Contribuția la adoptarea și aplicarea legislației în domeniul mediului se regăsește printre prioritățile comunității de business. Cum se poate implica mediul de afaceri în protecția mediului, care este stadiul actual al cadrului normativ în domeniul gestionării deșeurilor și ce practici putem prelua din regiune – aceste și alte subiecte au fost discutate în cadrul mesei rotunde cu genericul „Sporirea rezilienței ecologice prin implicarea mediului de afaceri din RM”, organizată astăzi de AmCham Moldova și PRIAevents în parteneriat cu Ministerul Economiei și Infrastructurii și Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

Producători agricoli afectați de calamitățile naturale vor fi recunoscuți agenții economici care au suportat pierderi ale producției agricole urmare a calamităților naturale produse în anul 2020 de peste 50%, determinate conform actelor de constatare aprobate de Comisiile pentru Situații Excepționale, pe o suprafață de minimum 30% din totalul terenurilor deținute în folosință și/sau posesie.   Cabinetul de miniștri a susținut în cadrul ședinței din 10 septembrie amendamentul respectiv la proiectul de lege nr. 375 din 4 septembrie 2020 privind modificarea unor acte normative.

La finele anului trecut, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova a lansat portalul www.client.chamber.md care oferă posibilitatea agenților economici să solicite expertiza mărfurilor în regim online.   Serviciul de depunere online a cererilor permite reducerea timpului şi a costurilor. Astfel,

Antreprenorii moldoveni sunt invitați să participe la un stagiu de patru săptămâni în Germania,în cadrul căruia vor beneficia de training-uri, schimb de experienţă, vizite la companii din Germania, precum și vor avea ocazia să stabilească contacte și parteneriate noi, anunță Camera de Comerț și Industrie a RM. Pentru participare, doritorii trebuie să solicite, printr-un mesaj la seminar@chamber.md, un formular de aplicare sau să îl descarce din aplicația Application Form 2016 V4 EN. La îndeplinirea formularului, echipa Centrului de formare antreprenorială oferă consiliere individuală şi gratuită, iar data-limită de depunere a formularelor este 20 octombrie 2019.

(40.4.13) Ce documente urmează să prezinte producătorii agricoli afectați de calamitățile naturale pentru confirmarea subvenţiei?   (40.4.12) Care producători agricoli afectați de calamitățile naturale pot beneficia de programul de subvenționare a dobînzilor?

Prin comercializare a produselor/serviciilor la preţ redus, în sensul Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior, se înţelege: vânzări de lichidare; vânzări de soldare; vânzări efectuate în unităţile comerciale de tip magazin de fabrică; vânzări promoţionale. Aceste norme vor fi introduce în legislație odată cu intrarea în vigoare a completărilor la Legea nr. 231/2010, prevăzute de un proiect de lege ce urmează a fi adoptat în Parlament.   Conform prevederilor proiectului, vânzările la preț redus, în cazul în care se vor desfășura peste orele de program și se estimează că vor implica aglomerații de persoane și vehicule peste medie în zonele adiacente unității comerciale

Conform pct. 32 din Regulamentul privind rambursarea TVA întreprinderilor care sunt înregistrate în calitate de contribuabili ai TVA și înregistrează sume TVA spre deducere în perioada ulterioară aprobat prin Ordinul MF nr.76 din 16 iunie 2020 (publicat în MO nr. 152 din 20.06.2020), producători agricoli afectați de calamitățile naturale sunt considerați agenții economici care au suportat pierderi ale producției agricole de peste 50%, pe o suprafață de minim 30% din totalul terenurilor deținute în folosință și/sau posesie, ca urmare a calamităților naturale produse în anul 2020, determinate conform actelor de constatare aprobate de către comisiile pentru situații excepționale.

Întreprinderea „X” are ca gen activitate producerea uleiului de floarea soarelui, care ulterior se comercializează agenților economici de pe teritoriul Republicii Moldova.  Alte activități întreprinderea „X” nu desfășoară. Având în vedere acest fapt, este obligată întreprinderea„X”să depună în adresa autorităţilor administraţiei publice locale Notificarea privind iniţierea activităţii de comerţ? Respectiv, are sau nu calitatea de subiect al impunerii cu taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii, conform prevederilor Titlului VII al Codului fiscal?

Din 1 ianuarie 2020, sunt puse în aplicare o serie de legi, prin care au fost operate modificări asupra Codului fiscal (CF): — Legea nr.171 din 19.12.2019; — Legea nr.170 din 19.12.20191; — Legea nr.122 din 16.08.2019; — Legea nr.115 din 15.08.2019. Necesitatea de modificare a CF derivă din necesitatea perfecţionării şi ajustării legislaţiei fiscale la evoluţia proceselor economice şi sociale, precum şi din necesitatea asigurării veniturilor bugetare necesare acoperirii cheltuielilor.

Cabinetul de miniștri a exclus interdicția la importul din Ucraina a materiei prime pentru producerea furajelor, ținând cont de faptul afectării producătorilor agricoli autohtoni de calamitățile naturale din acest an. Astfel, în scopul asigurării evitării diminuării şeptelului de animale și păsări, dar şi a creşterii costurilor de producere, Guvernul a decis abrogarea prevederii ce ține de restricția la importul din țara vecină a furajelor. Amintim, aceasta a fost introdusă prin Hotărârea Guvernului nr.1115/2016.   În argumentarea necesității aprobării proiectului, în nota informativă este menționat că lipsa precipitaţiilor, precum şi rezerva minimă de umezeală productivă în stratul de sol au dus la compromiterea semănăturilor de toamnă în proporţie de la 25% în regiunea de nord şi până la 60-100% în regiunile din centru şi sudul țării.

Recolta record de struguri, înregistrată în Republica Moldova în anul vitivinicol 2018-2019, a urcat țara într-un top al celor mai buni 20 de producători mondiali. Datele se conțin într-un raport prezentat în cadrul celui de-al 42-lea Congres al Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV).

Din 1 ianuarie 2020, gestionarea contingentului tarifar la importul de carne din Uniunea Europeană în regim preferențial clasificat la pozițiile tarifare 0203 și 0207 va fi asigurată de Serviciul Vamal prin intermediul SIIV „Asycuda WORLD”. Prevederea este inclusă în proiectul hotărârii de Guvern cu privire la modul de administrare a contingentului tarifar la importul de carne, propus pentru consultări publice de către Ministerul Economiei și Infrastructurii. Conform autorilor proiectului, acesta a fost elaborat în urma unor sesizări din partea mediului de afaceri despre fluctuația nejustificată a prețurilor la carne (materie primă), precum și celor ce țin de aplicarea unor practici neloiale din partea traderilor în procesul de import și realizare a cărnii (preponderent de porc și de pui).

Țările Baltice reprezintă o platformă de afaceri avantajoasă pentru Republica Moldova și pentru multe companii din țară ar putea deveni o oportunitate neexplorată anterior. Afirmația a fost făcută de către directorul Agenției de Investiții din Republica Moldova, Rodica Verbeniuc, în cadrul celei de-a 11-a ediții a evenimentului „Export Morning”, la care au fost prezentate oportunități și modalități de acces pe piețele Țărilor Baltice în scopul sporirii volumului de export și diversificării pieței.   Deși aceasta este ultima ediție din cadrul programului, în curând va fi lansată o nouă versiune a acestuia, pentru a continua asistența informațională și practică a exportatorilor autohtoni.

În ultimii 15 ani, Republica Moldova a beneficiat de suport din partea USAID în implementarea proiectelor pentru dezvoltarea a patru sectoare-cheie ale economiei naționale: vinificație, industria ușoară, TIC și turism. La finele anului 2019 a fost realizată o evaluare sectorială a acestor domenii. Studiul conține tablouri de bord bazate pe date statistice din Moldova și, în comparație, din alte țări, pentru a analiza nivelul de competitivitate și traiectoria de dezvoltare a țării, include și o analiză SWOT pentru fiecare dintre industrial vizate, oferă modele de avantaje competitive, precum și recomandări pentru fiecare sector.

Problemele mediului de afaceri și căile de soluționare ale acestora au fost discutate la întrevederea premierului Pavel Filip și reprezentanții ai peste 40 de producători autohtoni mari. Șeful Executivului a accentuat că dialogul și colaborarea cu mediul de afaceri sunt pilonii de bază în activitatea Guvernului și cheia succesului în crearea unui climat investițional favorabil. „Ajutați-ne să asigurăm, împreună, un mediu de afaceri cât mai atractiv”, a spus Pavel Filip.

Veniturile obținute din activitatea agricolă de către micii producători în anul 2018 constituie, în medie, 5565 lei per gospodărie și 14 425 lei la 1 ha, potrivit datelor Biroului Național de Statistică cu referire la activitatea agricolă a micilor producători agricoli în anul 2018. Datele se referă la gospodăriile care dispun numai de loturi pe lângă casă. Totodată, costul materialelor și serviciilor procurate a fost, în medie, de 3381 lei pe o gospodărie, iar la 1 ha – de 8764 lei. În cazul gospodăriilor care dispun de loturi pe lângă casă și terenuri de fermier, veniturile obținute pe o gospodărie constituie 11 185 lei, iar la 1 ha – 9940 lei. Costul materialelor și serviciilor procurate în acest caz a fost de 5470 lei, iar la 1 ha – de 4861 lei.

Regiunile au un potențial investițional enorm și încă neexploatat, investitorii fiind îndemnați să efectueze investiții și în localitățile țării. În cadrul primului panel de discuții al evenimentului Moldova Business Week au fost discutate rezultatele și provocările investitorilor străini în Republica Moldova. Astfel, directorul executiv al Asociației Businessului European, Mariana Rufa, a menționat că, pe lângă domeniile strategice în care deja se investește, în țara noastră investitorii pot explora noi nișe (cum ar fi infrastructura de calitate), referindu-se la necesitatea investițiilor în laboratoare performante acreditate.

Regulamentul privind condițiile, ordinea și procedura de acordare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 455/2017,  ar putea fi completat cu o nouă secțiune ce va reglementa procedura de monitorizare postachitare.   În acest sens, va fi aprobat un plan de monitorizare, iar graficul de efectuare a acesteia va fi aprobat de directorul AIPA, plasat pe pagina oficială a instituției și comunicat beneficiarului de subvenții la adresa electronică sau prin alte mijloace cu cel puțin cinci zile lucrătoare înainte de efectuarea evaluării. Monitorizarea respectării de către beneficiari a cerințelor va fi asigurată de Serviciul monitorizare postachitare.

Lista  agenților economici cu drept de prelungire a termenului de plată a TVA şi a taxei vamale pentru perioada ciclului de producere, dar nu mai mult de 180 de zile, la materia primă, materialele, accesoriile, ambalajul primar şi articolele de completare importate pentru fabricarea în exclusivitate a mărfurilor destinate exportului va fi completată. Un proiect în acest sens este inclus pe agenda ședinței secretarilor generali.   Astfel, de prelungirea termenului de plată vor beneficia încă doi agenți economici care au ca activități fabricarea vinului și producția de tuburi și țevi. Ca urmare, în această listă vor fi incluși 37 de agenți economici. 

Dreptul preferențial de acces în piețe sau amplasamente pentru producători se va acorda în baza unei declarații de producător, care este o declarație pe propria răspundere privind cantitatea și inofensivitatea produselor comercializate. Modelul, procedura de completare, înregistrare și evidență a acestei declarații se va stabili de Guvern, cu utilizarea SIA Stingerea obligațiilor fiscale prin intermediul Serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale (SIA SCITL). Declarația de producător va fi păstrată în evidența administrației pieței sau administrației publice locale un an de la generalizarea în sistem.   Autoritățile au elaborat proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.231/2020 cu privire la comerțul interior,