Desfășurarea comerțului cu amănuntul în baza patentei de întreprinzător va fi permisă până la 31 decembrie 2022. Parlamentul a votat astăzi, în prima lectură, extinderea acestui termen, care, potrivit art.4 alin. 12 al Legii cu privire la patenta de întreprinzător, era preconizat până la 31 decembrie 2019. Este vorba despre două inițiative legislative, care au fost comasate. Esența lor constă în extinderea termenului cu încă trei ani, pentru asigurarea continuității activității titularilor de patentă și susținerea micilor întreprinzători. Autorii consideră că extinderea termenului va oferi dreptul patentarilor să activeze legal în continuare, va asigura menținerea locurilor de muncă existente și creșterea volumului de vânzări pe piața internă de consum.

Casa Naţională de Asigurări Sociale reiterează că nu eliberează certificate pe suport de hârtie privind cuantumul prestaţiei sociale achitate sau a venitului obținut pentru a depune declarațiile privind impozitul pe venit sau declarațiile de avere și interese personale.   Pentru a obține informația solicitată, beneficiarii de prestații sociale care dețin semnătura electronică, inclusiv mobilă, urmează să utilizeze serviciul electronic „Acces CPAS” de pe pagina-web oficială a CNAS www.cnas.gov.md sau să acceseze  Portalul Guvernamental al Cetățeanului, numit MCabinet.

Activitățile Serviciului Fiscal de Stat de aducere în cadrul legal a persoanelor fizice și juridice care oferă în chirie bunuri imobile continuă și au drept scop asigurarea unui nivel înalt de conformare fiscală în acest domeniu de activitate. Astfel, pe parcursul lunilor ianuarie-august 2019, la Direcțiile deservire fiscală au fost înregistrate 8 284 contracte de dare în locațiune/chirie/arendă a bunurilor imobile, iar la buget au fost încasate venituri în sumă de 14,1 mil lei, depășind veniturile încasate în perioada similară a anului precedent cu 4,1 mil lei, creșterea constituind 41,3 %.

La 30 iunie expiră termenul de achitare a impozitului pe bunurile imobiliare (persoane fizice) pentru bunurile dobândite până la 31 martie inclusiv. În acest sens, vă propune să consultați un articol comparativ despre impozitul pe bunurile imobiliare și impozitul pe avere.

În articol oferim explicații cu privire la modul de calcul al uzurii mijloacelor fixe și amortizării activelor nemateriale, inclusiv în cazul în care activele nefinanciare au fost reevaluate, dezvoltate sau s-a efectuat reparația capitală a acestora.

29.1.6.1.10 Cum se determină mărimea reducerii venitului impozabil la care are dreptul agentul economic ca rezultat al creșterii numărului mediu scriptic al salariaților? 29.1.2.17 În temeiul cărui act normativ se stabilește Premiul Național al RM în domeniul literaturii, artei, arhitecturii, științei și tehnicii, considerat ca sursă de venit neimpozabilă?

În luna iulie întreprinderea a procurat de la o persoană fizică un autovehicul. Involuat, a fost reținut impozit la sursa de plată în mărime de 7% care a fost reflectat în Darea de seamă IPC 18 pentru luna iulie la codul PL. În luna septembrie a fost identificată greșeala – reținerea în prealabil, în mod eronat, a impozitului în mărime de 7% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice pe veniturile obținute de către aceasta din înstrăinarea mijloacelor de transport rutier. Ce măsuri urmează să întreprindă entitatea în cazul dat?

La încetarea contractului individual de muncă, angajatorul, în baza unui contract privind obligația de neconcurență, urmează să achite persoanei fizice (fost angajat) o indemnizație de neconcurență. Care vor fi obligațiile fiscale ale angajatorului vizavi de această plată?

Orice persoană, săvârşind o faptă socialmente periculoasă prevăzută de Codul penal (CP), cauzează prejudicii societăţii. Toate relaţiile ocrotite de legea penală şi care sunt încălcate ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni, în teoria şi practica dreptului penal constituie obiectul infracţiunii. Obiectul juridic generic al infracţiunilor prevăzute la Capitolul X din CP, în care se regăsește și art. 2441 – Evaziunea fiscală a persoanelor fizice, îl constituie relaţiile sociale cu privire la economia națională, bazate pe principiile de desfășurare a activității economice: libertatea activității, exercitarea acesteia în temeiuri legale, concurența loială a subiectelor, buna-credință a subiectelor, interzicerea formelor vădit infracționale ale conduitei subiectelor activității economice.

În fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (AOAM), în luna ianuarie 2019, au fost acumulate venituri de peste 615 mil. lei, la nivel de 112,1% faţă de suma planificată, anunță Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM). Astfel, acumulările respective au fost în creştere cu 93,5 mil. lei sau cu 18% față de ianuarie 2018. Potrivit informației, principala sursă de venituri a fost reprezentată de contribuţiile procentuale din salariu şi din alte recompense, în volum de circa 341 mil. lei, după care urmează transferurile din bugetul de stat, cu circa 236 mil. lei şi primele de asigurare medicală obligatorie în sumă fixă cu peste 34 mil. lei. Alte venituri reprezintă 4 mil. lei.

Partea a doua a articolului oferă o analiză detaliată a activităților desfășurate de comisia de cenzori (în continuare – comisia), având ca obiectiv principal asigurarea unei administrări eficiente și consolidarea mecanismelor de control intern în cadrul Asociațiilor de economii și împrumut (în continuare – AEÎ) din Republica Moldova.

Valoarea nominală deductibilă în scopuri fiscale a unui tichet de masă pentru o zi lucrătoare trebuie să fie cuprinsă între 35 și 45 de lei. Valoarea tichetelor de masă nu include contribuția individual de asigurări sociale de stat obligatorii. Astăzi, 6 septembrie, în MO nr. 279-280 au fost publicate modificările la Legea nr.166 cu privire la tichetele de masă. Legiuitorul, prin Legea nr.122 din 16 august 2019, precizează că, în cazul tichetelor de masă pe suport electronic, valoarea totală transferată pe cardul de plată al salariatului trebuie să fie egală cu numărul total de ore lucrate pe parcursul lunii precedente împărțit la opt,

În rezultatul procedurii de executare silită, organizația de creditare nebancară, prin intermediul executorului judecătoresc, vinde apartamentul deținut în Republica Moldova de către o persoană fizică nerezidentă. Imobilul este procurat la licitație de către persoană juridică rezidentă. Cum va fi documentată în contabilitate această tranzacție de cumpărătorul imobilului în lipsa vânzătorului?

Potrivit art. 87 alin. (1) din Codul fiscal, contribuabilul care, conform art. 83, este obligat să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit (fără cererea suplimentară din partea Serviciului Fiscal de Stat) achită impozitul pe venit nu mai târziu de termenul stabilit pentru prezentarea declaraţiei (fără a ţine cont de prelungirea termenului).

Conform art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

Cabinetul de miniștri susține inițiativa legislativă prin care se propune completarea art. 24 din Codul fiscal, astfel încât limita în mărime de 0,2% din venitul impozabil să nu fie aplicată în cazul cheltuielilor achitate sau suportate exclusiv în cadrul activității de întreprinzător, neconfirmate documentar, care au fost achitate prin intermediul cardului bancar de plată de afaceri (business).   Totodată, ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, a menționat că în contextul aprobării modificărilor propuse la art. 24 din CF, decade necesitatea completării art. 11 al Legii contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 cu norma ce ar stabili acceptarea bonurilor emise de echipamente de casă și control în calitate de documente confirmative în cazul plății prin intermediul

Conform alin.3 din art.541, agenţii economici pot alege regimul de impozitare prevăzut de capitolul 7/1 sau regimul de impozitare aplicat în modul general stabilit dacă aceştia: — conform situaţiei din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, au obţinut venit din activitatea operaţională din livrări scutite de T.V.A. sau din livrări scutite şi impozabile cu T.V.A. în sumă de pînă la 1,2 mil. lei, cu condiţia că livrările scutite de T.V.A. depăşesc 50% din cele impozabile cu T.V.A.; — conform situaţiei din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, nu au obţinut venit din activitatea operaţională; — s-au înregistrat pe parcursul perioadei fiscale de declarare.

Contribuabilul o va putea utiliza scutirea pentru persoana întreținută dacă, la situația de 30 septembrie și 31 decembrie 2018, va întruni anumite condiții. Ce presupun acestea? Pentru persoanele întreținute, în sensul art. 35 din Codul fiscal, suma scutirii, pe perioade fiscale, este de 8460 și 750 de lei pentru fiecare persoană întreținută, cu excepția persoanelor cu dizabilități în urma unei afecțiuni congenitale sau din copilărie, a persoanelor cu dizabilități severe și accentuate, pentru care scutirea constituie 4500 de lei.

Parlamentul a aprobat în prima lectură, cu 64 de voturi,  proiectul de lege de modificare a Legii nr.133/2016 privind declararea averii și intereselor personale, pentru a oferi claritate obligativității racordării valorii bunurilor mobile și imobile la prețul real începând cu anul 2018, precum și indicarea valorii de piață a bunurilor.   Astfel, va fi stabilită o perioadă de referință, care să ofere claritate în cazul obligativității racordării valorii bunurilor mobile și imobile la prețul real. În acest sens, se propune ca subiecții declarării să declare valoarea reală a bunurilor dobândite după anul 2018 inclusiv,

Dreptul de veto al organelor sindicale la luarea deciziilor de concediere a salariaților membri ai sindicatelor încalcă prevederile art. 9, 46 și 126 din Constituția RM și împiedică angajatorul să-și realizeze prerogativa de gestionare a propriei întreprinderi. Respectiv, prevederile care impun condiția existenței acordului organului sindical în cazul concedierii salariatului sunt de natură să afecteze dreptul de proprietate al angajatorului fără a avea pentru aceasta un fundament constituțional. Este constatarea Curții Constituționale (CC), care a supus controlului prevederile art.87 alin. (1)-(3) din Codul muncii1 (CM).