Oportunitățile de susținere a mediului de afaceri în contextul crizei pandemice, întreprinderile de stat și politica de concurență, integrarea și facilitarea comerțului cu UE, dezvoltarea sectorului financiar, transport și logistică, facilitarea accesului la finanțare, energie regenerabilă, TIC și externalizarea proceselor de afaceri (BPO) sunt unele din prioritățile pe care se va axa diagnosticul sectorului privat al Republicii Moldova, ce va fi elaborat de grupul Băncii Mondiale.   Conceptul studiului a fost prezentat de către echipa Băncii Mondiale în cadrul unei ședințe cu reprezentanții Ministerului Economiei și Infrastructurii. Analiza se va axa pe identificarea principalelor oportunități și constrângeri în ceea ce privește creșterea sectorului privat în Republica Moldova.

Ministerul Finanțelor propune ca, din 1 ianuarie 2020, exigibilitatea plății TVA la serviciile importate să apară din momentul importului sau din momentul achitării, în funcție de care din ele a avut loc mai înainte, iar obligația fiscală privind achitarea TVA să se realizeze până la data de 25 a lunii următoare celei în care a avut unul din cele două evenimente: fie importul, fie achitarea. Aceste propuneri se conțin în proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul viitor. Inițiativele înaintate reprezintă o măsură de simplificare a procesului de raportare și achitare a impozitelor de către mediul de afaceri, având drept consecință reducerea timpului necesar pentru realizarea acestor obligații și, respectiv, a costurilor de percepere a impozitelor.

Anterior efectuării activităților investiționale în domeniile de importanță pentru securitatea statului sau al căror obiect constituie bunuri de importanță pentru securitatea statului, oricare investitor potențial va fi obligat să obțină aprobarea prealabilă a Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță pentru securitatea statului, organ colegial al Guvernului.   Punerea în aplicare în RM a acestei norme este prevăzută de proiectul legii privind mecanismul de examinare a investițiilor de importanță pentru securitatea statului, susținut de către comisia parlamentară economie, buget și finanțe și propus pentru a fi examinat în cadrul următoarei ședințe a Legislativului.

În Monitorul Oficial de astăzi, 6 noiembrie, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr. 139 din 29 octombrie 2020 privind modificarea Clasificaţiei bugetare. În temeiul articolului 27 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014 și în scopul reglementării şi perfecționării modului de reflectare a unor indicatori bugetari,

Sistemul achizițiilor publice din Republica Moldova se confruntă cu anumite provocări ce țin de lipsa personalului calificat, precum și de programe educaționale ce ar spori competențele angajaților din domeniu. În acest context, autoritățile au elaborat și propun pentru consultări publice proiectul ordinului Agenției Achiziții Publice (AAP) cu privire la aprobarea Regulamentului privind certificarea în domeniul achizițiilor publice. Elaborarea cadrului normativ de reglementare a procesului de certificare, stabilirea instituției de învățământ pentru desfășurarea procesului de instruire, a programului de instruire și aprobarea candidaților vor fi puse în sarcina AAP.  

Una dintre primele decizii, dar și una dintre cele mai importante, pe care ar trebui să o ia antreprenorul în momentul lansării activității sale, este alegerea formei organizatorico- juridice a afacerii sale. Dat fiind faptul că nu există o formă organizatorică și juridică perfectă

Până în anul 2030 este preconizată o creștere accelerată a investițiilor publice cu  67%  în scenariul de bază, iar în scenariul alternativ, în termeni reali, creșterea acestora ar putea fi de 3,7 ori. De asemenea, cu efortul sectorului public și privat,  autoritățile planifică intensificarea creșterii economice pe termen scurt, dar și în majorarea substanțială, de aproape 2 ori, a stocului de capital productiv.   Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Strategiei pentru o economie incluzivă, durabilă și digitală până în anul 2030  a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali.

Ieri, 3 noiembrie, în Monitorul Oficial a fost publicat Ordinul Ministerul Finanțelor nr. 134 din 26 octombrie 2020 privind modificarea Clasificaţiei bugetare.  În temeiul articolului 27 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014 și în scopul reglementării şi perfecționării modului de reflectare a unor indicatori bugetari, ORDON: Ordinul ministrului finanţelor nr.208/2015 „Privind Clasificaţia bugetară” se modifică după cum urmează:1. În Anexa nr. 7 „Clasificația programelor – A.Programe și subprograme”:1.1. Codurile 07 și 0702 se modifică și se expun în următoarea redacție:„07 Control al integrității 0702 Controlul averii, intereselor personale, regimului juridic al conflictelor de interese, incompatibilităților și restricțiilor”.

Parlamentul a aprobat în prima lectură astăzi, 3 noiembrie 2020, proiectul  legii bugetului de stat pentru anul 2021, care prevede că veniturile vor constitui 41,415 mld. lei, în creștere cu 11,3% față de bugetul de stat aprobat pentru anul 2020. Totodată, cheltuielile bugetului de stat vor constitui, conform proiectului, 55,399 mld. lei, înregistrând o creștere cu 4,1% față de bugetul aprobat în 2020.   Deputații au aprobat astăzi în prima lectură și proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS), veniturile şi cheltuielile fiind prognozate în sumă de 25,095 mld. lei, cu 6,8% mai mult în raport cu cele aprobate pe anul 2020.  

Cuantumul subvenţiei acordată persoanelor juridice și fizice care practică activitate de întreprinzător, organizațiilor necomerciale – rezidenți ai RM pentru crearea locurilor de muncă poate fi aprobat în funcție de categoria angajatului și va constitui de la 1000 lei per salariat pentru persoanele care, pe o perioadă de cel puțin 12 luni consecutive ce preced lunii de angajare, nu au avut venituri salariale până la 4000 lei per angajat în cazul persoanelor cu dizabilități angajate în cadrul întreprinderilor specializate.   Ministerul Finanțelor a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea regulamentului privind mecanismul de subvenţionare a locurilor de muncă.

Pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru a fost creat, în baza Hotărârii Guvernului nr. 416 din 21 august 2019 pentru modificarea HG nr.631/2011 cu privire la Consiliul Economic, un nou Grup de lucru. Acesta exercită și funcția de Consiliu consultativ pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) și va oferi suport și consultanță sectorului IMM. În cadrul ședințelor Grupului de lucru vor fi abordate cele mai stringente probleme cu care se confruntă sectorul și vor fi propuse soluții pentru depășirea acestora. Grupul de lucru are caracter permanent și va fi condus de ministrul Economiei și Infrastructurii.

Până la momentul actual peste 700 de întreprinderi mici și mijlocii din Republica Moldova, Ucraina și Georgia au beneficiat de finanțare pentru dezvoltarea afacerilor în cadrul inițiativei Linia de Creditare EU4Business-BERD, iar astăzi, 18 martie, a avut loc lansarea regională a unei noi etape a proiectului, la care aderă alte trei țări ale Parteneriatului Estic – Armenia, Azerbaidjan și Belarus.   Linia de Creditare EU4Business-BERD este o inițiativă comună a UE și a BERD-ului pentru a ajuta IMM-urile să finanțeze investiții care ulterior să le permită să profite de oportunitățile oferite de către Acordul de Liber schimb aprofundat și cuprinzător (DCFTA),

Începând cu 1 ianuarie 2022, vârsta standard de pensionare pentru femei va fi stabilită la 57 ani, iar în cazul bărbaților – 62 de ani. Parlamentul a aprobat astăzi în două lecturi proiectul de lege prin care se propune revenirea la vârsta standard de pensionare.   Totodată, proiectul mai prevede că vârsta de pensionare a femeilor care au născut și educat până la vârsta de 8 ani 5 și mai mulți copii va fi de 54 ani.   Pentru persoanele care au realizat stagiul de cotizare în condiții deosebite de muncă cel puțin 10 ani compleți, vârsta standard de pensionare se diminuează cu perioada de la 5 ani până la 9 ani și 6 luni, în funcție de stagiu.

La 30 iulie 2021 expiră termenul-limită pentru recepționarea cererilor de finanțare a proiectelor de infrastructură pentru anul 2022 în cadrul Proiectului de Reziliență Rurală (IFAD VII). Astfel, solicitanții (întreprinderi mici şi mijlocii, gospodării țărănești, grupuri de producători din mediul rural (Grup-client)) care practică activități agricole, au la dispoziție încă o lună pentru depunerea cererilor.   Asistența financiară va constitui maximum $200 mii și va putea fi utilizată pentru finanțarea proiectelor de infrastructură (construcţia reţelelor de alimentare cu apă pentru irigare, precum și construcția / reparația segmentelor de drum și poduri).

Operatorii din domeniul alimentar pot fi obligați să întreprindă măsuri de prevenire a pierderii și risipei alimentare și să suporte cheltuielile aferente, prevede proiectul de lege elaborat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului care urmează a fi propus Guvernului pentru aprobare. Autorii documentului susțin că implementarea proiectului va asigura tranziția către economia circulară prin menținerea, în limitele legale, a alimentelor în circuitul consumului și evitarea formării deșeurilor alimentare, precum și prin diminuarea cheltuielilor aferente pierderii și risipei alimentare.

Astăzi, 9 septembrie, a fost lansată pagina https://ghidulafacerii.ebrd.md/ ce va oferi suport juridic și va ghida întreprinderile aflate într-un climat economic dificil. Pagina web conține șase ghiduri cu recomandări și instrumente pentru a ajuta întreprinderile să-și îmbunătățească reziliența în perioade dificile și anume: Restructurează afacerea; Gestionează eficient finanțele; Digitalizează afacerea; Gestionează eficient afacerea; Gestionează cu succes personalul Dezvoltă strategia de business.

Prevederile generale referitoare la unităţile de schimb valutar sunt expuse în Legea  nr. 62/2008 privind reglementarea valutară (în continuare – Legea nr. 62/2008).  Aceasta stabilește că pe teritoriul Republicii Moldova au dreptul de a efectua operaţiuni de schimb valutar în numerar cu persoane fizice categoriile de rezidenţi, denumiţi unităţi de schimb valutar1 (în continuare – USV).   Operaţiunile de schimb valutar în numerar cu persoane fizice se efectuează de către USV cu aplicarea maşinii de casă şi control (MCC), în conformitate cu cerinţele legislaţiei în domeniul aplicării acesteia.

Guvernul a susținut în cadrul ședinței din 14 iulie curent proiectul hotărârii cu privire la aprobarea Listei produselor alimentare provenite din lanțul alimentar scurt ce urmează a fi plasate în rețelele comerciale în proporție de cel puțin 50% din lungimea liniară a raftului comercial (Lista), care include 132 poziții. Lista a fost elaborată de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) întru executarea prevederilor Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior, conform căreia (art. 211 alin. (12)) Guvernul urmează să aprobe Lista produselor ce urmează a fi achiziționate de comerciant și expuse în proporție de cel puțin 50% din lungimea liniară a raftului comercial.  

Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege ce prevede prelungirea termenului de depunere a declarațiilor și dărilor de seamă  fiscale și a termenului de stingere a obligațiilor de achitare a impozitelor, taxelor și altor plăți obligatorii în cazul în care conducătorul întreprinderii sau o altă persoană împuternicită din cadrul întreprinderilor micro la data-limită de depunere a declarațiilor și dărilor de seamă se află în concediu medical în legătură cu tratamentul COVID-19.   Termenul maxim de extindere nu va depăși 20 de zile lucrătoare de la data încetării concediului medical, iar exercitarea dreptului se va efectua în baza

 Persoana fizică X desfășoară activitate independentă. În cadrul desfășurării activității aceasta vindea marfa procurată de la agenții economici - rezidenți ai RM, în baza facturilor fiscale emise de ultimii. În curând aceasta intenționează să achiziționeze marfă de la persoane fizice cetățeni pentru ulterioara comercializare. În acest context, are sau nu dreptul persoana fizică ce desfășoară activitate independentă să achiziționeze marfă de la alte persoane fizice pentru ulterioara comercializare? În cazul unui răspuns afirmativ, care este modul de documentare al tranzacțiilor respective și care este regimul fiscal al veniturilor menționate?