Entitatea a luat în arendă de la cetățeni terenuri agricole, iar plata urmează să aibă loc la toamnă sub formă naturală – produse agricole. La ce preț urmează a fi evaluate aceste produse agricole? Este necesar de a stabili un preț de piață? Care sunt obligațiile fiscale ce derivă din această operațiune? 

În conformitate cu prevederile art. 108 alin. (1) din Codul fiscal (СF), data obligației fiscale privind TVA este data livrării.  Data livrării se consideră data predării mărfurilor, prestării serviciilor.    Potrivit art. 108 alin. (5) din CF, dacă factura fiscală este eliberată sau plata este primită până la momentul efectuării livrării, data livrării se consideră data eliberării facturii fiscale sau data primirii plății, în dependență de ce are loc mai înainte.  

Principii de aplicare Potrivit principiilor generale de determinare a valorii în vamă, prima și principala bază pentru stabilirea valorii în vamă este ,,valoarea de tranzacție”, aşa cum este definită în Articolul 1 din Acordul privind aplicarea Articolului VII al Acordului General pentru Tarife şi Comerţ, GATT 1994 (în continuare – Acord) și, respectiv, art. 11 din Legea nr.1380/1997 cu privire la tariful vamal (Legea nr.1380/1997).

Poate avizul de însoțire a mărfii să conțină elemente suplimentare? În ce rând al facturii fiscale se indică informația referitor la seria și numerele avizelor de însoțire a mărfii care stau la baza întocmirii acesteia? Conform pct.3 al Hotărârii Guvernului 294/1998, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) tipărește centralizat avizul de însoțire a mărfii pe hârtie fără însemne de protecție, cu atribuirea seriei şi numărului.

Cabinetul de miniștri a aprobat două proiecte de hotărâri ce vizează ajutorul acordat țării noastre de către România, în vederea sprijinirii agriculturilor afectați de secetă.   Astfel, prin primul proiect  Agenția Rezerve Materiale din subordinea Ministerului Afacerilor Interne a fost desemnată drept autoritate responsabilă de recepționarea, depozitarea, păstrarea, evidența și distribuirea motorinei acordate în calitate de ajutor umanitar.

Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat un proiect de lege pentru completarea și modificarea Legii nr.93/1998 cu privire la patenta de întreprinzător (Legea nr.93/1998), inclus pe ordinea de zi a Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător, ce prevede că desfăşurarea activităţii de întreprinzător în baza patentei se va permite cu condiţia respectării unor limite.   Astfel, pentru desfășurarea activităților indicate în secțiunea 1 din anexă la Legea nr.93/1998 (Comerţul cu amănuntul prin unități de comerț ambulant - a mărfurilor industrial și produse alimentare şi mărfuri ușor alterabile (perisabile) autohtone),

(Continuare. Partea I în nr. 3 (58), partea II în nr. 4 (59), partea III în nr. 5 (60), partea IV în nr. 7 (62))   Indicatorii calculați în baza sistemului PERLAS sunt sistematizați în șase grupe, unde fiecare indicator omogen din grupa respectivă este evaluat pe o scară de valori (baluri și puncte) cuprinsă în intervalul 1 și 10, astfel încât valoarea finală a indicatorilor unei grupe se obține prin însumarea valorii balurilor tuturor indicatorilor mărimii absolute în grupa dată.   Mărimea absolută calculată pe fiecare grupă de indicatori urmează a fi însumată pentru a obține numărul total de baluri care împreună exprimă protecția, structura financiară, calitatea activelor, lichiditatea și semnele de creștere (dezvoltare) ale activității AEÎ.

Drept forță majoră, conform prevederilor Codului vamal, sunt considerate următoarele evenimente: a) război (declarat sau nu), ostilități, invazii, acțiuni ale unui inamic străin, mobilizare militară extensivă; b) embargo; c) epizootie, epidemie, dezastru natural sau eveniment natural extrem; d) explozie, incendiu, distrugerea mărfii, distrugerea mijlocului de transport cauzată de accident rutier.   În Monitorul Oficial din 31 decembrie 2020 a fost publicată Hotărârea nr. 940 din 22 decembrie 2020 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului, inclusive în Regulamentul de aplicare a destinațiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova. 

Activitatea de bază a întreprinderii este producerea și comercializarea mărfii. În scopul desfășurării activității, potrivit prevederilor legislației în vigoare, aceasta urmează să transmită probe/mostre de marfă, instituțiilor corespunzătoare calificate pentru atestare a calității mărfii și eliberarea certificatelor de conformitate. Pot servi procesele-verbale de prelevare a mostrelor eliberate de instituțiile autorizate drept document confirmativ pentru deducerea cheltuielilor în scopuri fiscale?

Compania noastră prestează servicii de transport international, care se califică drept livrari scute de TVA cu drept de deducere. La momentul transportării marfii din Moldova în străinătate, apar 2 date în facture fiscală – data livrarii când s-a prestat serviciul (de exemplu, 29 martie) și data eliberarii facturii, când ajunge soferul acasă și prezintă documentele (10 aprilie) .Mentionăm că utilizam integral e-Factura. In procesul controlului inspectorul pretinde să ne amendeze pentru neelibearea facturii în termen (art 108 din CF).

La imprimarea de sine stătător a facturii fiscale, este obligatorie tipărirea sintagmei „Formular tipizat Anexa nr.1 la Ordinul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova nr.118 din 28 august 2017”? Pot fi mărite sau micșorate dimensiunile coloanelor (rândurilor) în documentul primar de strictă evidență?     Modul de completare a facturii fiscale este stabilit în Instrucțiunea privind completarea formularului tipizat de document primar cu regim special „Factura fiscală”, aprobată prin Ordinul nr.118/2017 al Ministerului Finanțelor.

În cazul efectuării verificării operative, documentele primare elaborate și aprobate de către conducerea entității pot servi ca documente ce confirmă proveniența mărfii expuse spre vânzare în unitatea de comerț? Potrivit art. 3 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017, documentul primar reprezintă confirmarea documentară care justifică producerea sau acordă dreptul de a efectua (produce) fapte economice, certifică producerea unui eveniment. Faptele economice, conform art. 11 alin. (1) din Lege, se contabilizează în temeiul documentelor primare.

Modul de închidere a exercițiului financiar-contabil anual, de întocmire, aprobare și prezentare a rapoartelor financiare de către autoritățile și instituțiile (entitățile bugetare) din sistemul bugetar pentru anul 2020 este reglementat de următoarele acte normative de bază: • Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007 (Legea nr. 113/2007); • Legea finanțelor publice și responsabilității bugetarfiscale nr. 181 din 25.07.2014 (Legea nr. 181/2014); • Legea privind finanțele publice locale nr. 397/2003 (Legea nr. 397/2003), • Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public național și a mijloacelor extrabugetare prin Contul Unic Trezorerial al MF (OMF nr. 215 din 28.12.2015), modificat prin OMF nr. 8 din 15.01.2020;

În conformitate cu prevederile art. 40 alin. (4) din Codul fiscal, persoana care face o donație se consideră că a vândut bunul donat la un preț ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau prețul lui de piață la momentul donării. Astfel, persoana fizică care face donație un bun, în scopuri fiscale va constata venit.   Venitul în scopuri fiscale va fi evaluat la valoarea maximă din baza valorică ajustată a bunului donat sau prețul lui de piață la momentul donării. La determinarea obiectului impozabil cu impozitul pe venit, se va lua în calcul baza valorică a bunului donat care, la rândul său, se constată în conformitate cu prevederile art. 42 din CF.  

Guvernul a aprobat prelungirea, până la 31 decembrie 2020 inclusiv, a termenului de aplicare a unor măsuri necesare prevenirii și controlului infecției COVID-19. Astfel, se menține achitarea de către angajatorul de la locul de serviciu/de muncă de bază a tuturor drepturilor salariale lucrătorilor medicali detașați în cadrul instituțiilor medico-sanitare publice spitalicești destinate internării pacienților care întrunesc criteriile definiției de caz pentru COVID-19.

În Republica Moldova, o dezvoltare semnificativă a sectorului de asigurări a început din anul 1993, odată cu adoptarea primei legi în domeniu. Pe parcursul anilor, acest sector a suferit modificări și perfecţionări, devenind o importantă componentă economică. Atât activitatea, cât și numărul participanţilor pieţei de asigurări din RM a înregistrat în timp fluctuaţii semnificative rezultate de schimbarea cadrului regulator. Odată cu instituirea, prin Legea nr. 407/2006 cu privire la asigurări (Legea nr. 407/2006), a noilor reguli pe piaţa de asigurări, în special a cerinţelor privind capitalul minim și rezervele obligatorii, numărul companiilor de asigurări s-a redus considerabil ca rezultat al imposibilității de conformare a unora dintre companii la cerința de majorare a capitalului social până la nivelul minim de 15 mil. lei, pentru asigurătorii care practică activitate în categoria „asigurări generale”, și 22,5 mil. lei, pentru cei care practică activitate în categoria „asigurări de viaţă”. Astfel, dacă în anul 2006, în RM activau 321 entități de asigurare, atunci în momentul actual pe piață, conform informațiilor oficiale ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), sunt înregistrate 12 companii2.

O instituție medico-sanitară (IMS) privată a acționat în judecată furnizorul de energie electrică pentru încălcarea parametrilor de calitate, fiind înregistrat un salt al tensiunii curentului electric şi ulterioarele variații ale acestei tensiuni (de la 180V până la 270V), după care s-au produs întreruperi ale furnizării energiei electrice în aceeaşi zi. Ca rezultat, au fost defectate mai multe dispozitive electrice (receptoare), inclusiv medicale, iar pentru reparația acestora IMS a suportat cheltuieli în sumă de peste 84 mii lei.   Problemele generate de furnizarea necalitativă a energiei electrice au fost reclamate în aceeaşi zi furnizorului, iar ulterior aceste reclamații au fost completate în repetate rânduri, fapt confirmat prin scrisori adresate furnizorului de electricitate, inclusiv actele confirmative ale prejudiciului cauzat ca efect al saltului de tensiune.

Potrivit art. 5 pct. 261 din Codul fiscal, valoare intrinsecă este valoarea efectivă a mărfii introduse pe sau scoase de pe teritoriul Republicii Moldova, ce nu include costurile de transport, de asigurare şi nici costul încărcării, descărcării şi transbordării mărfii.

Seceta anului 2022 a avut impact negativ asupra producătorilor agricoli din Moldova. În aceste condiții mai mulți contabili-practicieni întâmpină dificultăți ce țin de contabilizarea și determinarea obligațiilor fiscale în cazul vânzării producției agricole la preț mai mic decât costurile de producție. În articolul dat venim cu recomandări și analiză aferente aspectelor contabil și fiscal la acest subiect.

În cadrul entităților, în special a celor producătoare și comerciale, stocurile ocupă o cotă semnificativă în activele circulante ale acestora, iar, uneori, și în suma totală a activelor. Specific pentru stocuri este și caracterul lor dinamic, ceea ce deseori face dificilă gestiunea lor. Problema dată poate fi soluționată prin transmiterea organelor de conduce, în termen util, a informației analitice despre starea stocurilor, informație extrem de necesară în cadrul elaborării, implementării sau ajustării politicii de gestiune a stocurilor. Analiza stocurilor reprezintă și o verigă de legătură dintre contabilitatea și auditul intern al acestora.