Chiar dacă suntem la finele lunii noiembrie, autoritățile exprimă convingerea că proiectul politicii fiscale și vamale va intra în vigoare la 1 ianuarie 2020. Pentru aceasta lucrurile trebuie să se miște foarte repede, ca, până la 31 decembrie curent, acest document să fie aprobat de Guvern, discutat în comisiile parlamentare, să treacă cele două lecturi în Parlament, să fie semnat decretul de Președintele țării și să fie publicat în Monitorul Oficial. Despre aceasta a anunțat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în cadrul unui ședințe la care au participat reprezentanți ai mediului de afaceri. Ministrul a menționat că, la elaborarea proiectului s-a depus efort pentru ca acesta să corespundă tuturor așteptărilor persoanelor interesate, care se vor călăuzi în anul viitor de acest document important.

Conform art. 43 alin. (2)-(4) din Legea nr. 1164-XIII din 24.04.1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal obligaţiile fiscale aferente impozitului pe venit se determină pentru fiecare etapă a perioadei fiscale în parte, pentru etapa I – conform situaţiei de la 30 septembrie 2018, iar pentru etapa a II-a – conform situaţiei de la 31 decembrie 2018.

În ianuarie-iunie 2019, volumul total al transferurilor bancare de mijloace bănești din străinătate în favoarea persoanelor fizice din RM a constituit $589,49 mil., cu 7,9 la sută mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), în luna iunie 2019, prin intermediul băncilor licențiate au fost transferate din străinătate în favoarea persoanelor fizice mijloace bănești în valoare netă de $100,92 mil. (în scădere cu 14,1 la sută comparativ cu iunie 2018).

Modul de închidere a exercițiului financiar-contabil anual, de întocmire, aprobare și prezentare a rapoartelor financiare de către autoritățile și instituțiile (entitățile bugetare) din sistemul bugetar pentru anul 2020 este reglementat de următoarele acte normative de bază: • Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007 (Legea nr. 113/2007); • Legea finanțelor publice și responsabilității bugetarfiscale nr. 181 din 25.07.2014 (Legea nr. 181/2014); • Legea privind finanțele publice locale nr. 397/2003 (Legea nr. 397/2003), • Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public național și a mijloacelor extrabugetare prin Contul Unic Trezorerial al MF (OMF nr. 215 din 28.12.2015), modificat prin OMF nr. 8 din 15.01.2020;

Conform prevederilor art. 228 alin. (1) din Codul fiscal, prin majorare de întîrziere (penalitate) se semnifică suma calculată în funcţie de cuantumul impozitului, taxei şi de timpul scurs din ziua în care acestea trebuiau plătite, indiferent de faptul dacă au fost sau nu calculate la timp. Aplicarea de către Serviciul Fiscal de Stat sau alt organ abilitat a majorării de întîrziere este obligatorie, independent de forma de constrîngere. Majorarea de întîrziere reprezintă o parte din obligaţia fiscală şi se percepe în modul stabilit pentru impunerea fiscală.

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard care pot fi utile contabililor, în funcție de particularitățile activității entității. Conform modificărilor la SNC ”Diferențe de curs valutar și de sumă”, prin expunerea pct.3 în redacția nouă s-a stabilit domeniul de aplicare a Standardului. Astfel, acesta se aplică la contabilizarea diferenţelor de curs valutar şi de sumă, cu excepţia diferenţelor aferente conversiei indicatorilor situaţiilor financiare ale entităţilor din străinătate incluşi în situaţiile financiare consolidate ale entităţii-mamă.

Prima Conferință națională MoldTax ’20 organizată de Proactive Training & Consulting pe data de 1 noiembrie a întrunit peste 100 de participanți interesați de modificările în sistemul legislativ – atât deja puse în aplicare cât și cele ce vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. Atmosfera degajată și susținerea unui dialog între speakerii evenimentului și participanții la acesta (contabili, specialiști HR, administratori al întreprinderilor) au caracterizat conferința, iar organizatorii și-au exprimat convingerea că aceasta va deveni o tradiție, pentru că provocările și aspectele noi ale evidenței contabile și raportării financiare nu se sfârșesc aici. „A fi proactiv înseamnă să preiei controlul conștient asupra vieții tale, să fixezi obiective și să muncești pentru a le realiza. În loc să reacționezi la evenimente și să aștepți oportunități, crează-ți propriile evenimente si oportunități”, a sugerat la deschiderea evenimentului directorul PROACTIVE Daniela Secinschii.

Care sunt reglementările de care agenții economici trebuie să țină cont când stabilesc prețurile de comercializare la produsele social importante? Care este autoritatea care verifică modul de formare a acestor prețuri și ce riscă agenții economici pentru nerespectarea prevederilor legislației?   Republica Moldova a adoptat sistemul economic în care deciziile ce privesc producția și distribuția de bunuri este bazată pe interacțiunea dintre cerere și ofertă, care determină prețurile bunurilor și serviciilor. Excepție fac doar o anumită categorie de bunuri/ produse, prețul cărora este reglementat de către stat. În acest context, Legea nr. 231/2010  cu privire la comerțul interior statuează că produsele și serviciile se comercializează pe teritoriul RM la prețuri libere de vânzare, cu excepția celor reglementate.

Entitatea G SRL pe parcursul anului 2018 a beneficiat de servicii de consultanță referitoare la procesul de producere din partea specialiștilor străini. Cazarea specialiștilor a fost din contul entității G, care a calificat aceste cheltuieli drept cheltuieli de reprezentanță. Urmează de stabilit dacă entitatea a procedat corect în cazul dat.

În conformitate cu modificările operate la art. 5 din Codul fiscal (CF) prin Legea nr. 257 din 16.12.2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020), începând cu 1 ianuarie 2021, noțiunile de reprezentanță permanentă și reprezentanța entității nerezidente au următorul conținut: pct. 15) din art. 5 al CF definește noțiunea de reprezentanţă permanentă ca loc fix de afaceri prin care nerezidentul desfășoară, integral sau parţial, activitate de întreprinzător în RM, fie direct, fie printr-un agent cu statut dependent, inclusiv:

Casa Naţională de Asigurăti Sociale comunică că, din 1 aprilie 2019, toate pensiile sunt indexate cu 5,3%, din acest an fiind modificată formula de indexare. Dacă până acum pensiile erau indexate în conformitate cu creşterea medie anuală a indicelui preţurilor de consum pentru anul precedent, conform noii formule, acestea vor fi indexate în funcţie de media creşterii preţurilor de consum pentru ultimii trei ani. Astfel, de la 1 aprilie vor fi indexate pensiile a 690 186 mii beneficiari. Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 186 din 15 martie 2019 cu privire la indexarea prestaţiilor de asigurări sociale şi a unor prestaţii sociale de stat, indexarea pensiilor este prevăzută pentru următoarele categorii de pensii:

În luna aprilie 2019, entitatea a angajat o persoană fizică din salariul căreia, în perioada aprilie –octombrie curent, a calculat și reținut prima de asigurare obligatorie de asistență medicală. În luna octombrie curent angajatul în cauză a prezentat un certificat care confirmă achitarea primei de asigurare obligatorie de asistență medicală stabilită în sumă fixă pentru anul 2019. Ce trebuie să întreprindem în situația descrisă, deoarece angajatul solicită restituirea primei reținute în plus?

Eliberarea certificatelor valorice cadou, potrivit art.93 p.3) și 4) din Codul fiscal, nu reprezintă livrare de mărfuri/servicii, acestea fiind utilizate în calitate de confirmare a plății (integrală sau parțială), efectuată anticipat (în avans) pentru livrarea ulterioară de mărfuri/servicii. Totodată, conform art.108 alin.(1) din Codul fiscal, data calculării obligaţiei fiscale privind T.V.A. este data livrării. Data livrării se consideră data predării mărfurilor, prestării serviciilor, cu excepţia cazurilor stipulate la alin.(5)–(8).

În baza unei decizii emise de către Serviciul Fiscal de Stat (SFS), a fost inițiat controlul fiscal la fața locului prin metoda verificării totale repetate pentru perioada de activitate 1 ianuarie 2013 – 31 mai 2017 a contribuabilului SRL „C.”. În cadrul controalelor fiscale privind restituirea TVA pentru perioadele fiscale 2013- 2017 efectuate de către Inspectoratul Fiscal de Stat, SRL „C.” a beneficiat de restituirea TVA , cu toate că nu au fost confirmate condițiile respectării prevederilor legislației de verificare a provenienței mărfurilor și serviciilor pe principiul „până la producător/importator” conform prevederilor pct.27 din Regulamentul privind restituirea taxei pe valoare adăugată, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 93 din 1 februarie 2013.

În perioada anilor 2016-2018, SFS a stabilit că persoana fizică X a efectuat cheltuieli ce depășesc suma de 300 mii lei. De asemenea, persoana respectivă desfășoară activitate de întreprinzător în baza patentei eliberate de autoritățile de pe teritoriul din stânga Nistrului, iar conform declarațiilor oferite de aceasta, cheltuielile respective au fost efectuate pentru procurarea mărfurilor care, ulterior, erau comercializate pe teritoriul din stânga Nistrului. În situația descrisă care va fi modalitatea de determinare a venitului impozabil obținut de către persoana fizică respectivă?

Ieri, 25 iunie 2019, a avut loc şedinţa ordinară a Consiliului de administraţie al Casei Naţionale de Asigurări Sociale. Ala Nemerenco, ministrul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi preşedinte al Consiliului, a comunicat subiectele ce urmează a fi examinate. Primul subiect a fost reorganizarea procesului de stabilire, calculare şi plată a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă prin preluarea responsabilităţilor angajatorului, în contextul dezvoltării implementării portalului certificatelor de concediu medical. Începând cu 1 iulie 2019, Casa Naţională de Asigurări Sociale va prelua stabilirea, calcularea şi plata indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă. În prezent, se finalizează procesul de elaborare şi implementare a modulului “Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă”.

Persoanele care activează sau au activat în câmpul muncii după realizarea dreptului la pensie pentru limita de vârstă, vor beneficia de reexaminarea pensiei o singură dată, cu condiția că pensia recalculată va fi mai mare decât pensia aflată în plată. Guvernul a votat în ședința de vineri, 8 iunie, un proiect de lege ce prevede acordarea dreptului la reexaminarea pensiei.

În conformitate cu modificările și completările operate în Codul fiscal, în legislația ce reglementează calcularea și achitarea contribuțiilor de asigurări sociale și prime de asigurare obligatorie de asistență medicală, începând cu perioada fiscală ianuarie 2018 contribuabilii declară obligațiile aferente impozitului pe venit din salarii, alte venituri impozabile, contribuțiile sociale și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală prin prezentarea Dării de seamă (Forma IPC18), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.126 din 04 octombrie 2017.

Urmează sau nu să fie recalculată indemnizația de maternitate, atunci când aceasta a fost stabilită incorect din cauza erorilor comise de angajator sau Casa Națională de Asigurări Sociale? Prin garanțiile de protecție socială instituite în art. 47 din Constituție, statul ocroteşte sănătatea şi bunăstarea cetățenilor, acordându-le asistență socială în cazurile prevăzute de lege. În domeniul drepturilor sociale, statul este obligat să ia măsuri pozitive pentru a asigura protecția acestor drepturi, astfel încât fiecare membru să posede un minim garantat de asigurare socială. Rațiunea asistenței și protecției sociale este de a răspunde nevoilor de trai ale persoanelor și de a menține un anumit nivel de trai în caz de producere a anumitor împrejurări obiective.

Conform datelor Băncii Naționale a Moldovei, în luna iulie 2019, baza monetară s-a majorat cu 693,2 mil. lei (1,5 la sută) față de luna precedentă și a constituit 45 653,8 mil. lei, fiind cu 19,6 la sută mai mare față de iulie 2018. Masa monetară M0, în perioada de referință (bani în circulație) s-a micșorat cu 2,6 mil. lei sau cu 0,01 la sută față de luna iunie 2019 și a constituit 23 157,2 mil. lei, cu 21,5 la sută mai mult față de iulie 2018.