Persoanele fizice care desfășoară activitate profesională sunt impozitate conform regimului prevăzut de capitolul 101 al titlului II din CF. Subiecţi ai impunerii conform cap. 101 al titlului II din CF sunt persoanele care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei şi în domeniul sănătăţii .

Există obligația de a achita taxa pentru amenajarea teritoriului de către persoana care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției din apartamentul său, proprietate personală, pentru care deja se achită toate servicile comunale, inclusiv serviciile de salubrizare? Sistemul taxelor locale, procedura și principiile stabilirii, modificării și anulării acestora, modul lor de plată, subiecții și obiectele impunerii, criteriile de acordare a înlesnirilor fiscale sunt determinate de Titlul VII al CF.

Serviciul Fiscal de Stat a înaintat pentru consultări publice proiectul Ordinului SFS cu privire la modificarea Ordinului SFS nr.427/2018 cu privire la stabilirea modului, structurii şi termenelor de prezentare a informației de către subiecții nominalizați1 în art.92 şi art.22611 din Codul fiscal (CF).

Astăzi, 16 noiembrie, a fost lansată platforma de instruire la distanță pentru  comunitatea de afaceri de pe ambele maluri ale Nistrului www.academy.chamber.md. Platforma a fost dezvoltată la inițiativa Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) cu asistența financiară a Suediei și Marii Britanii în cadrul proiectului „Dezvoltarea capacităților de export pe malurile Nistrului” (AdTrade), implementat de PNUD.

Este obligat avocatul care își desfășoară activitatea sub forma de cabinet individual să prezinte darea de seamă forma IPC21, dacă nu are persoane angajate? Prin care darea de seamă se declară contribuibile de asigurări sociale achitate pentru asigurarea personală în acest caz prin darea de seamă IPC21 sau CAS-18AN?   Potrivit art. 5 pct. 362) CF, activitate profesională în sectorul justiției constituie o activitate permanentă desfășurată în cadrul formelor de organizare a activităţii prevăzute de lege de către avocat, avocat-stagiar, notar public, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator, expert judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară.

Compania A are ca angajat pe cetățeanul X care beneficiază de un salariu lunar calculat de 31 000 lei, ținând cont de noile prevederi ale Codului fiscal (CF) referitoare la scutirea personală precum că fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mare de 360 000 lei nu are dreptul de a beneficia de scutirea personală, apar următoarele întrebări: 1. Este obligat angajatorul să rețină impozit pe venit, lunar, fără acordarea scutirii personale angajatului, sau în cazul constatării depășirii plăților salariale a sumei de 360 000 lei să recalculeze impozitul pe venit al angajatului fără acordarea scutirii?

În conformitate cu prevederile art. 901 alin (33) din Codul fiscal, fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 12% din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive, în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1) din Codul fiscal. 

  Potrivit prevederilor art.33 alin.(1) din Codul fiscal (în vigoare începînd cu 01.01.2020) fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360 000 de lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901, are dreptul la o scutire personală la determinarea impozitului pe venit. 

29.2.3.66 Are oare dreptul persoana fizică rezidentă, care a obținut un venit impozabil mai mare de 360000 lei, să utilizeze scutirea suplimentară acordată soției (soțului)? 29.2.3.64 Apare oare obligația depunerii unei cereri noi privind acordarea scutirilor în cazul în care contribuabilul revine din concediu de maternitate?

Implicarea echitabilă a ambilor părinți în creșterea și îngrijirea copiilor trebuie să devină obiectivul politicilor familiale de reconciliere a vieții de familie cu cea profesională. Acestea sunt concluziile a două documente de analiză în baza datelor Studiului Generații și Gen, în baza cărora au fost elaborate un șir de recomandări de politici. Acestea au fost prezentate în cadrul Grupului de lucru 5 „Dezvoltarea pieței muncii” al Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM.   Astfel, documentul de propuneri de politici ,,Cum stimulăm implicarea echitabilă a părinților în creșterea și îngrijirea copiilor – Recomandări de politici” propune extinderea perioadei de utilizare a concediului paternal.

Dacă pe parcursul anului fiscal soții, persoanele fizice rezidente aflate în relaţii de căsătorie cu orice persoană specificată la art.33 alin.(2) din Codul fiscal, întrerup relațiile de căsătorie, în cazul în care unul dintre ei a beneficiat de scutirea soțului (soției), la prezentarea Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit, fiecare dintre ei se va folosi numai de scutirea personală, cu recalcularea respectivă a obligației privind impozitul pe venit1.

La 30 aprilie 2024 expiră termenul de prezentare de către persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător a Declarației cu privire la impozitul pe venit forma CET18 pentru anul 2023. În acest articol vom examina regimul fiscal al fiecărei surse

Prețurile medii de consum în luna august 2021 comparativ cu luna august 2020 (în ultimele 12 luni) au crescut cu 4,64%, inclusiv la produse alimentare cu 4,83%, mărfuri nealimentare – cu 6,93% și serviciile prestate populaţiei – cu 1,02%.   Conform datelor publicate de Biroul Naţional de Statistică (BNS), preţurile medii de consum în luna trecută în raport cu indicatorii înregistrați în luna iulie au crescut cu 0,33%. Creșterea a fost determinată de majorarea preţurilor la mărfurile nealimentare cu 1,01% și la serviciile prestate populației – cu 0,53%.

Potrivit art.88 alin.(5) din Codul fiscal veniturile persoanei fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, obţinute din prestarea serviciilor şi/sau lucrărilor, precum şi veniturile membrilor consiliului sau comisiei de cenzori a întreprinderilor sînt considerate drept salariu din care se reţine impozitul conform cotei prevăzute la art.15 lit.a) din Cod.

Dreptul la scutirea personală în mărimea stabilită la art. 33 din Codul fiscal îl au persoanele fizice rezidente care au un venit anual impozabil mai mic de 360 mii lei, cu excepția veniturilor prevăzute la art. 901 din CF. Prevederea completează Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate și/sau efectuarea de lucrări. În Monitorul Oficial din 10 ianuarie curent a fost publicată Hotărârea nr. 10 din 3 ianuarie 2020 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului.

Regulamentul administrării Registrului de stat al evidenţei individuale în sistemul public de asigurări sociale este aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.399/2021, care a fost publicată în MO din 10 decembrie 2021, totodată fiind abrogată Hotărârea Guvernului 418/2000 cu privire la crearea Registrului de stat al evidenţei individuale în sistemul public de asigurări sociale.   Menționăm, Registrul de stat al evidenţei individuale a fost creat în baza HG nr. 418/2000 şi la etapa actuală este complet funcţional, întrucât toate prestaţiile de asigurări sociale se stabilesc pe baza datelor care se regăsesc în acest Registru. Totodată, a apărut necesitatea de a aproba un alt act normativ care să reglementeze modul de ţinere a Registrului în continuare.

Ținând cont de survenirea termenului de depunere a declarațiilor privind impozitul pe venit pentru anul 2020 de către persoanele fizice ce nu desfășoară activitate de întreprinzător, s-au accentuat mai multe neclarități în partea ce ține de aplicarea scutirilor în cazul persoanelor care au obținut venituri ce depășesc 360 mii lei pe parcursul anului.   Potrivit prevederilor art.33 alin.(1) CF (redacția în vigoare pentru anul 2020), fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360 mii lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901, are dreptul la o scutire personală în sumă de 24 mii lei pe an.

Deseori în practică se întâlnesc cazuri când persoana fizică, care desfășoară activitate de întreprinzător prin intermediul gospodăriei ţărăneşti (de fermieri), procură teren cu destinație agricolă în scopul utilizării acestuia în activitatea de întreprinzător. Totodată, terenul procurat nu este înregistrat după gospodăria ţărănească, ci reprezintă proprietatea persoanei fizice, fondatorul gospodăriei ţărănești (de fermieri). În asemenea condiții apare întrebarea cu privire la modul de reflectare în contabilitate a terenului agricol dat.

În contextul recepționării, în ultima perioadă, de către entități a ajutoarelor umanitare, apar tot mai multe întrebări privind modul de contabilizare a ajutoarelor umanitare primite, distribuite și utilizate. Astfel, în ediția din aprilie a P.P. ”Monitorul Fiscal fisc.md” venim cu detalii ce țin de modul de contabilizare a ajutoarelor umanitare de către entitățile la autonomie financiară, elaborat de Lidia Foalea și publicat în rubrica Contabilitate practică.

Entitatea, din cauza situației pandemice dificile în anul 2020, la concedierea persoanei fizice nu a achitat salariul pentru trei luni. La calcularea și achitarea salariului restant în anul 2021, va avea dreptul întreprinderea să acorde scutirile neutilizate în anul precedent? Potrivit pct. 46 din Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum și din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile