Inițiativa legislativă privind modificarea unor acte normative înregistrată în Parlament are ca scop îmbunătățirea cadrului normativ de reglementare a muncii zilierilor, ținând cont de problema lipsei forței de muncă în agricultură ce tinde spre acutizare, în pofida adoptării Legii nr.22/2018 privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, prin care s-a încercat încadrarea într-un cadru legal al acestor lucrători. În opinia autorului proiectului, este necesară ajustarea în continuare a politicilor în domeniul muncii prestate de zilieri.   Astfel, este propusă oferirea unor stimulente fiscale și sociale pentru muncitorii zilieri, care să facă munca în agricultură mai atractivă. Printre acestea se regăsesc reducerea

Inițiativa legislativă de operare a modificărilor în Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale a fost examinată în cadrul ședinței Comisiei protecție socială, sănătate și familie din 8 decembrie.   Documentul prevede că mijloacele financiare încasate la BASS (inclusiv majorările de întârziere, amenzile aferente contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (CAS) şi sumele rezultate în urma aplicării amenzilor contravenţionale) ce sunt  acumulate pe contul Trezoreriei de Stat vor fi virate zilnic la contul CNAS. Totodată, Legea nr.489/1999 va stipula expres că nu se admite dezafectarea mijloacelor financiare de la BASS în alte scopuri decât cele prevăzute de legislaţie.

Începând cu 28 septembrie curent, încă 50 de companii se vor conecta la platforma lansată de Camera de Comerț și Industrie – www.client.chamber.md,  pentru a beneficia de serviciile online de expertiză a mărfurilor, a anunțat președintele CCI, Sergiu Harea, în cadrul unui eveniment de promovare a platformei. De la lansarea acesteia în luna septembrie a anului trecut, 70 de agenți economici au devenit utilizatori ai respectivelor servicii.   După cum a menționat Sergiu Harea, extinderea numărului de utilizatori este posibilă după ce noii clienți au obținut semnături electronice cu sprijinul financiar oferit de proiectul Optim al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare SDC, implementat de HELVETAS Swiss Intercooperation.

Regulamentul privind rambursarea TVA pentru producătorii agricoli, aprobat de Ministerul Finanțelor prin Ordinul nr.3 din 13 ianuarie 2023, este publicat astăzi, 19 ianuarie, în MO și a intrat în vigoare. Precizăm, Programul de rambursare a TVA producătorilor agricoli a fost aprobat prin Legea nr.337/2022.

Deseori, încetarea activității de întreprinzător de către agentul economic nu este însoțită, din diverse motive, și de acțiunile de formalizare a acestei decizii, manifestate prin lichidarea și radierea acestuia din Registrul de stat. Astfel, deși nu mai desfășoară nicio activitate,

Deși reflectarea în evidența contabilă a autorităților/instituțiilor bugetare a cheltuielilor de reparații curente/capitale, la prima vedere, pare a fi una destul de simplă, totuși încă mai există interpretări diferite cu privire la modul de contabilizare a acestor operațiuni economice.

În urma modificărilor operate prin Legea nr.204/2021, în anul 2022 art. 901 din Codul fiscal sunt incluse noi prevederi.   Astfel, este majorată cota impozitului pe venit din câștigurile provenite de la jocurile de noroc, cu excepţia câştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive în partea în care valoarea fiecărui câştig nu depășește 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1) din CF (pentru anul curent cuantumul acesteia constituie 27000 lei).

Modul de aplicare a principiului taxării inverse, deși a fost descris pe paginile noastre sub diferite aspecte, încă mai provoacă întrebări contribuabililor, ținând cont de anumite situații ce apar în activitatea cotidiană. Astăzi oferim explicații ce țin de taxarea inversă în cazul în care unul dintre contragenți este în procedura de restructurare și realizare a planului, iar altul este declarat în proces de insolvabilitate.  

În Ordinul nr. 346/2009 referitor la aprobarea Normelor tehnice privind imprimarea, utilizarea şi completarea declaraţiei vamale în detaliu, aprobat de Serviciul Vamal, sunt operate modificări. Acestea vizează atât extinderea Codurilor vamale cu încă trei poziții, cât și  precizarea modului de declarare a medicamentelor introduse în RM (înregistrate sau neînregistrate în țara noastră).   Astfel, codurile vamale sunt suplinite cu pozițiile 9323 (SC „Inter-Tabac”), 9324 (COOP „Agrostoc”) și 9325 (SRL „Non Pharma Grup”).

Încă trei agenți economici au fost radiați din Registrul de stat al persoanelor juridice, avizul cu privire la inițierea procedurii fiind publicat de Agenția Servicii Publice în Monitorul Oficial din 16 iulie curent.   Procedura de radiere din oficiu a persoanelor juridice a căror activitate a fost suspendată din Registrul de stat, se efectuează în conformitate cu art.261  din Legea nr.220/2017 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali.

Cheltuielile achitate dе contribuabili în decursul perioadei fiscale sub formă de taxe dе aderare și cotizații de membru destinate activității asociațiilor utilizatorilor de apă pentru irigații (AUAI) vor fi premise spre deducere.   Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a elaborat un proiect de lege cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative, inclusiv a Codului fiscal, care conține un șir de inițiative menite să elimine impedimentele de ordin juridic și administrativ în dezvoltarea sectorului hidroameliorației (irigare/desecare). Propunerile ministerului urmează a fi examinate în cadrul ședinței Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător din 7 decembrie 2021.

Parteneriatul public-privat (în continuare – PPP) este un instrument de dezvoltare pe termen mediu și lung a infrastructurii şi a serviciilor publice, îmbinând avantajele sectorului privat şi ale sectorului public.

Întrebarea ce ține de faptul aplicării ștampilei întreprinderii pe documentele primare încă mai apare la unii contribuabili. Pentru a explica dacă aceasta este o obligație sau o opțiune, reiterăm prevederile legislației în vigoare.   Potrivit art.3 pct.5 al Legii nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, întreprinderile şi întreprinzătorii nu sunt obligaţi să deţină şi să aplice ştampila proprie pe înscrisuri de orice natură. În cazul în care legislaţia prevede necesitatea aplicării ştampilei întreprinderii sau întreprinzătorului, cerinţa se consideră îndeplinită dacă înscrisul este semnat de persoana împuternicită de întreprindere sau de către întreprinzător.

Amânarea sau eșalonarea termenului de stingere a obligației fiscale în conformitate cu art. 180 din Codul fiscal (în continuare – CF) reprezintă una din modalitățile reglementate de legislația fiscală pentru susținerea contribuabililor care se află în dificultate de a-și onora obligațiile față de buget în

Modificările la Codul fiscal, operate prin Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pentru anul 2023) vine cu intervenții esențiale și capitolul Accize, unele dinte care sunt puse în aplicare din 1 ianuarie 2023, iar altele vor intra în vigoare din 1 aprilie curent. În continuare prezentăm principalele modificări, de care urmează să țină cont contribuabilii.

În ședința de politică monetară de vineri, 29 octombrie curent, Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a votat menținerea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul actual de 5,5 puncte procentuale, ținând cont de presiunile din partea ofertei și a cererii agregate interne (manifestată în special în ultimele 4 luni) și susținută de  majorarea venitului populației (fondului de salarizare, asistenței sociale, remiterilor etc.), mărirea volumului creditelor de consum și a celor ipotecare, comunică regulatorul.   Totodată, un factor important în decizia BNM îl are incertitudinea asociată crizei energetice globale – creșterea prețurilor la gazele naturale și petrol

În următoarea perioadă, dezvoltarea regională din Republica Moldova se va axa pe trei obiective generale: creșterea competitivității și ocupării forței de muncă a regiunilor, sporirea coeziunii teritoriale și prevenirea excluziunii și îmbunătățirea mecanismelor și instrumentelor de coordonare și implementare a politicii naționale de dezvoltare regională.   În Monitorul Oficial din 1 aprilie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 40 din 26 ianuarie 2022 cu privire la

Potrivit art. 68 alin. (8) și alin. (9) din Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice (în continuare – Legea nr. 131/2015), la achiziţia de bunuri, lucrări și servicii, autoritatea contractantă va cere ca ofertantul să prezinte, la încheierea contractului, garanţia de bună execuţie a acestuia. Garanţia de bună

Este considerată compromisă suma datoriei persoanei în privința căreia există hotărârea judecătorească privind intentarea procedurii de faliment simplificat?   Opinia instanțelor de judecată    În conformitate cu art.31 alin.(1) din Codul fiscal, se permite deducerea oricărei datorii compromise, conform legislaţiei, dacă această datorie s-a format în cadrul desfăşurării activităţii de întreprinzător. Totodată, noțiunea de datorie compromisă este prevăzută la art.5 pct.32 din CF1, aceasta reprezentând o creanță care este nerambursabilă în cazul în care este întrunită una dintre situațiile indicate, printre acestea fiind și cazul în care persoana juridică sau fizică care desfăşoară activitate de întreprinzător, declarată insolvabilă, nu are bunuri.

Ministerul Finanțelor comunică că, suplimentar la Circulara nr. 06/02-07-18 din 23 august, a remis autorităților publice locale limitele actualizate a transferurilor cu destinație generală pentru anii 2022-2023 și a transferurilor de compensare pentru anul 2022.   Având  în vedere că, la momentul emiterii circularelor menționate, politica bugetar-fiscală pentru anul 2022 încă nu este aprobată, Ministerul Finanțelor va propune includerea în proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2022 a transferurilor de compensare în volum de 224,8 mil. lei, dintre care 164,4 mil. lei pentru bugetele locale de nivelul al doilea și 60,4 mil.lei pentru bugetele locale de nivelul întâi.