În cadrul dezbaterilor publice organizate astăzi de Comisia economie, buget și finanțe pe marginea unor proiecte de legi, deputații au adresat întrebări ce țin de Proiectul Prima Casă, pentru implementarea căruia în proiectul legii bugetului de stat pe anul 2018 sunt prevăzute alocații în valoare de 70 mil. lei.

Cotele maxime a impozitului pe bunurile imobiliare care nu au fost evaluate de către organele cadastrale teritoriale conform valorii estimate sunt specificate în anexa nr. 2 la Legea pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal nr. 1056-XIV din 16.06.2000 după cum urmează:

Persoana fizică X a încheiat cu o companie de construcții un contract privind investirea capitalului în construcție. Compania s-a obligat să construiască şi să transmită în proprietatea X apartamentul cu un anumit nivel de pregătire, inclusiv blocuri de ferestre din termopan cu 4 camere, cu pachetele de sticlă şi pervazuri, garantând că, la momentul predării imobilului, acesta va deţine toate caracteristicile conform contractului, calitatea materialelor va corespunde documentaţiei de proiect şi normelor tehnice în vigoare şi nu va avea defecte care ar putea înrăutăţi proprietăţile de consum ale bunului imobil. Totodată, termenul de garanţie a lucrărilor îndeplinite este de 5 ani din momentul dării în exploatare a casei, iar în cazul depistării defectelor ascunse care nu pot fi depistate în momentul recepţionării lucrărilor, vor fi prezentate în timpul termenului de garanţie.

Un cetăţean a vândut un apartament în luna iunie 2018 cu 600 000 lei. Baza valorică a apartamentului constituia suma de 400 000 lei. Achitarea pentru apartament conform contractului are loc în două rate: 350 000 lei în iunie 2018 și 250 000 lei în iunie 2019. Contribuabilul nu a prezentat Declaraţia privind impozitul pe venit pentru anul 2018 și nu a achitat impozit pe venit, considerând că acestea sunt obligatorii doar după ce va încasa toată suma plăţii pentru apartament. Cum se determină corect impozitul pe venit în situaţia dată?

În iunie 2017, prețul apartamentelor din capitală s-a menținut la nivelul lunii precedente, media fiind de 523 euro pentru un metru pătrat. În comparație cu luna iunie 2016, prețurile la apartamente s-au redus cu 2,7%. Cele mai scumpe rămân apartamentele din sectorul Centru al capitalei – acestea sunt cu 20 la sută mai scumpe decât prețul mediu pe piață.

În anul 2018, din totalul de 1292,5 mii locuinţe ce constituie fondul locativ al Republicii Moldova, apartamentele cu o cameră au constituit 10,2% din numărul celor înregistrate, cele cu două camere – 32,3%, cele cu trei camere – 36,4%, iar cu patru şi mai multe odăi – 21,1%, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Totodată, la 1 ianuarie 2019, suprafaţă totală a locuințelor în țara noastră a fost de 87751,3 mii m2. Pe medii de rezidenţă, în localităţile urbane au fost înregistrate 543,8 mii locuinţe cu suprafaţa totală de 38697,0 mii m2, ceea ce constituie 42,1% din totalul fondului locativ înregistrat. În localităţile rurale s-au înregistrat 748,7 mii locuinţe cu suprafaţa totală de 49054,3 mii m2 sau 57,9% din total.

Întreprinderea are în proprietate construcții speciale (hangare) destinate pentru păstrare, procesare, uscare și condiționare a cerealelor, care nu sunt evaluate de către organele cadastrale. Se încadrează aceste bunuri imobile în categoria construcțiilor cu destinație agricolă, astfel încât să poată fi aplicată cota impozitului pe bunurile imobiliare în mărime de 0,1%, sau se aplică prevederile pct. 11, anexa nr. 2 la Legea pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal nr. 1056-XIV din 16.06.2000 (Legea nr. 1056-XIV)?

În declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit, contribuabilul X a declarat venit rezultat în urma înstrăinării unui imobil (apartament), conform contractului de vânzare- cumpărare. Bunul imobil aparține contribuabilului în baza contractului de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață din anul 2006 (proprietate comună în devălmășie cu soțul), și conform contractului de determinare a cotelor-părți din proprietatea comună în devălmășie și înstrăinare prin donație a cotei părți din anul 2017 (soțul a donat soției cota parte a sa după divorț). În contractul de donație din 2017 este specificată valoarea bunului imobil indicată de către Oficiul Cadastral Teritorial (OCT) conform Certificatului cu privire la valoarea bunului imobil stabilită în scopul impozitării.

Orice intenție a Guvernului de ajutorare a familiilor tinere în soluționarea problemei locative este salutabilă. Însă totodată este necesar să ne asigurăm că bunele intenții sunt și bine implementate, că în rezultat vom obține cea ce ne-am dorit, scrie pe blogul său economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Persoana fizică X deține în proprietate un apartament, procurat în anul 2015 la costul de 450 mii lei. Acesta nu este locuința de bază. Pe data de 3 octombrie 2018, în baza contractului de vânzare-cumpărare, persoana fizică respectivă vinde acest apartament la prețul de 650 mii lei. Cum își va determina persoana fizică X obligațiile fiscale aferente impozitului pe venit pentru tranzacția respectivă?   Proprietatea privată (bunul imobil) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal (CF), se consideră activ de capital. Totodată, potrivit art. 18 lit. e) din CF, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă, care se include în venitul brut.

Acum solicitanții Programului de stat „Prima Casă” pot verifica starea dosarului în regim online. În acest sens, Organizația pentru Dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (ODIMM) a lansat o nouă aplicație tehnică care facilitează accesul la informații printr-un singur click. Pentru a verifica statutul dosarului, persoanele vor introduce codul personal (IDNP). Dacă la introducerea IDNP-ului nu este afișat tabelul cu date, atunci se va verifica corectitudinea ID-ului sau statutul dosarului la sucursala băncii comerciale la care a fost depusă cererea de credit.

În prima jumătate a anului curent numărul apartamentelor date în exploatare la nivel de țară a crescut cu peste 30%, față de perioada similară a anului trecut. Cea mai mare creștere a fost înregistrată în mun. Chișinău. În ianuarie-iunie 2017 au fost date în exploatare 4102 locuințe (apartamente și case individuale de locuit) cu suprafața totală de 327,5 mii m², sau cu 34,3% mai mult faţă de ianuarie-iunie 2016.

Cotele maxime a impozitului pe bunurile imobiliare care nu au fost evaluate de către organele cadastrale teritoriale conform valorii estimate sunt specificate în anexa nr. 2 la Legea pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal nr. 1056-XIV din 16.06.2000 după cum urmează:

Conform art. 2873 din CF, obiect al impunerii cu impozitul pe avere îl constituie bunurile imobiliare cu destinație locativă, inclusiv căsuțele de vacanță (cu excepția terenurilor), precum şi cotele-părți, a căror totalitate întruneşte cumulativ următoarele condiții: valoarea estimată totală constituie 1,5 milioane şi mai mult;suprafața totală constituie 120 m2 şi mai mult. În cazul în care obiectul impunerii constituie obiect al unui credit imobiliar (ipotecar) sau al unui contract de leasing financiar, baza impozabilă constituie diferența pozitivă formată dintre valoarea estimată a bunului imobiliar şi suma rămasă până la stingerea totală a creditului sau a obligațiilor contractului de leasing financiar.

Arhiva [modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art. 280 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr. 281 din 16 decembrie 2016 (publicată în Monitorul Oficial, 2016, nr.472-477/947, în vigoare 01.01.2017)] (în vigoare pînă la data 01.01.2017)

Particularitățile anului 2020 au determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, de comun cu perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. În acest sens, se propune redarea concisă a modificărilor de natură fiscală și vamală pentru anul 2021, care se regăsesc în Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020) și Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificare a unor acte normative (Legea nr. 60/2020) pentru o viziune de ansamblu asupra reglementărilor ce produc efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2021.

Partea I §7. TREI ÎNTREBĂRI-CHEIE Pentru practician, la aplicarea noului regim al clauzelor abuzive sunt decisive răspunsurile la următoarele trei întrebări-cheie: 1) cine este profesionist și cine este consumator? 2) când o clauză este individual negociată? 3) când o clauză este abuzivă? În cele ce urmează vom încerca să găsim răspunsul la ele prin prisma noilor reglementări.

Principalele probleme ce ţin de agentul termic în Chişinău sunt cauzate de eficienţa energetică scăzută şi incapacitatea de plată a cetăţenilor, consideră expertul Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) «Viitorul», fostul director al Agenţiei Naţionale pentru reglementare în Energetică, Victor Parlicov. În cadrul dezbaterilor publice privind problemele în noul sezon de încălzire, el a spus că "din cauza sistemului centralizat învechit, consumul de energie termică creşte de trei ori, iar aceasta duce la facturi mai mari".

Potrivit art. 96 lit.b) din Codul fiscal (CF) în redacția Legii nr.229 din 1 noiembrie 2018 (în vigoare din 30 noiembrie 2018), se aplică cota redusă a TVA în mărime de 10% la: — serviciile de cazare, indiferent de categoria de confort, în hotel, hotel-apartament, motel, vilă turistică, bungalou, pensiune turistică, pensiune agroturistică, camping, sat de vacanţă sau tabără de vacanţă, prestate de către agenţii economici a căror activitate se atribuie la secţiunea I a CAEM; — produsele alimentare, băuturi, cu excepţia mărfurilor supuse accizelor, livrate de către agenţii economici în cadrul desfăşurării activităţilor de cazare şi/sau alimentaţie publică conform secţiunii I a CAEM.

Codul practic ce stabileşte norme şi reguli pentru elaborarea metodologiei efective de determinare a consumului neînregistrat şi a pierderilor de apă la transportare, distribuire şi depozitare în sistemele comunale de alimentare cu apă caldă menajeră este propus spre consultare de Ministerul Economiei și Infrastructurii.