Efectivul-limită al Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură (AIPA) ar putea fi suplinit cu 27 de unități. Proiectul de hotărâre de Guvern ce prevede reorganizarea autorității a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor generali, ce a avut loc săptămâna trecută. Potrivit proiectului, personalul AIPA, pe lângă cererile post-investiționale, urmează să recepționeze, să examineze și să autorizeze cererile de subvenționare depuse conform altor modalități de susținere financiară, cum ar fi subvenții în avans, măsuri destinate dezvoltării rurale, plăți directe etc., iar în acest context se constată necesitatea majorării efectivului-limită al instituției.

Casa Naţională de Asigurări Sociale precizează că subdiviziunile sale teritoriale nu eliberează certificate pe suport de hârtie pentru a fi prezentate la diferite instituţii publice de pe teritoriul Republicii Moldova.   Schimbările în activitatea instituţiei au fost generate de modificările operate în Legea nr.142/2018 cu privire la schimbul de date și interoperabilitate, fiind completat art. 6 „Conectarea la platforma de interoperabilitate și participarea la schimbul de date”.

Constatarea încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului, precum și aplicarea sancțiunilor pentru încălcarea legislației din acest domeniu vor fi reglementate printr-o lege specială, proiectul acesteia fiind votat de Parlament în lectură finală. Prevederile actului se vor aplica faptelor, inclusiv acțiunilor sau inacțiunilor săvârșite pe teritoriul Republicii Moldova ce au scopul încălcarea legislației cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi a finanțării terorismului.

În cadrul ultimei ședințe Executivul a aprobat proiectul hotărârii pentru modificarea Hotărârii nr.453/2010 a Guvernului cu privire la modul de stabilire a prețului inițial de vânzare a acțiunilor proprietate publică supuse privatizării.   Proiectul stabilește obligativitatea determinării prețului inițial de expunere spre vânzare a acţiunilor proprietate publică în cazul în care cota statului în capitalul social al societății depăşeşte 33,3%, în baza expertizei efectuate de către un evaluator independent în conformitate cu standardele internaţionale de evaluare, iar în cazul în care cota statului este mai mică de 33,3%, preţul iniţial urmează a fi stabilit de către comisia instituită de Guvern sau autorităţile abilitate cu atribuţii de privatizare.

Între 15 februarie și 3 martie 2021 autoritățile publice centrale și direcțiile finanțe ale unităților administrativ-teritoriale urmează să prezinte rapoartele financiare pentru anul 2020, termenii fiind stabiliți în Anexele 1 și 2 la Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 168 cu privire la aprobarea termenelor de prezentare a rapoartelor financiare pentru anul 2020 din 23 decembrie 2020.   În articolul „Întocmirea și prezentarea rapoartelor financiare ale autorităților și instituțiilor bugetare pentru anul 2020: aspecte practice” care este publicat în ediția din februarie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” Elena Taban se referă la cele mai importante aspecte și particularități de raportare financiară a entităților bugetare pentru anul 2020, care țin de:  

Criza COVID-19 a avut deja un impact major asupra activității economice din întreaga lume, fiind încă în desfășurare. În special, IMM-urile se confruntă cu o reducere dramatică și bruscă a cererii și a veniturilor, fapt ce afectează grav capacitatea acestora de a funcționa sau cauzează lipsuri de lichidități, spre deosebire de companiile mai mari care au, în general, acces mai bun la credite, se spune în publicaţia „Consiliere juridică de urgenţă pentru IMM-uri” ce cuprinde îndrumări practice necesare pentru identificarea celui mai bun curs de acțiune în circumstanțe de pericol financiar și incertitudine comercială produse de criza Covid-19.

Sistemul electronic de achiziții publice MTender generează numeroase date publice deschise, al căror potențial nu este încă pe deplin utilizat în Republica Moldova. În acest context, Ministerul Finanțelor, cu suportul partenerilor, va implementa un instrument digital ce va oferi o analiză cuprinzătoare a achizițiilor publice în sistemul MTender, conceptul căruia a fost prezentat astăzi, 28 aprilie, în cadrul evenimentului „Noi abordări asupra monitorizării și auditului achizițiilor publice”.   Sistemul urmează a fi lansat în etapa de testare, devenind funcțional la sfârșitul anului curent și va permite utilizarea datelor deschise în conformitate cu cele mai bune practici internaționale, oferind posibilitatea de dezvoltare a unor instrumente analitice complexe, ce vor ajuta la evaluarea riscurilor de corupție, precum și la identificarea utilizării ineficiente a surselor financiare.

Anul trecut, viețile noastre și modul în care desfășurăm afacerile a fost schimbat dramatic de pandemie, iar ca răspuns la blocarea globală, economiile mondiale au adoptat comerțul electronic ca instrument de redresare a industriilor. Sectorul comerțului electronic este în creștere și în curând va găsi o aplicare largă în diverse domenii. Se estimează ca până în anul 2040 circa 95% din toate achizițiile vor avea loc online, a menționat Brian K Wittnebel, directorul-adjunct al Departamentului Creștere Economică USAID Moldova în cadrul conferinței „Sunt online. De ce nu vând?”.  

Din 1 ianuarie 2021 a intrat în vigoare noua redacție a art. 167 din Codul fiscal, acesta fiind suplinit prin Legea nr. 257/2020 cu noțiunea  conturi de plăți. Articolul respectiv reglementează obligaţiile în cazul deschiderii, modificării sau închiderii conturilor bancare a părților implicate, inclusiv atribuțiile Serviciului Fiscal de Stat în cazul evidenței conturilor contribuabililor în instituţiile financiare (sucursalele sau filialele acestora).   Respectiv, cont bancar și /sau de plăți constituie un cont deschis în una din băncile (sucursala acesteia) din RM sau din străinătate și/sau din societățile de plată autorizare de Banca Națională a Moldovei participante la

Regulamentul cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din RM (în continuare – Regulament), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.10/2012, determină modul de delegare a acestora și se aplică

Care este modul de aplicarea a taxei pentru dispozitivele publicitare în cazul în care pe dispozitivele publicitare nu sunt amplasate informații publicitare?   Subiecți ai impunerii, în cazul taxei pentru dispozitivele publicitare, potrivit prevederilor art. 290 lit. q) din CF, sunt persoanele fizice înregistrate în calitate de întreprinzător şi persoanele juridice, care deţin în posesie/folosinţă sau sunt proprietari ai dispozitivelor publicitare.

Agenția Națională Transport Auto va realiza pe parcursul anului viitor 828 de controale, potrivit Graficului controalelor planificate pentru anul 2021. Acesta a fost aprobat prin Ordinul autorității nr. 363 din 11 noiembrie 2020.   Astfel, potrivit Ordinului, ANTA va realiza următoarele controale în domeniile sale de competență:   securitatea și sănătatea în muncă în domeniul transportului rutier, activităților conexe transportului și activităților de instruire, perfecționare și atestare profesională – 274 controale;

În cazul efectuării tranzacțiilor cu mijloacele fixe contabilii practicieni întâmpină un șir de dificultăți ce țin de documentarea, aprecierea consecințelor fiscale și raportarea operațiunilor corespunzătoare. În continuare, în baza mai multor exemple, vom încerca să oferim răspunsul la mai multe întrebări.

Prestatorii de servicii de transport public care activează pe rutele aprobate de Direcția Generală Transport și Căi de Comunicații a Consiliului municipal Chișinău ar putea aplica Standardele de calitate - un document cu caracter normativ, obligatoriu pentru toți prestatorii, indiferent de forma lor de proprietate. Proiectul acestuia a fost examinat ieri, 15 iunie, în cadrul ședinței Comisiei pentru buget, economie, finanțe, patrimoniu public local, agricultură și problemele suburbiilor a CMC.   La baza elaborării Standardelor au stat atât analiza detaliată a situației curente din domeniul transportului public din mun. Chișinău, cât și analiza experienței internaționale a unor orașe cu numărul populației similar capitalei RM.

Ieri, 22 martie, a demarat Săptămâna Internațională de Educație Financiară (Global Money Week) în Republica Moldova cu genericul „Dă sens banilor”. La evenimentul promovat de mai mulți ani de Banca Națională a Moldovei (BNM), în calitate de coordonator național al procesului de educație financiară, au aderat autorități, instituții și asociații cu diverse profiluri de activitate. „Educația financiară reflectă un interes public și derularea acestui proces la diferite niveluri și pentru diverse grupuri-țintă, cu implicarea autorităților, dar și a societății civile vine să confirme o realitate a lumii moderne în continuă și rapidă schimbare”, a menționat guvernatorul BNM, Octavian Armașu, în deschiderea evenimentului.

Regimul vamal de admitere temporară permite utilizarea pe teritoriul Republicii Moldova, cu suspendare totală sau parţială de drepturi de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, a mărfurilor şi mijloacelor de transport străine destinate reexportului în aceeaşi stare, cu excepţia uzurii lor normale. Organul vamal autorizează admiterea temporară numai a mărfurilor şi a mijloacelor de transport care pot fi identificate şi nu sunt prohibite de a fi introduse în RM.

Începând cu 1 ianuarie 2021, a fost interzisă utilizarea/comercializarea farfuriilor, paharelor, altor accesorii ale serviciilor de masă și bețișoarelor de unică folosință fabricate din plastic, cu excepția celor biodegradabile. Totodată, de la 1 ianuarie curent a fost interzisă utilizarea și comercializarea pungilor din plastic cu grosimea peretelui mai mică de 15 microni, cu excepția celor care sunt utilizate ca ambalaj.   Astfel, prevederile alin.3 și 4 ale art. 201 din Legea 231/2010 cu privire la comerțul interior  au intrat în vigoare.  

Ca rezultat al multiplelor întrebări și interpelări recepționate cu referire la subiectul operațiunilor de încasări și plăți în numerar, precum și în contextul intrării în vigoare, din 1 aprilie anul 2025, a Legii nr. 34/2024 privind efectuarea decontărilor în numerar şi pentru modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr. 34/2024)

Sistemul informaţional automatizat de gestionare şi eliberare a actelor permisive (SIA GEAP) este un sistem destinat pentru gestionarea procesului de primire a cererilor de eliberare a respectivelor actelor, precum şi altor acte decise de Guvern, comunicare şi schimb de informaţii între autorităţile publice implicate în eliberarea actelor permisive, standardizarea unor procese de prelucrare a cererilor şi eliberare a documentelor vizate. Prevederea este inclusă în proiectul de modificare al Legii nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător elaborat de Ministerul Economiei și Infrastructurii.

Regulamentul cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din RM (în continuare – Regulament), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.10/2012, determină modul de delegare a acestora și se aplică tuturor persoanelor fizice şi juridice atât de drept public, cât şi de drept privat, care desfăşoară activitate de întreprinzător, organizaţiilor necomerciale, inclusiv instituţiilor publice, indiferent de domeniul de activitate, tipul de proprietate şi forma juridică de organizare.