Poate angajatorul să ofere salariaților săi tichete de masă cu o valoare mai mare decât cea deductibilă în scopuri fiscale? Conform art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 166 cu privire la tichetele de masă, valoarea nominală deductibilă în scopuri fiscale a unui tichet de masă pentru o zi lucrătoare trebuie să fie cuprinsă între 35 şi 45 de lei. Angajatorii pot acorda tichete de masă cu valoarea nominală mai mare, diferenţa dintre aceasta şi valoarea nominală prevăzută la alin. (1) din același articol fiind nedeductibilă în scopuri fiscale.

Pachetul de legi pro-business pentru unii este o evoluție firească și multașteptată, pentru alții – o revoluție. Indiferent de aprecieri, avem o nouă realitate, căreia trebuie să ne conformăm. Despre provocări și reticență, creșterea economică și baza fiscală, așteptările mediului de afaceri și ale guvernării am discutat cu secretarul general de stat al Ministerului Finanțelor, Ion Chicu. — Dle Chicu, care au fost cele mai mari provocări pentru Dumneavoastră, la revenirea în cadrul Ministerului Finanțelor în calitatea de secretar general de stat?

Beneficiarilor de toate tipurile de pensii, stabilite până la 1 aprilie 2019, al căror cuantum lunar nu depășește 2000 lei, li se va acorda un suport unic în sumă de 600 lei. În Monitorul Oficial din 15 martie curent a fost publicată Legea cu privire la acordarea suportului unic beneficiarilor de pensii și alocații de stat. Documentul a fost adoptat în temeiul art.1061 din Constituție, prin angajarea răspunderii Guvernului față de Parlament. Potrivit datelor, de ajutor din partea statului, cu ocazia sărbătorilor de Paște, vor beneficia circa 610 mii de persoane.

Persoanele care se asigură în mod individual mai au la dispoziție o săptămână pentru a achita prima de asigurare obligatorie de asistență medicală (AOAM) în sumă fixă cu reduceri în mărime de 75%, 60% și 50% din valoarea primei. Amintim că oferta este valabilă până la 1 aprilie inclusiv. Reiterăm că proprietarii de teren agricol au reduceri de 75% şi achită 1014 lei prin intermediul agențiilor teritoriale ale CNAM. La rândul lor, persoanele fizice care desfăşoară activitate independentă în domeniul comerţului cu amănuntul, cu excepția comerțului cu mărfuri supuse accizelor, beneficiază de reduceri de 60% și achită 1622,40 de lei.

Justificarea documentară a tranzacţiei economice urmează a fi efectuată ținînd cont de prevederile Legii contabilităţii și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017. În conformitate cu prevederile art.11 alin. (1) şi (3) din Legea menționată, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare, care se întocmesc în timpul efectuării (producerii) faptelor economice, iar dacă acest lucru este imposibil – nemijlocit după efectuarea (producerea) faptelor respective.

Modalitatea complicată de raportare și impozitare a agențiilor de turism și a tur-operatorilor, inclusiv utilizarea aparatului de casă, îi face de multe ori pe ghizii de turism să evite înregistrarea unei anumite forme juridice de activitate. În acest context, se propune oferirea unei posibilități simplificate de activitate – patenta de întreprinzător, ceea ce ar contribui la aducerea în câmpul legal al activității ghizilor de turism și la sporirea interesului de a practica această activitate. Proiectul hotărârii cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative conține modificări și la Legea cu privire la patenta de întreprinzător. Astfel, anexa la Lege, care prevede cuantumul taxei lunare pentru patenta de întreprinzător, va fi completată cu următoarele trei genuri de activitate:

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a aprobat Registrul instituțiilor prestatoare de servicii de consultanță și formare pentru solicitanții de subvenții în agricultură. Astfel, în Registrul instituțiilor prestatoare de servicii de formare și consultanță sunt incluse 15 structuri responsabile de buna desfășurare a instruirilor oferite producătorilor agricoli privind condițiile, ordinea și procedura de acordare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural.

În urma solicitării Băncii Naționale a Moldovei, instituțiile mass-media și site-urile de știri din Republica Moldova au obținut posibilitatea să adreseze întrebări guvernatorului BNM, Octavian Armașu. Acest interviul este unul cumulativ, fiind realizat în baza întrebărilor adresate. — Ați venit de scurt timp în funcția de guvernator al Băncii Naționale. Cum vedeți sistemul bancar din noul fotoliu? Ce garanții puteți oferi că nu vom mai avea parte de surpriza unei fraude bancare?

Anul 2020 s-a dovedit a fi unul foarte nefavorabil pentru producătorii agricoli din RM din punct de vedere al condițiilor climaterice.  Anterior, întru asigurarea unei producții stabile în sectorul agricol prin asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură, Parlamentul a aprobat Legea privind asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură nr. 243 din 08.07.2004 (Legea nr. 243/2004).   Potrivit art. 6 din Legea nr. 243/2004, riscul asigurat în agricultură este un eveniment natural, posibil și viitor,  dar incert, cum ar fi: influența nefavorabilă a condițiilor meteorologice, bolile/dăunătorii plantelor și animalelor, care poate provoca pierderi de recolte, mortalitatea și/sau sacrificarea de necesitate a animalelor conform indicațiilor serviciului veterinar de stat și în legătură cu apariția căruia se stabilesc obligații de asigurare.

La determinarea numărului mediu scriptic trimestrial de salariați, subiecții impunerii cu taxa pentru amenajarea teritoriului nu au obligația de a include în efectivul de salariați persoanele aflate în concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani şi/ sau concediul suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de la 3 la 4 ani. Aceste și alte aspecte ce țin de determinarea obligației fiscale a taxei pentru amenajarea teritoriului sunt reflectate în articolul „Taxa pentru amenajarea teritoriului în cazul micșorării statelor de personal”, publicat în nr. (4(52)) al revistei „monitorul fiscal FISC.md”.

Munca prin agent de muncă temporară reprezintă o nouă modalitate de ocupare a forței de muncă și se caracterizează prin activitatea prestată de un salariat temporar care a încheiat un contract cu un agent de muncă temporară și care este pus la dispoziția unei întreprinderi pentru a activa pentru o anumită perioadă. Beneficiile, dar și riscurile implementării unei asemenea forme de ocupare au fost discutate ieri, 10 octombrie, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Astfel, în cadrul ședinței a fost analizat un proiect ce are drept scop reglementarea muncii prin agent de muncă temporară și prin care se propune completarea Codului muncii cu un capitol care va reglementa acest tip de muncă, precum și modificări la Legea cu privire la ocuparea forței de muncă și asigurarea de șomaj și Legea privind securitatea și sănătatea în muncă.

Serviciul Fiscal de Stat continuă prezentarea conceptului Sistemului Informațional Automatizat „Registrul electronic al angajaților”. Ieri aceasta a fost oferită reprezentanților asociațiilor de business. După cum a menționat directorul SFS, Serghei Pușcuța, sistemul vine în schimbul carnetelor de muncă și va conține tot volumul de informații ce ține de circuitul raporturilor de muncă. Toate relațiile de muncă trebuie să fie aici. Vă asigurăm că nicio informație suplimentară în afară de cele care acum se raportează nu va fi introdusă în Registru, a afirmat directorul SFS.

Ministerul Economiei și Infrastructurii anunță că componenta de granturi pentru întreprinderile mici și mijlocii a Proiectului Ameliorarea Competitivității (PAC II) a fost extinsă până la 30 iulie 2021. Decizia a fost luată de Banca Mondială, la solicitarea MEI, fiind complementată de majorarea plafonului de co-finanțare până la suma 300 mii lei cu scopul asigurării accesului agenților economici din Moldova la finanțare din partea Proiectului pentru a-și lărgi exporturile. Prin intermediul proiectului, peste 100 de întreprinderi beneficiare au mărit volumul afacerii și au creat circa 340 de noi locuri de muncă, generând, în medie, exporturi de peste $232 mii.

Înainte de vizita la Bruxelles a Prim-ministrului Maia Sandu, astăzi, 23 iulie, a fost convocată o ședință de Guvern pentru a aproba inițierea negocierilor și semnarea a trei Acorduri de finanțare dintre Guvernul Republicii Moldova și Comisia Europeană. Primul Acord de finanțare, în valoare de 8,49 mil. euro, se referă la consolidarea supremației legii și a mecanismelor anticorupție în Republica Moldova. Acesta include o serie de măsuri pentru reforma justiției, dezvoltarea programului de toleranță zero față de corupție în rândul cetățenilor, consolidarea mecanismelor de investigare și urmărire penală, precum și eficientizarea sistemelor naționale de recuperare a bunurilor și de declarare a averii. Acordul urmează a fi implementat de către Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei.

Organizaţiilor de creditare nebancară li se va permite deducerea provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi ce ţin de nerestituirea creditelor nebancare, a dobânzilor aferente şi pentru acoperirea creanţelor ce ţin de nerecuperarea ratelor şi a dobânzilor de leasing financiar. Prevederea este inclusă de către Comisia Națională a Pieței Financiare în proiectul de modificare și completare a unor legi, înclusiv la art.31 alin (4) din Codul fiscal. Organizațiile de creditare nebancară (ONC) vor fi obligate să prezinte toate informaţiile de care dispun în privinţa tuturor debitorilor care şi-au dat acordul să prezinte informaţiile respective cel puţin unui birou al istoriilor de credit.

Banca Mondială are deja un concept privind programele viitoare, însă este în așteptarea unor semnale clare din partea autorităților Republicii Moldova referitoare la prioritățile Guvernului în sectorul agricol, pentru a înțelege unde se pot implica financiar. În același timp, reprezentanții Băncii Mondiale s-au declarat pregătiți pentru a investi în noi proiecte în Republica Moldova. Declarația aparține directorului Biroului Băncii Mondiale în Moldova, Europa şi Asia Centrală, Anna Akhalkatsi, cu care a avut o întrevedere ministrul Finanțelor, Ion Chicu.

Probele și mostrele de mărfuri supuse reglementărilor vamale recepționate de la organele vamale și alte autorități publice vor fi verificate de Laboratorul Vamal (LV). Scopul verificării este determinarea corectitudinii clasificării acestora conform Nomenclaturii combinate a mărfurilor pentru identificarea corespunzătoare a celor ce sunt supuse accizelor, pentru asigurarea sănătății oamenilor și animalelor, precum și protecției mediului înconjurător și în vederea identificării componenței chimice a mărfurilor. În Monitorul Oficial din 5 iulie curent a fost publicat Ordinul Serviciului Vamal nr. 140-O din 29.03.2019 cu privire la aprobarea Metodologiei privind prelevarea probelor și mostrelor de mărfuri și transmiterea acestora pentru încercări de laborator.

Autorităţile administrației publice locale (APL) sunt în drept să emită obligaţiuni, care urmează a fi înregistrate în Registrul de stat al valorilor mobiliare (RSVM), conform prevederilor noii Instrucţiuni privind modul de înregistrare a obligațiunilor, aprobate de Comisia Naţională a Pieţei Financiare. Astfel, titlurile financiare de împrumut pe termen scurt (până la un an) şi lung (mai mare de un an), emise de APL în formă de înscrisuri în conturi

Pe parcursul lunii aprilie 2019 au fost înregistrați 1846 de șomeri, dintre care 867 femei, transmite Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. Totodată, de la începutul anului au fost înregistrați în calitate de șomeri, în total, 10507 persoane. În același timp, în luna aprilie au fost încadrați la un loc de muncă 1077 de persoane, dintre care 536 femei. În primele patru luni ale anului curent, ajutor de șomaj a fost oferit pentru 771 persoane, fiind alocate 6604 mii lei din Fondul de șomaj. Totodată, 1291 de persoane au primit alocație de integrare și reintegrare profesională, pentru care au fost utilizate mijloace financiare în sumă de 1261 mii lei.

Directorul Serviciului Vamal a depus ieri, 27 iunie, o cerere de demisie. Anunțul a fost făcut printr-un comunicat de presă, în care au fost prezentate realizările autorității vamale în ultimii trei ani (2016–2019), perioadă în care funcţia de director general al Serviciului Vamal (SV) a fost deținută de Vitalie Vrabie. Astfel, conform informației prezentate, SV a adus suplimentar în bugetul de stat încasări de peste 11,7 mld. lei. În ultimii trei ani au fost realizate o serie de proiecte importante ce au avut ca scop modernizarea autorității vamale.