Conform Raportului operativ al Casei Naționale de Asigurări Sociale privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2021, în BASS au fost acumulate venituri în sumă totală de 27246,9 mil. lei sau 98,6% din planul anual stabilit de 27629,0 mil. lei. Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii s-au acumulat în sumă de 16223,9 mil. lei sau 99,6% din suma anuală prevăzută de 16284,9 mil. lei. Faţă de indicatorul respectiv, realizat în anul 2020, suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat acumulate a înregistrat o creştere cu 1928,5 mil. lei sau cu 13,5%.

O întreprindere rezidentă de construcție a procurat un teren ce constituie proprietate comună a doi nerezidenți – soț și soție, cu scopul de a construi un bloc locativ. Cum urmează a fi efectuată reținerea impozitului pe venit din plățile acordate nerezidenților, luând în considerare că înstrăinarea a avut loc în baza contractului de vânzare-cumpărare ce prevede că plata mijloacelor bănești urmează a fi efectuată în rate fixe pe parcursul a 2 ani consecutiv?

În articolul respectiv voi prezenta regulile generale de înregistrare în contabilitate a bunurilor transmise de către autoritățile administrației publice centrale și locale, instituțiile bugetare și primite în gestiune economică de către entitățile cu proprietate publică (întreprinderile de stat, municipale, și alte entități similare, inclusiv instituțiile publice cu autonomie financiară).

Entitățile, care aplică Standardele Internaționale de Raportarea Financiară (IFRS), trebuie să își adapteze procesul de depreciere a creanțelor comerciale la noul mod, prevăzut de IFRS 9 „Instrumente financiare” (în continuare – IFRS 9)1. Acest nou standard2 prevede că entitățile trebuie să evalueze pierderile din depreciere preconizate aferente creanțelor din momentul recunoașterii inițiale până la derecunoașterea acestora.

Monopol fiscal este statutul atribuit de Guvern unei întreprinderi sau grupului de întreprinderi pentru a desfășura în exclusivitate o activitate economică aferentă unor bunuri, servicii, grup de bunuri sau grup de servicii, prevede proiectul completărilor la Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi elaborat de Ministerul Economiei și examinat de secretarii de stat în cadrul ședinței desfășurate pe data de 5 mai. Astfel, în condițiile aprobării documentului în redacția propusă, Legea nr. 845/1992 va fi completată cu cap. VI2 –„Întreprinderea cu statut de monopol fiscal”.   Conform proiectului, statutul de monopol fiscal poată fi atribuit doar întreprinderii

Mediul de business este implicat în continuare în procesul de prezentare a modificărilor Codului muncii. Astăzi, 26 mai, în cadrul ședinței Grupului de lucru nr. 4 „Rеduсеrеa oсupării informalе și a fеnomеnului ,,salariilor în pliс” de pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru,  propunerile de modificare a legislației muncii au fost prezentate de reprezentanți ai Asociației Businessului European (EBA).   Potrivit Alexandrei Popa, policy & advocacy manager (EBA), propunerile au fost formulate ținând cont de necesitatea diminuării impactului pandemiei asupra mediului de business. Totodată, aceste prevederi ar putea fi preluate și implementate și după perioada post Covid, deoarece angajatorii ar dori să mențină o parte din instrumentele aplicate (cum ar fi munca la distanță), ceea ce le-ar permite reducerea cheltuielilor.

Costul de intrare al valorilor mobiliare include preţul de procurare (sau valoarea justă a altei forme de compensare acordate) şi costurile aferente procurării (de exemplu, comisioanele şi onorariile achitate consultanţilor, brokerilor şi dealеrilor, taxele prevăzute de legislaţia în vigoare, alte costuri tranzacționale)...

Va fi obligată persoana fizică rezidentă cetățean al Republicii Moldova să reflecte în Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (formularul CET18) venitul sub formă de dobândă primit de peste hotarele Republicii Moldova?   Potrivit art. 13 alin. (1) lit. c) din CF subiecți ai impunerii sunt persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova care nu desfășoară activitate de întreprinzător și obțin venit din investiții și financiar din orice surse aflate în afara RM. 

Potrivit pct. 11 spct.19) din Instrucțiunea privind completarea formularului tipizat de document primar cu regim special „Factura fiscală”, aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118/2017 (în continuare – OMF nr. 118/2017), în cazul tranzacţiilor efectuate în conformitate cu prevederile art. 95 alin. (1) lit. e) şi lit. f) din Codul fiscal (în continuare - CF), în col. 10.9 „Altă informaţie”, se indică menţiunea „Taxare inversă”.

Serviciul Fiscal de Stat informează că, în conformitate cu prevederile art.266 alin.(1) din Codul fiscal, contribuabilii sunt în drept să solicite compensarea ori restituirea sumelor plătite în plus sau a sumelor care, conform legislației fiscale, urmează a fi restituite, prin depunerea cererii respective în termen de 6 ani din data efectuării și/sau apariției lor. Cererea depusă după expirarea termenului de 6 ani este nevalabilă. În acest caz, nu se va efectua nici o compensare ori restituire, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(2). Depunerea cererii suspendă curgerea termenului indicat.

Agenția Națională pentru Sănătate Publică va efectua controlul respectării legislației privind protecția consumatorilor în domeniul produselor medicamentoase, farmaceutice și parafarmaceutice, al serviciilor prestate de instituțiile farmaceutice și medicale, precum și în domeniul altor produse și servicii puse la dispoziția consumatorului de întreprinderile și instituțiile farmaceutice și medicale. În Monitorul Oficial din 20 septembrie curent Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a publicat Ordinul nr. 999 din 10 septembrie 2019 cu privire la modificarea Ordinului MSMPS nr. 1346/2018 cu privire la aprobarea listelor de verificare aplicate în cadrul controlului de stat asupra activității de întreprinzător de către Agenția Națională pentru Sănătate Publică.

Potrivit art.33 alin.(1) din Codul fiscal, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360 mii lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901, are dreptul la o scutire personală anuală. Totodată, venit impozabil reprezintă venitul brut, inclusiv facilităţile acordate de angajator, obţinut de contribuabil din toate sursele într-o anumită perioadă fiscală, cu excepţia deducerilor şi scutirilor, aferente acestui venit, la care are dreptul contribuabilul conform legislaţiei fiscale (art.12 pct.4) din CF).   Potrivit art.2 alin.(1) din Legea nr.1353/2000 privind gospodăriile țărănești (de fermier), gospodăria ţărănească este o întreprindere individuală,

Proiectul ordinului cu privire la aprobarea formularului tipizat al dării de seamă privind taxele în Fondul de susținere a populației (forma TFSP20) și a instrucțiunii privind modul de completare și de prezentare a acesteia a fost elaborat de Serviciul Fiscal de Stat și este propus pentru consultări publice. Potrivit proiectului, Ordinul SFS nr.238/2020, prin care a fost aprobată dare de seamă în vigoare la momentul de față, urmează a fi abrogat.   Astfel, ultima perioadă de raportare conform formularului aprobat prin acesta va fi e luna decembrie a anului 2021, iar darea de seamă privind taxele în Fondul de susținere a populației (Forma TFSP20), aprobată prin proiectul de ordin examinat se va prezenta de către contribuabili pentru perioadele fiscale începând cu 1 ianuarie 2022.

În perioada noiembrie-decembrie 2021, autoritatea fiscală a realizat sondajul de opinie privind funcționarea sistemului de petiționare în cadrul SFS, prin intermediul Sistemului Informațional Automatizat „Evaluarea gradului de satisfacție a contribuabililor”. Chestionarul a fost completat de circa 250 de contribuabili.

Deși reflectarea în evidența contabilă a autorităților/instituțiilor bugetare a cheltuielilor de reparații curente/capitale, la prima vedere, pare a fi una destul de simplă, totuși încă mai există interpretări diferite cu privire la modul de contabilizare a acestor operațiuni economice.

Inițiativa legislativă înregistrată în Parlament de un grup de deputați presupune completarea Codului muncii (CM) cu noțiunea „formule flexibile de muncă” prin care se subînțeleg programe de muncă care le oferă posibilitatea salariaților să-și adapteze programul de lucru, inclusiv prin utilizarea muncii la distanță, a regimului flexibil de muncă, timpului de muncă parțial sau a săptămânii de lucru comprimată.   În condițiile aprobării proiectului în redacția propusă, formulele flexibile de muncă se vor institui prin acordul dintre salariat şi angajator, la solicitarea salariatului sau a angajatorului, atât la momentul angajării, cât și după încheierea contractului individual de muncă. Acestea se vor referi  la flexibilitate:

Proiectul ce prevede completarea Legii nr.179/2016 cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii, (inițiativă legislativă înaintată de un grup de deputați) ce vine cu un nou mecanism de garantare a creditelor pentru IMM-uri emise de către Fondul de Garantare a Creditelor (FGC) gestionat de ODIMM, a primit avizul pozitiv al Guvernului în cadrul ședinței din 9 martie 2022.   Astfel, autorii inițiativei propun suplinirea Legii nr. 179/2016 cu noțiunea „garanție de portofoliu” care va reprezenta angajamentul prin care o instituție care gestionează fondurile de garantare a creditelor va prelua riscul de credit

Urmează oare a fi calculată amortizarea în scopuri fiscale a mijloacelor fixe de către nerezidenţii care desfăşoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova conform art.5 pct.151) din Codul fiscal?   Art. 261 alin. (2) din Codul fiscal (CF) stabilește că mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea sunt proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi care este prevăzută a fi utilizată în activitatea de întreprinzător, a căror valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 de lei.

Cabinetul de miniștri susține conceptual inițiativa legislativă de modificare a unor acte normative, inclusiv a Codului muncii, prin care se propune revizuirea conceptului programului flexibil și reglementarea formulelor flexibile de muncă (art.100/1 din Cod).

În anul 2017, din drepturile de import-export au fost percepute peste 20372 mii lei. Suma este în creștere cu 2896 mii lei față de cea din anul 2016, când au fost colectate 17 476 mii lei și cu 4547 mii mai mult decât a fost acumulate în anul 2015 (15825 mii lei). Din taxele vamale, în anul 2017 au fost colectate 1 068 mii lei, cu 85 mii lei mai mult comparativ cu anul 2016, când au fost percepute 983 mii lei. În același timp, indicatorul a crescut cu 160 mii față de suma din anul 2015, când s-au perceput circa 908 mii lei.