Conform art.93 pct.18) CF, investiții (cheltuieli) capitale reprezintă costuri şi cheltuieli suportate de către agentul economic în legătură cu reparația capitală, crearea şi/sau procurarea mijloacelor fixe şi a imobilizărilor necorporale destinate utilizării în procesul de producție (prestare servicii/executare lucrări), care nu se reflectă în rezultatele perioadei curente, dar urmează a fi atribuite la majorarea valorii mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale.

Persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător au obligația de a depune Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) aferentă anului 2021 până la 30 aprilie inclusiv a anului curent. Reieșind din faptul că data de 30 aprilie 2022 este zi de odihnă, conform prevederilor Codului fiscal, ultima zi de depunere a Declarației CET18 în anul curent este prima zi lucrătoare care urmează după ziua de odihnă – 3 mai 2022, comunică Serviciul Fiscal de Stat.

Pe data de 5 noiembrie 2021 a intrat în vigoare modificarea la Regulamentul cu privire la sistemul informațional automatizat de creare și circulație a facturilor fiscale electronice „e-Factura” (în continuare – Regulament), aprobat prin Ordinul SFS nr. 317/2020. Modificarea respectivă a fost aprobată prin Ordinul SFS nr. 559 din 29 octombrie 2021, documentul fiind publicat în MO al RM (nr. 266-272, art. 1284).  

Republica Moldova pentru prestarea unor servicii. Are dreptul sucursala să recunoască la deducere amortizarea utilajului utilizat nemijlocit pentru prestarea serviciilor pe teritoriul RM? Potrivit art.5 pct.15) din Codul fiscal (CF), reprezentanţă permanentă reprezintă loc fix de afaceri prin care nerezidentul desfăşoară, integral sau parţial, activitate de întreprinzător în RM, fie direct, fie printr-un agent cu statut dependent, inclusiv:

Urmare modificărilor efectuate prin Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative, conform prevederilor art.901 alin.(38) din CF, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 12% din veniturile sub formă de dobânzi şi/sau creştere de capital determinată conform art.40 alin.(7) de la VMS obţinute de către persoanele fizice.

Cum urmează a fi calculată baza valorică a terenului – proprietatea cetățeanului, care a suportat cheltuielile aferente lucrărilor de îmbunătățire a acestuia, dar și a spațiului adiacent? Urmează a fi efectuată ajustarea bazei valorice cu suma investițiilor efectuate? Proprietatea privată (terenul) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) și c) din CF, se consideră activ de capital. Totodată, potrivit art. 18 lit. e) din CF, creșterea de capital definită la art. 40 alin.  (7) reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut.

Începând cu data de 29 august 2022, au intrat în vigoare modificările la procedura de eliberare a formularelor tipizate de documente primare cu regim special. Acestea au fost operate în Hotărârea Guvernului nr. 294/1998 cu privire la executarea Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 406-II din 23 decembrie 1997 prin Hotărârea Guvernului nr. 560 din 27 iulie 2022 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului.

Dacă contribuabilul luat la evidență fiscală, de către SFS, îşi încetează activitatea pe parcursul anului fiscal, persoana responsabilă a acestuia este obligată, în termen de 60 de zile de la luarea deciziei de încetare a activităţii, să prezinte SFS copia de pe avizul privind iniţierea procedurii de încetare a activităţii, publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.   Autoritatea fiscal a publicat în MO Ordinul nr.98 cu privire la modificarea Instrucțiunii privind evidența contribuabililor, aprobată prin Ordinul SFS nr. 352 din 28 septembrie 2017 (Instrucțiune). Documentul a fost semnat pe data de 9 martie 2022 și a intrat în vigoare astăzi, 18 martie. În Instrucțiune au fost operate modificări atât de ordin redacțional (actualizarea unor noțiuni), cât și incluse noi prevederi.  

Consolidarea culturii fiscale în Republica Moldova din perspectiva factorilor politici, economici, sociali și culturali este una din prioritățile Serviciului Fiscal de Stat pentru următorii ani, fiind inclusă în Strategia  de deservire a contribuabililor pentru anii 2021-2026  plasată recent pe pagina autorității.   Strategia stabilește obiectivele ce vor duce la dezvoltarea/perfecționarea procesului de deservire a contribuabililor, simplificarea unor activități și procese exercitate nemijlocit de către contribuabili, optimizarea sistemului de comunicare și crearea condițiilor optime pentru cetățeni.

Începând cu data de 29 august 2022, au intrat în vigoare modificările la procedura de eliberare a formularelor tipizate de documente primare cu regim special. Acestea au fost operate în Hotărârea Guvernului nr. 294/1998 cu privire la executarea Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 406-II din 23 decembrie 1997 prin Hotărârea Guvernului nr. 560 din 27 iulie 2022 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului.

Agentul economic „X” oferă unei organizații necomerciale, cu titlu de donație în scopuri filantropice, certificate valorice cadou emise de acesta. Are dreptul agentul economic să recunoască la deducere cheltuielile suportate pentru efectuarea acestor donații? Cum urmează a fi reflectate în Declarația VEN12 sumele respective?

Liber-profesioniștii ce practică activitate în sectorul justiției ar putea pot fi eliberați de obligația prezentării dării de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală şi a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii pentru lunile în care nu vor calcula contribuții de asigurări sociale şi nu vor avea angajați. În cazul aprobării proiectului  de lege cu privire la modificarea și completarea Legii nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (Legea nr. 489/1999) înregistrat în Parlament în calitate de inițiativă legislativă, prevederea ar putea fi aplicată din 1 ianuarie 2022.

Condiţiile de muncă ale salariaţilor detaşaţi la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale RM sunt stabilite conform normelor dreptului muncii şi altor acte normative ce reglementează serviciul diplomatic. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice cu privire la garanţiile acordate salariaților din cadrul misiunilor diplomatice și al oficiilor consulare ale RM.

La data de 25 ianuarie 2020, survine termenul limită de prezentare a: — Notei de informare privind salariul şi alte plăti efectuate de către patron în folosul angajaților, precum şi plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reținut din aceste plăti (forma IALS 18) — Notei de informare privind impozitul reținut din alte surse de venit decât salariul achitate persoanelor nerezidente (forma INR 14) — Notei de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către rezidentul parcului pentru tehnologia informației în folosul angajaților (forma ISAPTI 17).

O persoană fizică cetăţean la completarea declaraţiei pe venit pentru anul 2017 a constatat că declaraţia cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2016 (forma CET15, Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 834 din 1 decembrie 2015) conţine erori şi intenţionează să prezinte declaraţia repetată pentru anul 2016 concomitent cu cea pentru anul 2017. Conform cărui formular urmează să prezinte cetăţeanul declaraţia pentru anul 2016: CET15 Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 834 din 1 decembrie 2015 sau CET15 Anexa nr. 1 la Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 102 din 03.07.2017?

Necesitatea implementării raportării informațiilor privind impozitul pe venit în cadrul Uniunii Europene (UE) a fost stabilită de Parlamentul European în rezoluția sa din 26 martie 2019, prin care a fost subliniată necesitatea unei raportări publice pentru fiecare țară în parte ca mijloc de creștere a transparenței entităților și de consolidare a controlului public.

Perfectarea actului de predare-primire în cadrul operațiunilor economice este un drept sau o obligație a părților implicate în acestea? Întrebarea încă mai persistă în mediul contabililor, fapt care a generat necesitatea oferirii explicațiilor prezentate în articolul ce urmează, acestea având la bază prevederile legislației în vigoare.    Astfel, unul din cazurile de întocmire a actului de predare-primire reprezintă

Antreprenorii care au comis încălcări fiscale în sumă de până la 5000 lei și cetățenii a căror încălcări constatate nu depășesc 500 lei nu vor fi sancționați, dar, după cum prevede art. 235 alin 11 din Codul fiscal, vor fi aplicate avertizări. Membrii Comisiei economie, buget și finanțe au aprobat, pentru a fi prezentat în prima lectură în ședință plenară a Parlamentului, proiectul de lege ce prevede modificarea art. 231 (alin.4) din CF.   Potrivit  legislației fiscale în vigoare, se consideră nesemnificativă încălcarea fiscală dacă suma impozitului sau taxei constituie până la 100 de lei pentru persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi până la 1000 de lei

În activitatea entităților un volum semnificativ de livrări de bunuri revine livrărilor în ambalaje, iar suma TVA achitată sau care urmează a fi achitată la buget în aceste operații este condiționată de faptul dacă ambalajele sunt nerestituibile sau restituibile.   În articolul „Contabilitatea TVA în livrările de bunuri în ambalaje” care va fi publicat în ediția din februarie a revistei „monitorul fiscal FISC.md”, elaborat de Vasile Bucur, autorul specifică că nerestituibile se consideră ambalajele de transport care se livrează în baza actului de vânzare-cumpărare, iar restituibile – cele care se procură (se vând) în baza condițiilor de returnare negociate de ambele părți (vânzător și cumpărător). Fiecărei dintre aceste grupe de ambalaje (nerestituibile și restituibile) corespund unele particularități inerente acestora.