În conformitate cu prevederile art. 20 lit. d3) din Codul fiscal

Conform modificărilor operate în Legea nr. 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, la stabilirea indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă din mijloacele angajatorului se ia în calcul salariul mediu al angajatului. Este necesar de limitat acest salariu după cum este scris în art. 7 alin (3) din Lege sau de inclus în mărime integrală? Odată cu intrarea în vigoare a modificărilor operate în Legea nr. 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale (în continuare – Legea nr. 289/2004), a fost modificat principiul de calcul a indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă (în continuare – indemnizaţie) din contul angajatorului.

În ședința din 4 iulie curent Guvernul a aprobat Regulamentul privind impozitul pe venitul nerezidenților. Acesta reglementează modului de calculare, reţinere şi achitare la buget a impozitului pe venit determinat/reţinut la sursa de plată din veniturile nerezidentului obținute în Republica Moldova. Potrivit documentului, venitul contribuabilului nerezident se împarte în venit obţinut: • în Republica Moldova, din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract sau acord de muncă

Rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt va fi diminuată cu 2 puncte procentuale și va constitui până la 5,5% anual. Anunțul a fost făcut de Guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu, în cadrul unui eveniment, fiind prezentate deciziile Comitetului executiv ale BNM din 11 decembrie. Această decizie vine ca urmare a Raportului asupra inflației din luna octombrie, unde noi deja am prevăzut că, în anul 2020, vom avea un mediu mai dezinflaționist, adică o inflație mică, spre deosebire de anul 2019, când am avut o inflație destul de înaltă, care la sfârșitul lunii noiembrie a constituit 7,1% și, probabil, va mai crește puțin în luna decembrie, a menționat Octavian Armașu.

Conform art. 92 alin. (2) și (3) din Codul fiscal

O persoană fizică cetăţean a luat un împrumut de la o casă de amanet SRL „G”, căreia i-a lăsat amanet un set de bijuterii. Deoarece persoana fizică nu şi-a onorat obligaţiunile faţă de entitatea „G” SRL privind restituirea împrumutului, aceasta din urmă va comercializa bijuteriile pentru a-şi compensa cheltuielile suportate pentru păstrarea bijuteriilor, acordarea împrumutului, dobânda pentru împrumut şi pentru vânzarea bijuteriilor. Urmează de stabilit dacă în situaţia dată entitatea „G” SRL trebuie să reţină impozit pe venit la sursa de plată din împrumutul acordat şi nerestituit de persoana fizică?

Serviciului Fiscal de Stat asigură comodităţi suplimentare în procesul de raportare fiscală pentru contribuabili în scopul minimizării costurilor aferente acestuia, sporirii conformării benevole, dar şi promovării civismului fiscal în rândul populaţiei. În acest context, serviciile electronice sunt în lista priorităţilor SFS, dezvoltarea acestora fiind un proces continuu. SFS identifică în permanenţă noi modalităţi de interacţiune cu persoanele fizice pentru a contribui la facilitarea executării obligaţiilor fiscale de către contribuabili.

În octombrie 2017 avocatul a încheiat cu un client contract de asistență juridică în sumă de 6 000 lei pentru prezentarea intereselor în instanța de judecată în 12 ședințe, câte 500 lei pentru fiecare. În darea de seamă cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2017 avocatul a declarat suma de 6 000 lei și a achitat impozitul pe venit din toată suma.

În conformitate cu prevederile art. 49 alin. (1) din capitolul V din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal, sunt obligați să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit, distinct, pentru etapa I și, respectiv, etapa a II-a a perioadei fiscale 2018:

Prin Legea nr. 122/2019 pentru modificarea unor acte legislative  au fost operate modificări în anexa nr. 3 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare – Legea 489/1999). Amintim că, din tipurile de drepturi şi de venituri din care nu se calculează contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii a fost abrogat pct. 39) – cheltuielile suportate de către angajator pentru acordarea tichetelor de masă în mărimea prevăzută la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 166/2017  cu privire la tichetele de masă. Prevederile menţionate au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2020. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2020, angajatorii au obligativitatea de a calcula şi achita contribuţii de asigurări sociale la valoarea tichetelor de masă acordate angajaţilor, acestea fiind declarate în tab. nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 împreună cu fondul de retribuire a muncii şi alte recompense (col. 9), fără divizarea acestora cu o categorie  separată sau cu un rând separat, deoarece, potrivit noţiunii de recompensă reglementată în art. 1al Legii nr. 489/1999 aceasta este acordată de către angajator angajatului şi reprezintă un venit din care se calculează contribuţii de asigurări sociale.

La calcularea venitului impozabil, în venitul brut al persoanelor juridice şi fizice ce practică activitate de întreprinzător nu se includ tipurile de venituri specificate drept neimpozabile de Codul fiscal şi Legea nr. 1164-XIII pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului. Prevederea se conține în unul din actele anexe la Hotărârea Guvernului nr.693 cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venit, aprobată de Executiv în ședința din 11 iulie curent și care astăzi, 10 august 2018, este publicată în Monitorul Oficial nr. 295–308.

Astfel a numit Prim-ministrul Republicii Moldova proiectul bugetului de stat pentru anul 2020, care se află în proces de elaborare. Maia Sandu a declarat în cadrul unei emisiuni televizate că Guvernul va propune majorarea de salarii și plăți sociale, ținta bugetului pentru anul viitor fiind cetățenii cu venituri mici. Suplimentar, administrația publică locală va beneficia de venituri mai mari, deoarece 100% din impozitul pe veniturile persoanelor fizice vor rămâne în bugetele locale, iar din impozitul pe venit al persoanelor juridice către APL pot fi oferite 50%, scopul fiind independența financiară a acestor autorități.

Suntem o societate cu răspundere limitată cu genul de activitate comerț cu amănuntul. Nu am desfășurat activitate de întreprinzător o perioadă îndelungată, motiv din care, potrivit deciziei Serviciului Fiscal de Stat, am fost excluși, în luna martie 2019, din categoria subiecților plătitori ai TVA, fapt care l-am aflat recent. Până în prezent prezentam lunar dările de seamă forma TVA12, forma IPC18, trimestrial forma TL13 și, anual, forma IALS14/18 și formaVEN12. Care dări de seamă urmează să prezentăm acum, dacă nu mai suntem înregistrați în calitate de plătitori TVA, și care sunt amenzile care vor fi aplicate către entitatea pentru neprezentarea dărilor de seamă ?

Entitatea „R” SRL a semnat un contract de prestări servicii cu o persoană fizică cetăţean, care va executa elaborarea expertizei tehnice (persoana deţine certificat de atestare tehnico-profesională). Care sunt reţinerile ce urmează să le efectueze entitatea „R” din plăţile pentru remunerarea persoanei fizice? Potrivit prevederilor art. 88 alin. (5) din CF veniturile persoanei fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, obţinute din prestarea serviciilor și/sau lucrărilor, precum și veniturile membrilor consiliului sau comisiei de cenzori a întreprinderilor sunt considerate drept salariu din care se reţine impozitul conform cotei prevăzute la art. 15 lit. a) din CF.

Ministerul Finanțelor a făcut public Raportul privind executarea bugetului de stat în primele șapte luni ale anului curent. Conform datelor oferite de autoritate, veniturile totale ale bugetului de stat au înregistrat o creștere de 6,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2018 și au atins cifra de 21 682,0 mil. lei. Astfel, încasările din veniturile administrate de către Serviciului Fiscal de Stat au sporit cu 204,0 mil. lei sau cu 2,1% față de perioada de raportare a anului precedent și constituie circa 9,814 mld. lei.

Unul din angajaţii întreprinderii s-a aflat în incapacitate temporară de muncă cu un caz de boală obişnuită în perioada 10-18 martie 2020. La prezentarea certificatului de concediu medical, s-a constatat că este indicată data începerii concediului medical 9 martie — ultima zi în care persoana a activat înainte de plecarea în concediul medical. Ulterior am fost informaţi de către angajat că îmbolnăvirea a survenit la finele zilei, după orele de program şi acesta s-a adresat la instituţia medicală după ziua de muncă. Cum urmează de calculat indemnizaţia de incapacitate temporară de muncă în cazul în care data începerii incapacităţii temporare de muncă se suprapune cu ziua în care persoana a activat? Cum urmează de reflectat situaţia dată în tabelul nr. 3 din Darea de seamă IPC 18?

Partea I Modul de reflectare a creanțelor compromise casate în Declarația cu privire la impozitul pe venit (Forma VEN 12) Potrivit art. 31 alin. (1) din CF se permite deducerea oricărei datorii compromise, conform legislației, dacă această datorie s-a format în cadrul desfășurării activității de întreprinzător.

Valoarea tichetelor de masă nu include contribuția individuală de asigurări sociale de stat obligatorii. Informațiile despre contribuțiile individuale de asigurări sociale de stat obligatorii calculate și achitate se vor reflecta în Darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate. În Monitorul Oficial de astăzi, 20 septembrie 2019, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr. 121 din 10.09.2019 cu privire la modificarea și completarea Ordinului MF nr.95 din 7 mai 2018 privind aprobarea Raportului cu privire la tichetele de masă acordate angajatorilor, a Instrucțiunii de completare a Raportului cu privire la tichetele de masă acordate angajatorilor și a Declarației pe propria răspundere privind beneficierea de tichete de masă doar la locul de muncă de bază.

Regulamentul cu privire la delegarea salariaților entităților din RM, aprobat prin HG nr. 10 din 05.01.2010, reglementează particularitățile delegării și compensarea cheltuielilor pentru deplasarea în interes de serviciu a salariaților încadrați în statele lor de personal sau a persoanelor care practică activități de voluntariat în conformitate cu Legea voluntariatului nr.121 din 18.07.2010, pe teritoriul republicii şi peste hotarele ei.

Entitățile din sistemul bugetar sunt obligate să prezinte rapoartele financiare pentru anul 2021 pe suport de hârtie și  în format electronic, prin Sistemul Informațional de Gestionare a Finanțelor Publice al Ministerului Finanțelor (modulul CNFD) strict în termenele stabilite pentru autoritățile  publice centrale și direcțiile finanțe ale unităților administrativ-teritoriale în Anexele 1 și 2 la OMF nr. 144 din  09.12.2021 și variază între 14 februarie și 3 martie 2022. La  rândul lor, conform pct. 2 din ordinul menționat, conducătorii autorităților publice centrale, șefii direcțiilor finanțe ale unităților administrativ-teritoriale (UAT) pentru asigurarea  prezentării rapoartelor financiare pentru anul 2021 în termenele menționate stabilesc termenele de prezentare a rapoartelor financiare pentru entitățile bugetare subordonate.