În cadrul întreprinderii cu investiţii străine lucrează atât cetăţeni ai Republicii Moldova, cât şi cetăţeni străini. Este oare obligată această întreprindere să efectueze asigurarea socială şi medicală a cetăţenilor străini angajaţi prin contract civil de muncă? În conformitate cu art. 1 din Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489/1999 (în continuare – Legea nr. 489) persoană asigurată se consideră persoana fizică aptă pentru muncă, cu domiciliul sau reşedinţa în Republica Moldova, care are obligaţia de a plăti contribuţii de asigurări sociale în vederea beneficierii de dreptul pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de lege.

Cheltuielile agentului economic suportate pentru realizarea programelor de formare profesională tehnică prin învățământ dual ar putea fi compensate din bugetul de stat în proporție de cel mult 50%. Modalitatea de compensare a cheltuielilor va fi prevăzută de Regulamentul privind mecanismul de utilizare a mijloacelor financiare alocate din bugetul de stat pentru susţinerea agenților economici în vederea instruirii ucenicilor. În acest sens, Ministerul Economiei a elaborat proiectul hotărârii de Guvern pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr .70/2018 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la organizarea programelor de formare profesională tehnică prin învățământ dual.

Guvernul nu a susținut în şedinţa din 5 septembrie o inițiativă legislativă ce prevede extinderea categoriilor de persoane, pentru care Guvernul are calitatea de asigurat în sistemul de asigurare obligatorie de asistență medicală, prin includerea veteranilor de război neâncadrați în câmpul muncii. În avizul său Guvernul menționează că veteranii de război neîncadrați în câmpul muncii se pot regăsi în una dintre categoriile incluse deja în Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală, cum ar fi:

În cadrul desfășurării activității de întreprinzător agenții economici, conform legislației fiscale, cu respectarea anumitor condiții, pot beneficia de dreptul la restituirea TVA. În acest articol vom examina care livrări de mărfuri și servicii pentru export se consideră la aprecierea sumei TVA spre restituire din buget.    Una din condiții este prevăzută la art.101 alin.(5) din Codul fiscal (CF), conform căruia contribuabilul care a efectuat o livrare scutită de TVA cu drept de deducere, iar aceasta a determinat formarea unei depășiri a sumei TVA la valorile materiale, serviciile, față de suma TVA primită sau care urmează a fi primită de la cumpărători (beneficiari) pentru mărfurile, serviciile livrate, are dreptul la restituirea sumei achitate cu care a fost depăşită TVA la valorile materiale, serviciile procurate în limitele cotei-standard a TVA, stabilite la art.96 lit.a), sau cotei reduse a TVA, stabilite la art.96 lit.b), înmulţite cu valoarea livrării, ce se scuteşte de TVA cu drept de deducere. Totodată, menționăm că, pentru a beneficia de dreptul la restituirea TVA, agentul economic trebuie să fie subiect impozabil al TVA, conform art.112 din CF.

Pandemia globală asociată COVID-19 (coronavirusului) este în plină desfășurare, iar efectele acesteia își găsesc reflecție nu doar în viața personală a oamenilor prin riscul asupra sănătății acestora, dar și asupra activității agenților economici. Fiind afectați direct sau indirect de restricțiile impuse de organele guvernamentale specializate, agenții economici traversează o perioadă extrem de dificilă, echivalentă unei crize economice de proporții la nivel național și internațional. În acest context, se cere luarea unor măsuri urgente de susținere a acestora, iar lecțiile altor state ar putea servi drept sursă de inspirație pentru autoritățile naționale.

Serviciul Fiscal de Stat operează cu opt categorii de riscuri, acestea fiind incluse în Registrul riscurilor de neconformare fiscală. În baza lor sunt selectate domeniile prioritare supuse monitorizării de către SFS. Riscurile analizate de SFS: Riscuri generale sunt cele identificate în activitatea tuturor categoriilor de contribuabili care desfășoară activitate de întreprinzător în partea ce ține de aspectele generale de organizare a activității, de periodicitatea controlului fiscal efectuat de SFS, de aspectele generale ce caracterizează activitatea unui contribuabil.

Agențiile private ce desfășoară activitate legată de plasarea în câmpul muncii a cetățenilor vor solicita o singură licență și vor declara la Agenția Servicii Publice partenerii străini cu care colaborează, pentru a fi incluși în această licență. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a propus spre consultare proiectul hotărârii cu privire la aprobarea proiectului de lege privind modificarea unor acte normative. Astfel, se prevede instituirea unui sistem care ar permite agenților economici să activeze într-un regim liberalizat, însă cu instituirea unui mecanism riguros de sancționare în caz de depistare a activității ilicite.

În anul 2019, întreprinderea a asigurat pentru angajații săi transport și hrană organizată. La completarea declaraței VEN12 „cheltuieli legate de efectuarea plăţilor în favoarea salariaţilor care nu pot fi calificate ca plăţi salariale” (rândul 03029), cum ajustăm asemenea cheltuieli?

Casa Națională de Asigurări Sociale comunică că Acordul între Republica Moldova şi Republica Belarus în domeniul securităţii sociale, bazat pe principii europene, a fost semnat la 23 octombrie 2019. Acordul prevede că atât Republica Moldova, cât şi Republica Belarus vor achita pensia calculată proporţional perioadelor de asigurare realizate pe teritoriul propriu, iar pensia va fi transferată persoanei pe teritoriul statului unde beneficiarul are domiciliul. Principiul proporţionalităţii prevede că părțile vor calcula şi achita pensia pentru perioadele de activitate pe teritoriul lor după 31 decembrie 1991. Pentru perioadele de activitate realizate pe teritoriul fostei URSS până la 31 decembrie 1991, pensia se stabileşte şi se plăteşte de statul pe teritoriul căruia persoana locuiește la data solicitării stabilirii indemnizației.

Potrivit art. 99 alin. (1) al Codului fiscal (CF) livrarea efectuată la un preț mai mic decât cel de piață din cauza relațiilor specifice stabilite între furnizor și cumpărător (beneficiar) sau din cauză că cumpărătorul (beneficiarul) este angajat al furnizorului constituie livrare impozabilă. Valoarea impozabilă a livrării respective constituie valoarea ei de piață.

Stimați contribuabili, Serviciul Fiscal de Stat vă propune acest Calendar, reamintind datele prezentării rapoartelor fiscale în luna noiembrie 2019 Vă atenționăm că la 25 noiembrie expiră termenul de achitare a impozitelor, taxelor și a contribuțiilor de asigurări sociale și termenul de prezentare a dărilor de seamă fiscale.

Conform art. 234 alin. (2) Cod fiscal, persoana trasă la răspundere pentru încălcare fiscală beneficiază de o reducere cu 50% a amenzilor aplicate în cazul în care respectă anumite condiții1. Totodată, dreptul de beneficiere de reducere cu 50 % la amenda pentru nerespectarea termenelor de repatriere a mijloacelor băneşti, mărfurilor și serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe (în continuare – repatriere) sunt mai blânde, deoarece, conform art. 5 alin. (8) din Legea nr. 1466/1998, condițiile stabilite pentru ca persoana trasă la răspundere pentru nerespectarea termenelor de repatriere să beneficieze de o reducere cu 50% a sancţiunilor pecuniare aplicate pentru această încălcare diferă de cele stabilite în art.234 alin.2 din CF.

Mâine, 23 august 2019, va ieși de sub tipar nr. 261–268 al Monitorului Oficial al Republicii Moldova, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: În PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova

Potrivit prevederilor capitolului II din Instrucțiunea privind modul de completare a Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 126 din 04.10.2017, la codul 32 (codul sursei de venit PLs)) în col.4 se reflectă suma venitului calculat și îndreptat spre achitare din care nu urmează să se reţină în prealabil impozitul pe venit (art.90 din Codul fiscal).

Art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012 (Legea nr. 149/2012), definește noțiunile de obligație fiscală și obligații de plată curente. Astfel, prin noțiunea de obligație fiscală se înțelege obligația de a plăti impozite, taxe şi de a efectua alte plăţi la bugetul public national, în modul şi în condiţiile stabilite de legislaţia fiscală, iar prin obligaţiile de plată curente, se înțeleg impozitele, taxele şi alte obligaţii de plată, credite şi dobânzi aferente, majorări de întârziere (penalităţi), calculate din momentul intentării procesului de insolvabilitate.

Raportul privind mişcarea rezervelor de substanţe minerale utile solide (forma 5-gr), Raportul privind mişcarea rezervelor de petrol şi gaze naturale (forma 6-gr) și Raportul privind mişcarea rezervelor de ape subterane (forma 7-gr) aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1131 din 12 octombrie 2016 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de prezentare de către beneficiarii subsolului a rapoartelor privind mişcarea rezervelor de substanţe minerale utile, care la momentul actual sunt prezentate Direcției control geologic și supraveghere minieră din cadrul Agenţiei pentru Geologie şi Resurse Minerale, vor fi prezentate Direcției control geologic și resurse funciare a Inspectoratului pentru Protecţia Mediului.

Ministerul Finanțelor își propune pentru anul viitor creșterea salariilor cu 6–10% pentru majoritatea angajaților, iar pentru o altă categorie de salariați, cum ar fi primari, directori și directori adjuncți de școală, pompieri, bucătari, militari, creșterile vor fi mai mari, cu 400-2500 lei. Despre aceasta a anunțat ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, în cadrul Conferinței Macro 2019 – Atenuarea inegalităților: o precondiție fundamentală pentru o creștere economică durabilă, organizat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”.

Serviciul Fiscal de Stat acordă atenție tuturor segmentelor economiei naționale cu risc sporit de neconformare fiscală, stabilind drept prioritare domeniile: • construcția; • agricultura; • restaurante și alte activități de servicii de alimentație; • transportul; • serviciile de înfrumusețare/îngrijire și sănătate; • întreținerea și repararea autovehiculelor; • comerțul cu ridicata a produselor alimentare.

Oricare persoană fizică - utilizator al internetului la accesarea navigatorului web (browser) „a fost atacat” de anunțurile pop-up (publicitate care iti sare în fața ochilor) cu reclama diverselor jocuri de noroc online. Mulți dintre utilizatori nu ezită să-și încerce norocul, dar nu toți cunosc care sunt diferențele dintre un joc de noroc care este desfășurat cu respectarea reglementărilor legale și unul care nu respectă prevederile legislației în vigoare ale Republicii Moldova cu privire la organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc. În asemenea situații, nu toți cunosc cum pot aceste jocuri online să-i creeze probleme beneficiarului de câștig când se ajunge la impozitarea acestor venituri.   În astfel de situații apar intrebări cu privire la corectitudinea declarării și achitării impozitului pe veniturile obținute de către persoanele fizice beneficiari ai câștigurilor din jocurile de noroc online.

În conformitate cu Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr.845/1992, entitatea este obligată să păstreze mijloacele băneşti în instituţii financiare şi să-și  achite obligațiile față de bugetul public naţional, angajaţii, creditorii, precum şi să-și onoreze celelalte obligaţii de plată prin sistemul financiar-bancar, în modul stabilit de actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei. Întreprinderea este liberă să deschidă conturi bancare și să efectueze operațiuni cu acestea,  respectând normele impuse de legislația bancară.