Veniturile acumulate de Serviciul Fiscal de Stat la Bugetul public național (BPN) în cele opt luni ale anului 2017 au crescut, comparativ cu perioada similară a anului 2016, cu 18,6 %. Astfel, în perioada de referință au fost înregistrate încasări în sumă de 20,8 mld. lei. În raport cu perioada similară a anului precedent, s-a înregistrat un spor de 3,2 mld. lei. Comparativ cu sarcina stabilită (19,5 mld. lei) se atestă o depășire cu 1,3 mld. lei sau cu 6,8%.

Veniturile şi cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2017 au fost majorate. Decretul privind promulgarea şi Legea pentru modificarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2017 a fost publicat în Monitorul Oficial, nr. 389 din 3 noiembrie curent.

În cadrul conferinței „Climatul de afaceri în Moldova – Evoluții fiscale și regulatorii de impact” de ieri ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici,a venit cu o soluție pentru dezvoltarea și prosperarea economiei naționale – angajarea a 100 mii de specialiști IT. Calculul matematic este foarte simplu – un specialist IT are un salariu peste 1500 euro, astfel, 100 mii specialiști, chiar și cu un salariu de 1000 euro – înseamnă 100 mil. lunar, care fac 1,2 mld. euro anual, această cifră fiind egală cu suma remitențelor care vin anual în Republica Moldova. Acești bani, evident, vor veni din afară, pentru că produsele create de specialiștii IT pleacă acolo, a explicat el.

Codul fiscal al Republicii Moldova a fost implementat în 1998, fiind bazat pe prevederile Codului fiscal mondial1. Până în prezent, o serie impunătoare de modificări au fost aduse la legislația fiscală, structura și elementele de bază, însă, nu au fost modificate substanțial.   Necesitatea reconstrucției legislației fiscale moldovenești derivă dintr-un context mai larg – angajamentele asumate față de Uniunea Europeană (UE), reformele fiscale de amploare adoptate la nivel internațional, necesitatea de a asigura un mediu fiscal simplu și competitiv pentru investitori, concurența internațională și necesitatea adaptării la cele mai noi procese de business.

Codul fiscal stipulează expres norme de impozitare pentru persoanele fizice aferente situației expuse. Contribuabilii care vînd, schimbă sau înstrăinează sub altă formă active de capital, urmează să determine creşterea sau pierderea de capital conform prevederilor Capitolului 5 „Creşterea şi pierderea de capital" din Codul fiscal.

În perioada 5–11 decembrie 2016, veniturile încasate la bugetul de stat de către Serviciul Vamal au constituit 396,3 mil. lei, în creştere faţă de săptămâna precedentă cu 10,8 mil. lei. În perioada de referinţă au fost perfectate 9 698 declarații vamale, ce este cu 142 declaraţii mai mult decât În perioada 28 noiembrie–04 decembrie.

În 2017 finanțele publice au fost influențate de conjunctura macroeconomică favorabilă, dar și de sistarea unei părți din asistența externă — la această concluzie au ajuns cei de la Expert-Grup, în analiza creșterii economice din Moldova, prezentată în cadrul conferinței MEGA.

În cadrul ședinței din 13 septembrie curent, cabinetul de miniștri a susținut proiectul ce prevede majorarea salariilor de funcție pe categorii de salarizare cu 10%. Astfel, salariul tarifar pentru categoria I de salarizare va fi stabilit în cuantum de 110 lei, în creștere cu 100 lei, iar salariul pentru categoria 25 va fi de 2200 lei, în creștere cu 200 lei.

În anul 2015, volumul investițiilor străine directe în Republica Moldova au constituit $3,54 mld., în creștere cu 15% față de valoarea înregistrată la finele anului 2014, potrivit studiului „Stimularea și menținerea investițiilor private” privind Impactul Economic al ISD în Moldova, elaborat de către Echipa Economică Germană (GET Moldova) în cooperare cu Biroul Național de Statistică și prezentat în cadrul ședinței Grupului de lucru 3 a Consiliului Economic de pe lângă Prim-ministrul Republicii Moldova.

La finele lunii iulie 2017 profitul băncilor licențiate din R. Moldova a constituit 1,12 mld. lei, fiind în creștere de peste 30% față de perioada similară a anului trecut. Doar o singură bancă a raportat o reducere a profitului pe parcursul lunii iulie. Profitul obținut de Moldova-Agroindbank, Moldindconbank, Victoriabank și Mobiasbanca în perioada ianuarie-iulie 2017 a depășit un miliard de lei.

Nemulțumirile manifestate de consumatori față de majorarea prețurilor la produsele petroliere principale deja poartă un caracter sistemic. Nu a fost o excepție nici majorarea cu circa 5% a prețurilor la aceste produse, operate de către companiile petroliere la mijlocul lunii mai a anului curent. În același timp, tentativele de reglementare a pieței produselor petroliere nu s-au soldat cu prea mult succes.

Moldova IT Park a fost recunoscut de Uniunea Internațională de Telecomunicații (UIT) ca fiind una dintre cele mai bune practici mondiale de promovare și dezvoltare a ecosistemului IT. Premiul a fost înmânat în cadrul unui eveniment care a avut loc la Budapesta, Ungaria, comunică Ministerul Economiei și Infrastructurii. Uniunea Internațională de Telecomunicații a apreciat abordarea complexă în promovarea antreprenoriatului în domeniul tehnologiei informației și dezvoltarea oportunităților de business, capacitatea de a schimba starea lucrurilor în domeniu și potențialul de a crește. În total, UIT a desemnat opt practici mondiale care urmează să fie promovate și în alte țări pentru a susține companiile IT și crearea locurilor de muncă bine plătite.

În primele şapte luni ale anului curent SFS a asigurat acumulularea la Bugetul public național a 18,3 mlrd. lei. Doar în luna iulie Serviciul Fiscal de Stat a înregistrat o creștere a veniturilor administrate cu 24% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, iar pentru șapte luni ale anului 2017 au crescut, comparativ cu perioada similară a anului 2016, cu 18,2 %, sau cu 2,8 mlrd. lei. Comparativ cu sarcina stabilită (17,2 mlrd. lei), se atestă o depășire cu 1,1 mlrd. lei sau cu 6,5%. Doar în luna iulie SFS a încasat la BPN 2,7 mlrd. lei, ceea ce constituie o creștere cu 517,9 mil. lei.

Cea de-a doua ședință a Comisiei Naționale pentru Antreprenoriatul Social și-a desfășurat lucrările la 17 septembrie 2019. În cadrul evenimentului, care a avut loc la Ministerul Economiei și Infrastructurii, au fost puse în discuție componența grupului de lucru pentru analiza activității persoanelor juridice cu statut de întreprindere socială sau întreprindere socială de inserție, precum și despre provocările privind dezvoltarea antreprenoriatului social în țara noastră. Conform Raportului de analiză elaborat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei în cadrul proiectului „Economic Policy Advice to the Moldovan Government”, antreprenoriatul social în Moldova se află în primele sale etape de dezvoltare și nu poate crește fără eforturi constante, susținute de toți actorii implicați.

(Continuare. Partea I/ continuare partea I în nr. 7 (62))   Determinarea și deducerea cheltuielilor pentru reparații Atribuirea cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparației sau dezvoltării la cheltuieli curente ori la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate se efectuează în conformitate cu SNC sau IFRS (pct. 20 din Regulament). Cheltuielile/costurile ulterioare care, potrivit prevederilor SNC sau IFRS, urmează a fi capitalizate, în scopuri fiscale se vor capitaliza prin majorarea valorii de intrare cu suma cheltuielilor/costurilor ulterioare suportate (pct. 22 din Regulament). Vom prezenta schematic cheltuielile/costurile ulterioare suportate ce urmează a fi deduse sau capitalizate în scopuri fiscale (Figura 2). Situația cea mai complicată pentru contabil apare atunci când acesta urmează să califice care costuri aparțin costurilor de întreținere și asistență tehnică, costurilor cu reparația curentă sau costurilor cu reparația capitală.

Declarația a fost făcută de șeful Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, Gheorghe Gaberi, la o reuniune a producătorilor şi procesatorilor de carne cu participarea reprezentanţilor Ministerelor Economiei, Agriculturii, Dezvoltării Teritoriale şi Mediului, dar şi a Asociaţiilor de profil.

Noua Strategie de dezvoltare a turismului în Republica Moldova, elaborată pentru anii 2020-2030, ar trebui să conțină instrumente fiscale pentru lansarea și dezvoltarea unei afaceri în domeniu, precum și să prevadă extinderea zonelor turistice rurale ca o activitate coordonată la nivel de Guvern. Totodată, obiectivul principal al documentului ar trebui să fie alinierea la tendințele globale, pentru că apar noi forme de turism. Afirmațiile au fost enunțate de către secretarul de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, Alexandru Sonic, în cadrul celui de-al V-a panel de discuții din cadrul evenimentului „Moldova Business Week” dedicat turismului.

Desfășurarea comerțului cu amănuntul în baza patentei de întreprinzător va fi permisă până la 31 decembrie 2022. Parlamentul a votat astăzi, în prima lectură, extinderea acestui termen, care, potrivit art.4 alin. 12 al Legii cu privire la patenta de întreprinzător, era preconizat până la 31 decembrie 2019. Este vorba despre două inițiative legislative, care au fost comasate. Esența lor constă în extinderea termenului cu încă trei ani, pentru asigurarea continuității activității titularilor de patentă și susținerea micilor întreprinzători. Autorii consideră că extinderea termenului va oferi dreptul patentarilor să activeze legal în continuare, va asigura menținerea locurilor de muncă existente și creșterea volumului de vânzări pe piața internă de consum.

Compania Naţională de Asigurări în Medicină a lansat vineri, 1 noiembrie, în regim pilot, un sistem informaţional ce permite cetăţenilor să facă programări online la serviciile medicale de înaltă performanţă prin libera alegere a prestatorului. Implementarea Sistemului informaţional „Raportarea şi evidenţa serviciilor medicale” (SIRSM) are menirea de a creşte nivelul de transparenţă în procesul de prestare a serviciilor medicale şi de utilizare a mijloacelor financiare destinate acestora, a spori eficienţa acestor servicii, a asigura monitorizarea în regim real a prestării serviciilor medicale de înaltă performanţă şi a îmbunătăţi calitatea raportării datelor către CNAM.

România a înregistrat o creștere economică de 4,6% în trimestrul al treilea al acestui an, comparativ cu perioada similară din 2015, acesta fiind cel mai mare ritm de creștere din Uniunea Europeană, conform unei estimări publicate marți de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).