Conform art. 103 alin. (1) pct. 271) din Codul fiscal (CF), sunt scutite de TVA tractoarele agricole și tehnica agricolă ce se atribuie la pozițiile tarifare stipulate în norma menționată. Am vândut combine de recoltat struguri în România, se considera livrare la cota zero sau fără TVA? Este important de menționat că, în redacția Legii cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative nr.288/2017, noțiunea de livrări impozitate la cota zero și scutirea de TVA au fost redenumite în livrări scutite de T.V.A. cu drept de deducere și respectiv scutirea de TVA fără drept de deducere.

Aplicarea tratatelor internaţionale care reglementează impozitarea sau includ norme ce reglementează impozitarea se efectuează în modul stabilit de prevederile tratatelor internaţionale şi ale legislaţiei fiscale din Republica Moldova. Prevederile tratatelor internaţionale prevalează asupra legislaţiei fiscale din Republica Moldova, iar în cazul în care sunt cote diferite de impozitare în tratatele internaţionale şi în legislaţia fiscală din Republica Moldova, se aplică cotele de impozitare mai favorabile, prevede Codul fiscal al RM. Până în momentul de față Republica Moldova are semnate și aplică 50 de Convenții și Tratate pentru evitarea dublei impuneri.  

Exporturile de mărfuri realizate în luna iulie 2020 constituie $209,2 mil., cu 10,3% mai mult față de luna iunie 2020 și cu 5,0% mai puțin comparativ cu luna iulie 2019. Au sporit exporturile de grăsimi și uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracționate, legume și fructe, produse chimice organice, hrană destinată animalelor, articole prelucrate din metal, metale neferoase și altele.     Totodată, în primele șapte luni ale anului curent din țara noastră au fost exportate mărfuri în sumă de $1,4 mld., mai puțin cu 12,8% decât a fost realizat în perioada similară din anul 2019, comunică Biroul Național de Statistică.

Proiectul de lege  (pachetul de legi nr.1) ce se referă la digitalizarea economiei a fost prezentat și discutat astăzi, 14 septembrie, în cadrul unor audieri publice organizate de comisia parlamentară economie, buget și finanțe. Reamintim că proiectul a fost elaborat pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru și prevede ajustarea a circa 30 de acte legislative (Codul muncii, Codul civil, Legea privind protecția consumatorilor, Legea privind comerțul electronic, Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali, Legea privind achizițiile publice etc.)

Progresele în procesul de implementare a Foii de parcurs pentru impulsionarea digitizării economiei naționale și dezvoltării comerțului electronic (pachetul de digitalizare a economiei), precum și noile propuneri pentru elaborarea Pachetului digitalizării nr.2, au fost prezentate astăzi, 18 iunie, în cadrul unei ședințe desfășurate pe platforma Secretariatului Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru.   Reamintim că, în luna iulie 2020,  Ministerul Economiei și Infrastructurii a aprobat Foaia de parcurs, scopul acesteia fiind facilitarea interacțiunii la distanță și promovarea serviciilor digitale pentru mediul de afaceri,

Digitalizarea economiei a devenit o prioritate la nivel global, iar dacă autoritățile naționale se vor axa pe dezvoltarea unei economii bazate pe noile tehnologii, Republica Moldova are toate șansele să își sporească competitivitatea economică într-un termen relativ scurt.   Astăzi, 24 februarie, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru a fost prezentat Raportul de evaluare privind comerțul electronic și economia fără numerar realizat cu suportul Programului USAID „Reforme Structurale în Moldova”.

Ca rezultat al multiplelor întrebări și interpelări recepționate cu referire la subiectul operațiunilor de încasări și plăți în numerar, precum și în contextul intrării în vigoare, din 1 aprilie anul 2025, a Legii nr. 34/2024 privind efectuarea decontărilor în numerar şi pentru modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr. 34/2024)

Astăzi, 25 martie, se încheie prima rundă de negocieri pe marginea proiectului Acordului de Comerț Liber dintre Republica Moldova și statele membre ale Asociației Europene de Liber Schimb (EFTA).   Discuțiile au fost axate pe prevederile legale și instituționale, comerțul cu bunuri și servicii, facilitarea comerțului și cooperarea vamală, regulile de origine, barierele tehnice în calea comerțului, drepturile de proprietate intelectuală, dezvoltarea durabilă, precum și îmbunătățirea condițiilor de cooperare în sectorul privat.  

În 11 luni ale anului 2018, persoanele fizice au importat mărfuri și produse în valoare de $164,7 mil., cu 6,8% mai puțin în raport cu aceeași perioadă din anul 2017. Diminuarea a fost condiționată, în principal, de reducerea importurilor de autoturisme cu 13,1%, comunică Biroul Național de Statistică cu referire la activitatea de comerț în lunile ianuarie-noiembrie 2018. Totodată, în această perioadă în țara noastră au fost importate mărfuri în sumă de $5244,8 mil., mai mult decât în perioada similară din anul 2017 cu 20,3%. Potrivit datelor, importurile de mărfuri din țările Uniunii Europene a atins nivelul de $2614,2 mil., cu 20,5% mai mult față de ianuarie-noiembrie 2017, deținând o pondere de 49,8% din totalul importurilor.

Exporturile de mărfuri din Moldova realizate în luna iunie 2018 au constituit $214,1 mil., cu 4,0% mai puțin față de luna precedentă și cu 25,2% mai mult comparativ cu luna iunie 2017, comunică Biroul Național de Statistică. În același timp, în perioada ianuarie-iunie 2018 exporturile de mărfuri au totalizat $1315,2 mil., mai mult cu 27,9% decât în perioada similară a anului 2017.

Banca Națională a Moldovei a publicat datele preliminare, pentru trimestrul II al anului 2020, privind soldul contului curent al balanţei de plăţi a Republicii Moldova. Potrivit documentului, acesta a înregistrat un deficit de 19,23 mil. USD (comparativ cu 317,41 mil. USD în trimestrul II 2019). Raportat la PIB, contul curent a constituit -0,8 la sută (față de -11,4 la sută în trimestrul II 2019). Contul de capital a înregistrat un sold negativ de 7,57 mil. USD, iar contul financiar s-a soldat cu intrări nete de capital în valoare 54,41 mil. USD.   În prima jumătate a anului 2020, deficitul contului curent al balanței de plăți a Republicii Moldova s-a redus comparativ cu cel înregistrat în ianuarie-iunie 2019 atât ca valoare absolută, cât și relativ la PIB.

În Monitorul Oficial din 26 iulie curent a fost publicată Dispoziția Guvernului nr. 92-d din 22 iulie 2019 cu privire la instituirea Comisiei interguvernamentale pentru analiza monopolului privind exportul nucilor. Conform anexei la Dispoziție, în componența Comisiei vor fi incluși reprezentanții ai Ministerului Economiei și Infrastructurii, Ministerului Finanțelor, Serviciului Fiscal de Stat, Serviciului Vamal, Ministerului Dezvoltării Regionale și Mediului, Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Interne, Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, Comisiei parlamentare agricultură și industrie alimentară, Consiliului Concurenței, Asociației producătorilor de nuci și Asociației exportatorilor de nuci.

Agentul economic rezident vinde o parte din capitalul social deținut într-o companie aflată în afara Republicii Moldova. În acest caz apare obligativitatea de a asigura repatrierea mijloacelor bănești rezultate în urma tranzacției respective și care este termenul de repatriere?   Art. 3 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 1466/1998 cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri şi servicii provenite din tranzacțiile economice externe stabilește că, în cazul altor tranzacții economice externe care nu sunt specificate expres la articolul dat,

Ministerul Economiei și Infrastructurii și Serviciul Vamal au lansat ieri, 5 mai 2020, cu sprijinul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova, Portalul de Informații Comerciale destinat comunității de afaceri naționale și internaționale. Noul sistem informatic poate fi accesat la adresa www.trade.gov.md. Prin reformele din domeniul comerțului, Guvernul pune la dispoziție un mediu transparent și previzibil pentru tranzacțiile comerciale transfrontaliere, bazate pe proceduri și practici vamale simple, standardizate, cerințe de documentare, operațiuni de marfă și tranzit, aranjamente comerciale și de transport.

O persoană fizică nerezidentă dispune de un bun imobil pe teritoriul Republicii Moldova, care este dat în locațiune unei persoane juridice rezidente. În situația descrisă apare obligația de repatriere a mijloacelor bănești?   Conform art. 1251 din Codul civil, prin contractul de locațiune o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părți (locatar) un bun determinat individual în folosință temporară sau în folosinţă şi posesiune temporară, iar locatarul se obligă să plătească chirie.  

Compania X prestează servicii de publicitate unei companii nerezidente Y. În schimb, compania X beneficiază din partea nerezidentului Y de servicii informaționale, în baza unui contract de compensare reciprocă. În baza contractului se efectuează decontările reciproce, astfel că, la finele perioadei fiscale, nerezidentul Y urmează să transfere companiei rezidente X diferența de sumă.    În această situație, pentru compania X apare obligația reflectării a importului și exportului de servicii în Declarația privind TVA?   

Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), deja de 14 ani contribuie la inițierea și dezvoltarea afacerilor și ghidează antreprenorii în gestionarea corectă și profitabilă a businessul mic și mijlociu. Pe parcursul acestor ani ODIMM a susținut financiar 4500 de companii, valoarea totală a suportului constituind 665 mil. lei, ceea ce a generat venituri în economia națională de circa 2 mld. lei și crearea 11 mii locuri de muncă. Totodată, în această perioadă peste 150 mii de persoane au beneficiat de diferite servicii oferite de ODIMM.   Rezultatele obținute de ODIMM, dar și cele mai importante priorități în suportul sectorului ÎMM au fost prezentate astăzi, 17 mai, în cadrul conferinței de presă organizate cu ocazia marcării a 14 ani de activitate ai ODIMM.

Lista  agenților economici cu drept de prelungire a termenului de plată a TVA şi a taxei vamale pentru perioada ciclului de producere, dar nu mai mult de 180 de zile, la materia primă, materialele, accesoriile, ambalajul primar şi articolele de completare importate pentru fabricarea în exclusivitate a mărfurilor destinate exportului va fi completată. Un proiect în acest sens este inclus pe agenda ședinței secretarilor generali.   Astfel, de prelungirea termenului de plată vor beneficia încă doi agenți economici care au ca activități fabricarea vinului și producția de tuburi și țevi. Ca urmare, în această listă vor fi incluși 37 de agenți economici. 

Până la momentul actual peste 700 de întreprinderi mici și mijlocii din Republica Moldova, Ucraina și Georgia au beneficiat de finanțare pentru dezvoltarea afacerilor în cadrul inițiativei Linia de Creditare EU4Business-BERD, iar astăzi, 18 martie, a avut loc lansarea regională a unei noi etape a proiectului, la care aderă alte trei țări ale Parteneriatului Estic – Armenia, Azerbaidjan și Belarus.   Linia de Creditare EU4Business-BERD este o inițiativă comună a UE și a BERD-ului pentru a ajuta IMM-urile să finanțeze investiții care ulterior să le permită să profite de oportunitățile oferite de către Acordul de Liber schimb aprofundat și cuprinzător (DCFTA),

Ieri, 30 martie, a avut loc ședința de Guvern, în care a fost aprobat proiectul hotărârii cu privire la propunerea declarării stării de urgenţă pe teritoriul întregii țări. Documentul prevede remiterea Legislativului a Raportului1 Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova privind necesitatea declarării stării de urgenţă, precum și înaintarea propunerii de declarare de către Parlament a stării de urgență. Proiectul legii necesită alocarea mijloacelor financiare din bugetul de stat, însă nu pot fi cuantificate la momentul de faţă, se spune în nota proiectului.