Indicele preţurilor de consum în luna iulie 2020 faţă de luna iunie a  constituit 99,77%, anunță Biroul Național de Statistică. Tendinţa negativă a evoluţiei preţurilor medii de consum cu 0,23% a fost determinată de micşorarea preţurilor la produsele alimentare cu 1,01%   În luna iulie 2020 faţă de luna iunie 2020 au scăzut preţurile la cartofi – cu 25,3%, legume proaspete – cu 7,4% (în special: ceapă uscată – cu 29,9%, ardei grași – cu 29,0%, vinete – cu 23,2%, dovlecei – cu 22,5%, usturoi – cu 17,6%, tomate – cu 15,3%, varză – cu 8,3%, sfeclă roșie – cu 6,3%, castraveți – cu 3,0%, ciuperci proaspete – cu 1,1%), struguri de masă timpurii – cu 4,5%, ouă de găină – cu 2,2%, slănină neprelucrată – cu 2,0%, crupe și fructe exotice – cu a câte 1,5%, zahăr tos, pește proaspăt și congelat – cu a câte 0,3%, carne, preparate și conserve din carne – cu 0,1% (în special: subproduse – cu 1,3%, carne de oi – cu 1,2%, preparate din carne și semifabricate – cu 0,8%, carne de vită – cu 0,7%, carne de porc – cu 0,2%).  

În primele trei luni ale anului curent, producţia globală agricolă în gospodăriile de toate categoriile a constituit în preţuri curente 1723 mil. lei, cu 2,4% mai mult decât în perioada similară a anului 2019, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Majorarea producţiei agricole a fost determinată de creşterea producţiei în sectorul zootehnic cu 2,6%, căreia i-a revenit circa 99% din volumul total al producţiei agricole.

Pentru identificarea activităților şi tranzacțiilor suspecte ce cad sub incidența Legii cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, entităţile raportoare urmează să aplice procedurile privind abordarea bazată pe risc a clienţilor şi a tranzacţiilor. În Monitorul Oficial din 1 iunie 2018 a fost publicată Metodologia privind identificarea activităților și tranzacțiilor suspecte de spălare a banilor și finanțare a terorismului.

În Monitorul Oficial de astăzi a fost publicată Dispoziția Guvernului  nr. 136-d din 21 septembrie 2020 privind instituirea și aprobarea componenței nominale a Comitetului organizatoric „Moldova Business Week 2020”.   Moldova Business Week (MBW) este organizat începând cu anul 2014 și are ca scop promovarea imaginii țării, precum și stimularea atragerii investițiilor, promovarea exporturilor, turismului și aducerea în prim-plan a politicilor, reformelor și oportunităților oferite mediului de afaceri.   În comitetul organizator al MBW 2020 sunt incluși reprezentanți ai Corpului de Control al Prim-ministrului, Agenției de Investiții, Ministerului Economiei și Infrastructurii, Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Proiectului de Competitivitate al Agenţiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională USIAD, Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), Asociației Businessului European și Asociației Investitorilor Străini. Președintele Comitetului organizatoric este Rodica Verbeniuc, directorul general al Agenției de Investiții. Potrivit dispoziției, comitetul organizatoric, în termen proxim, va aproba conceptul și agenda evenimentului.   Cheltuielile pentru organizarea evenimentului „Moldova Business Week 2020” vor fi acoperite din contul Agenției de Investiții, precum și din mijloacele atrase de la partenerii de dezvoltare sau din sponsorizări.   Reamintim că, MBW ediția 2019  s-a desfășurat în perioada 13-16 noiembrie 2019 cu participarea reprezentanților din 24 de țări, iar P.P. „Monitorul fiscal FISC.md” a fost partener media al evenimentului.  

Munca prestată în timp de noapte este retribuită cu aplicarea adaosului în mărime de cel puțin jumătate din salariul de bază pe unitate de timp stabilit salariatului. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea efectuării a muncii de noapte. Pentru încălcarea cerințelor legale privind efectuarea muncii pe timp de noapte poate fi aplicată sancţiunea sub formă de amendă în cazurile și în limitele prevăzute de legislaţie.

În ultima perioadă tot mai frecvent reprezentanții diferitor întreprinderi adresează întrebarea dacă este sau nu obligate entitatea în cadrul căreia activează să efectueze auditul obligatoriu al situațiilor financiare pentru anul 2019 și să-l prezinte organelor competente. Considerăm necesar să reamintim contribuabililor prevederile Legii contabilităţii şi raportării financiare nr.287 din 15 decembrie 2017, care sunt puse în aplicare din 1 ianuarie 2019. Astfel, aceasta stipulează:

Rezultatele cercetării „Repartizarea efectivului de salariați conform mărimii salariului calculat pentru luna septembrie 2020” realizate de Biroul Național de Statistică (BNS) denotă că câștigul salarial mediu lunar brut al unui salariat în luna septembrie a anului curent a constituit 7991,3 lei.   Două treimi din totalul salariaților (66,7%) au avut un salariu situat sub media pe țară (7991,3 lei), aproape fiecare al doilea salariat (47,3%) a avut un salariu mai mic de 6 mii lei, 31,5% din salariați au primit salarii cuprinse între 6 și 10 mii lei, iar 21,2% din totalul salariaților au avut salarii de peste 10 mii lei.  

Serviciul Fiscal de Stat vine cu un anunț către agenții economici din toate domeniile de activitate: în luna curentă sunt preconizate verificări operative! Acestea rezultă din riscurile identificate, precum și petițiile, sesizările, reclamațiile, dar și informațiile din mijloacele din sursele media.   Scopul acestor acțiuni este sporirea nivelului de informare și conformare a contribuabililor privind neutilizarea echipamentelor de casă și de control la efectuarea decontărilor în numerar și a altor încălcări ale legislației în vigoare.   Verificărilor vor fi supuse următoarele genuri de activitate:

În urma solicitării Băncii Naționale a Moldovei, instituțiile mass-media și site-urile de știri din Republica Moldova au obținut posibilitatea să adreseze întrebări guvernatorului BNM, Octavian Armașu. Acest interviul este unul cumulativ, fiind realizat în baza întrebărilor adresate. — Ați venit de scurt timp în funcția de guvernator al Băncii Naționale. Cum vedeți sistemul bancar din noul fotoliu? Ce garanții puteți oferi că nu vom mai avea parte de surpriza unei fraude bancare?

Efectuarea muncii suplimentare nu poate avea ca efect majorarea duratei zilnice a timpului de muncă peste 12 ore. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea efectuării a muncii suplimentare. În cazul în care solicită prestarea muncii suplimentare, angajatorul este obligat să asigure salariaţilor condiţii normale de muncă, inclusiv cele privind securitatea și sănătatea în muncă.

Prin regulamentul intern al unităţii nu se pot stabili limitări ale drepturilor individuale sau colective ale salariaţilor. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la сonţinutul regulamentului intern al unităţii. Regulamentul intern al unităţii se întocmește în fiecare unitate și nu poate cuprinde prevederi care contravin legislaţiei în vigoare, clauzelor convenţiilor colective și ale contractului colectiv de muncă.

Denunţarea practicilor ilegale şi a altor dezvăluiri de interes public prin promovarea climatului de integritate în sectoarele public și privat, dar şi asigurarea protecției avertizorilor împotriva răzbunării, prevenirea și sancţionarea răzbunărilor împotriva avertizorilor de integritate sunt scopurile proiectului de lege privind avertizorii de integritate, aprobat în şedinţa Guvernului de ieri, 12 martie. Astfel, Executivul susţine dezvăluirile acţiunilor ilegale din cadrul entităţilor publice şi private, descrie procedura de examinare a acestor dezvăluiri, prevede drepturile avertizorilor de integritate şi măsurile de protecție ale acestora, obligațiile angajatorilor, competențele autorităților responsabile de examinarea unor asemenea dezvăluiri.

Contextul global se schimbă considerabil pe fundalul condițiilor impuse de pandemia care influențează cursul firesc al lucrurilor, atât în domeniul economic, precum și cel social, cultural, educațional. Țările din întreaga lume sunt puse în situația identificării soluțiilor optime de racordare la condițiile existente.   Pentru Republica Moldova, specificul anului 2020 este determinat de condiții și de împrejurări care se răsfrâng asupra sectorului economic, dar și asupra societății per ansamblu, cum ar fi: necesitatea adaptării la condițiile generate de situația epidemiologică existentă la nivel național și internațional; provocări în domeniul agricol determinate de calamitățile naturale produse;

Parte a contractului individual de muncă (CIM) în calitate de salariat poate fi persoană fizică la împlinirea vârstei de 15 ani în condiţiile stabilite de legislaţia muncii. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii de muncă pentru salariaţii în vârstă de până la 18 ani. În cadrul raporturilor de muncă nu constituie discriminare în sfera muncii stabilirea unor diferenţieri, excepţii, preferinţe sau drepturi ale salariaţilor minori în legătură cu grija deosebită a statului faţă de persoanele în vârstă de până la 18 ani care necesită o protecţie juridică sporită.

Astăzi, 15 decembrie 2020,  a avut loc inaugurarea oficială a expoziției Expo Business Moldova 2020 cu sloganul „Ai încredere în produsele noastre”, fiind și prima expoziție virtuală desfășurată în Republica Moldova. Expoziția se desfășoară pe o platformă nouă, unică de acest gen pentru țara noastră, concepută de Camera de Comerț și Industrie cu suportul partenerilor de dezvoltare.    Luând în considerare situația creată de Covid-19 în toată lumea, formatul virtual al expoziției va permite contactarea potențialilor investitori și parteneri străini și va contribui la încheierea acordurilor noi de colaborare, amplificarea celor existente și crearea posibilității de export.

Funcția de bază a contabilității autorităților/instituțiilor bugetare este funcția de informare. Informațiile din rapoartele financiare alimentează sistemul decizional al managementului administrației publice centrale și locale, precum și alți utilizatori (guvernul Republicii Moldova și altor state, creditorii, investitorii, donatorii, finanțatorii, mass-media, populația etc.) cu informații despre executarea bugetelor, starea decontărilor și resursele patrimoniale ale statului.

Contabilitatea activităților auxiliare În componența activităților auxiliare la entitățile cu activitate extractivă pot fi incluse: • secția de reparație a mijloacelor fixe (subcontul 8121); • transportul auto (subcontul 8122); • asigurarea cu energie electrică (subcontul 8123); • întreținerea și exploatarea buldozerelor (subcontul 8124); • întreținerea și exploatarea compresoarelor (subcontul 8125) etc.

În practică entitățile se confruntă cu multiple întrebări, precum: • Care este structura obligatorie a politicilor contabile, ce pot sa conțină politicile contabile, dar nu este obligatoriu, precum și: − trebuie să includem în politici contabile proceduri contabile interne, precum aspecte ale contabilității de gestiune, cu privire la organizare si administrarea documentelor primare în cadrul entității etc.; − normele de pierderi stabilite și adoptate;

Sistemul informațional automatizat (SIA) „e-Factura” a devenit în cei șase ani de la lansare tot mai popular în rândul contribuabililor. Acest fapt este confirmat de datele statistice ale Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), administrator tehnico-tehnologic al sistemului informațional integrat al Serviciului Fiscal de Stat (SFS).   Datele CTIF arată că numărul contribuabililor care utilizează sistemul „e-Factura” a crescut de la 500 (în primele trei luni ale anului 2014) până  la 50,3 mii de contribuabili la începutul anului 2020, iar la momentul actual sistemul este utilizat de peste 176 mii de utilizatori ce au în cadrul sistemului rolul de director sau contabil. Doar în perioada ianuarie – mai 2020, accesul la sistem a fost obținut de peste 4,9 mii de utilizatori.

Continuare. Partea I – nr. 2 (57), 2020) Desfășurarea unei activități eficiente și profitabile a întreprinderii depinde de politicile și capacitățile manageriale ale conducerii acesteia. În acest context, administratorul întreprinderii reprezintă veriga cea mai importantă care are menirea să asigure buna funcționare a entității, astfel încât aceasta să ofere produse și să presteze servicii de calitate, care într-un final vor contribui la maximizarea valorii de piață a întreprinderii și va reprezenta eficient statul în toate sectoarele.