Ideea principală relevată în ediţia nr. 5 (15) — a este focusată pe noile informaţii necesare pentru toţi cetăţenii, reprezentanţii businessului mic şi mijlociu, explicarea cât mai eficientă a aspectelor fiscal-contabile şi oferirea răspunsurilor la întrebările adresate de către cititorii revistei. Toate materialele publicate reflectă informaţii actualizate, veridice cu un grad înalt de plenitudine.

Care este procedura de conectare la serviciul „Declaraţie electronică” pentru agenţii economici care au devenit recent plătitori ai T.V.A.? 1. Persoanele responsabile (director şi contabil) se înregistrează pe portalul www.servicii.fisc.md 2. După înregistrarea utilizatorilor, contactaţi Centrul deAsistenţă şi Contact la numărul de telefon 022-822-222 pentru programare, la unul din centrele de conectare existente: CC Chişinău — bd. Ştefan cel Mare 162, et. 2, bir. 220;CC Bălţi — str. Ştefan cel Mare 128, bir. 313;CC Comrat — str. Comsomolului 20, bir. 2. Ulterior, conform programării vă apropiaţi la centrul de conectare pentru care aţi optat, cu următoarele documente:

Începînd cu 13.01.2012, prin legea nr. 267 din 23.12.2011, a fost modificată noţiunea de „Royalty (redevenţă)”, la aplicarea impozitului pe venit. Această modificare a fost făcută cu scopul de a evita dublarea normelor existente în Codul fiscal, şi anume a art. 12 pct. 1) şi art. 71 lit. j). Totodată, această noţiune se completează în contextul celei definite în Convenţiile (Acordurile) pentru evitarea dublei impuneri încheiate de Republica Moldova cu alte State, cu toate că scopul iniţial al acestei modificări a fost definirea noţiunii de royalty (redevenţă) în conformitate cu cea din Modelul Convenţiei pentru evitarea dublei impuneri al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) (versiunea 2010). În tabelul de mai jos se prezintă reglementările care au fost/sînt în vigoare pînă la/după data de 13.01.2012.

Recent, s-a finalizat procesul de raportare electronică la Casa Naţională de Asigurări Sociale CNAS. Un pas spre modernizare, dar care a întâmpinat o doză aşteptată de conservatism şi a provocat mai multe întrebări, inclusiv în legătură cu semnătura digitală. Am căutat răspunsuri de la preşedinta CNAS, Maria Borta, în interviul ce urmează. — Doamnă Maria Borta, ce este de fapt raportarea electronică? Mulţi o consideră obligatorie. — Conform normelor stabilite în pct. 9 anexa numărul 3 la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2013, plătitorii la bugetul asigurărilor sociale de stat vor prezenta declaraţiile persoanelor asigurate trimestrial în mod electronic. Modul electronic presupune transmiterea informaţiei solicitate pe un dispozitiv magnetic (memorie flash) la Casa Teritorială de Asigurări Sociale, sau prin Internet, utilizând portalul de raportare.

Acest eveniment a reunit creatorii de politici şi experţii din administraţiile fiscale, agenţiile de anticorupţie şi antispălare de bani, alte agenţii de aplicare a legii şi organizaţiile interguvernamentale relevante. Scopul evenimentului este de a continua „Dialogul Oslo”, lansat în Oslo, Norvegia, în perioada 21 – 23.03.2011, privind consolidarea aspectelor strategice, organizatorice şi practice de implementare a unui ansamblu de abordări guvernamentale de combatere a criminialităţii financiare grave, inclusiv a evaziunii fiscale, spălării de bani şi corupţiei, atît la nivel naţional, cît şi la cel internaţional.

Pornind de la necesităţile continue de perfecţionare a procedurilor de administrare fiscală şi întru executarea angajamentelor asumate de Serviciul Fiscal de Stat privind revederea procedurii de eliberare a formularelor tipizate de documente primare cu regim special (exceptînd factura fiscală), prin Ordinul Inspectoratul Fiscal Principal de Stat nr. 780 din 18.06.2013, au fost operate o serie de modificări în procedura menţionată, fiind, totodată, anulat Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 141 din 05.02.2013 „Privind modul de administrare a procedurii de eliberare a formularelor tipizate de documente primare cu regim special puse în sarcina Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (exceptînd facturile fiscale)”.

Documentul pentru discuții «Revizuirea Cadrului Conceptual al Raportării Financiare» a fost publicat în iulie 2013 și este supus dezbaterii publice până pe 14 ianuarie 2014. Mark Vaessen, coordonator al rețelei globale IFRS din cadrul KPMG a declarat: “Criza financiară globală a generat nenumărate discuții cu privire la adecvarea standardelor globale de contabilitate. Această consultare organizată de Consiliul Standardelor Internaționale de Contabilitate (IASB) vine într-un moment oportun pentru a răspunde îngrijorărilor exprimate în ultimul timp cu privire la IFRS, inclusiv în ceea ce privește complexitatea tot mai mare a raportărilor financiare. S-au ridicat, de asemenea, semne de întrebare cu privire la aspecte fundamentale precum rolul situațiilor financiare în evaluarea modului în care conducerea și-a îndeplinit responsabilitățile, importanța contabilizării la valoare justă în cadrul IFRS și ce înseamnă de fapt performanța financiară. Este crucial ca toate părțile interesate de procesul de raportare financiară din întreaga lume să își aducă contribuția la aceste discuții lansate de IASB. Nu trebuie să pierdem această oportunitate”.

În conformitate cu prevederile paragrafului 1 din art. 15 al Acordului inclusiv în cazul în care rezidentul Federaţiei Ruse desfăşoară muncă salariată pe teritoriul Republicii Moldova doar pentru un termen de o lună de zile, venitul obţinut pentru această muncă urmează a fi impozitat în Republica Moldova la sursa de plată. În cazul în care persoana fizică cetăţean rezidentă a Federaţiei Ruse, este angajată la o întreprindere rezidentă a Republicii Moldova, dar nu desfăşoară activitatea salariată nemijlocit pe teritoriul Moldovei, plăţile efectuate în favoarea rezidentului Federaţiei Ruse, nu urmează a fi impozitate la sursa de plată în Republica Moldova.

În conformitate cu Regulamentul cu privire la aplicarea maşinilor de casa şi control pentru efectuarea decontărilor în numerar (anexa nr. 5 la Hotărîrea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998 „Cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar”; republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 15 aprilie 2008; cu modificările şi completările ulterioare), normele de utilizare a maşinilor de casă şi de control cu memorie fiscală (MCC), de la momentul punerii în exploatare pînă la scoaterea lor din exploatare, precum şi acţiunile privind înregistrarea operaţiunilor economice de către utilizatorii MCC, sunt reglementate prin Regulamentul cu privire la modul de exploatare a maşinilor de casa şi control cu memorie fiscală (Monitorul Oficial, 10 decembrie 1998, nr. 109 – 110, p. III, art. 209; cu modificările şi completările ulterioare).

Cadrul juridic pentru satisfacerea creanţelor creditorilor din contul patrimoniului debitorului, prin aplicarea faţă de acesta a procedurii planului sau prin lichidarea patrimoniului debitorului şi distribuirea produsului obţinut, este stabilit de prevederile Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29.06.2012. Prezenta lege este aplicabilă persoanelor juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, întreprinzătorilor individuali, inclusiv titularilor de patentă de întreprinzător, societăţilor de asigurări, fondurilor de investiţii, companiilor fiduciare, organizaţiilor necomerciale, înregistrate în Republica Moldova în modul stabilit. Prezenta lege nu se aplică băncilor. Procesul de insolvabilitate se desfăşoară în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă, Codului civil, Legii insolvabilităţii şi a Codului fiscal.

Apare întrebarea: agenții economici sunt obligați să actualizeze datele cadastrale în scopul impozitării, dacă de la ultima actualizare au trecut mai mult de: 3 ani – pentru construcții, încăperi cu destinație comercială, încăperi de producție;5 ani – pentru alte bunuri imobile? Potrivit art. 10, alin. (1) şi (2) din legea nominalizată, agenții economici pot alege modul de apreciere a bunurilor imobile (de la valoarea estimată sau de la valoarea de bilanț) ori nu? Reieşind din cele menționate mai sus, nu este clar, rămîne în vigoare prezentarea de către agentul economic a dării de seamă BIJ 1 (în cazul lipsei valorii estimate a bunurilor), sau toți agenți economici prezintă darea de seamă BIJ10 (cu calcularea impozitului pe bunurile imobiliare din valoarea estimată a bunurilor)? Conform prevederilor Legii nr. 1056-XIV din 16.06.2000 „Pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal” (în continuare –Lege), pînă la 1 ianuarie 2014, prin derogare de la prevederile Codului fiscal, aplicarea impozitului funciar și impozitului pe bunurile imobiliare se reglementează potrivit prevederilor art. 4 alin.(4)-(11) și anexelor nr. 1 și nr. 2 la Lege. Prevederile Legii nu se extind asupra:

Inspectoratele fiscale de stat teritoriale Direcţia Marilor Contribuabili Cu privire la administrarea dărilor de seamă fiscale corectate Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, în scopul asigurării administrării eficiente a dărilor de seamă fiscale corectate, pentru călăuză în lucru şi executare, comunică următoarele. În conformitate cu pct. 3 al Ordinului IFPS nr. 217 din 04 aprilie 2012 „Cu privire la unele masuri suplimentare de aplicare a articolelor 187 şi 188 din Codul fiscal”, a fost creat instrumentul de analiză a dărilor de seamă fiscale corectate. În acest context, organele fiscale vor asigura accesarea zilnică din Sistemul de rapoarte on-line „Intrare autorizată” (reports.fisc.md) a raportului „Lista dărilor de seamă corectate”, cu întreprinderea acţiunilor de rigoare determinate de Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 70 din 31 martie 2004 „Cu privire la centralizarea prelucrării documentelor fiscale la nivel de republică”. Astfel, la perfectarea formularului CAD se va ţine cont de următoarele particularităţi. Dacă pentru o perioada fiscală sunt înscrise două şi mai multe dări de seamă fiscale de acelaşi tip, organul fiscal va asigura executarea următoarelor acţiuni:

Ministerul Finanţelor, în scopul aplicării corecte a legislaţiei fiscale privind impozitul pe venit, pentru cunoştinţă şi călăuză în activitatea cotidiană, comunică următoarele.

Aproximativ 100 mii de persoane fizice depun declaraţii privind impozitul pe venit. Cea mai mare parte din veniturile declarate sînt venituri salariale, iar restul — veniturile parvenite din alte surse, cum ar fi veniturile din dobînzi, roialty, publicaţii etc. Începînd cu anul 2012 se iniţiază administrarea separată a persoanelor fizice cu venituri majore, ce deţin proprietăţi cu valoare mai mare de 1 mil. lei şi venituri mai mari de 300 mii lei anual.

Privind aprobarea Dării de seamă privind impozitul pe venitul din activitatea operaţională Întru executarea prevederilor art. 544 alin. (4) din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 cu modificările și completările ulterioare,

În atenţia angajatorilor şi instituţiilor responsabile de prezentarea formularelor 2-03/l, 2-04/l Compania Naţională de Asigurări în Medicină informează despre disponibilitatea serviciului de raportare on-line a listelor de evidenţă nominală a persoanelor asigurate angajate (formularul 2-03/l) şi listelor de evidenţă nominală a persoanelor asigurate din contul statului (formularul 2-04/l).

Dorind de a stabili cum ar trebui să arate o administrare fiscală modernă am studiat Bazele codului fiscal mondial cu comentarii, elaborat de un grup de savanţi de la Universitatea din Harvard1, dar şi recomandările diferitor experţi internaţionali asupra unor proiecte de legi cu privire la administrarea fiscală elaborate anterior, dar neacceptate din diverse motive. Prin prezentul articol doresc să aduc la cunoştinţa cititorilor unele constatări fără a le comenta sau a arăta situaţia de la noi, lăsînd acest lucru pe seama cititorului.

Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr. 267 din 23 decembrie 2011 „Pentru modificarea și completarea unor acte legislative” (publicată în Monitorul Oficial nr. 13-14 din 13 ianuarie 2012) au fost operate unele modificări la art. 188 alin. (4) din Codul Fiscal, care au permis excluderea restricțiilor din punct de vedere al perioadelor fiscale, pentru care pot fi prezentate declarațiile fiscale corectate. De asemenea este de menționat că, potrivit art. 264 alin. (2) din Codul Fiscal, termenul de prescripţie nu se extinde asupra impozitului, taxei, majorării de întîrziere (penalităţii) sau sancţiunilor fiscale aferente unui impozit, unei taxe concrete dacă darea de seamă fiscală, care stabilește obligaţia fiscală, conţine informaţii ce induc în eroare sau reflectă fapte ce constituie infracţiuni fiscale ori nu a fost prezentată.

Reprezintă oare comercializarea cotei părți din capitalul social livrare impozabilă şi urmează ca aceasta să se înregistreze în calitate de plătitor al T.V.A. în cazul în care cota parte a fost comercializată la o valoare mai mare de 600 000 lei? Altfel spus, o astfel de tranzacție cade sub incidența prevederilor art. 112 din Codul fiscal? În conformitate cu art. 112 alin. (1) din Codul fiscal, subiectul care desfășoară activitate de întreprinzător, cu excepţia autorităţilor publice, instituţiilor publice, specificate la art. 51, instituţiilor medico-sanitare publice și private, specificate la art. 511, și deţinătorilor patentei de întreprinzător, este obligat să se înregistreze ca contribuabil al T.V.A. dacă el, într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive, a efectuat livrări de mărfuri, servicii în sumă ce depăşeşte 600 000 lei, cu excepţia livrărilor scutite de T.V.A. Subiectul este obligat să înștiinţeze oficial Serviciul Fiscal de Stat, completînd formularul respectiv, și să se înregistreze nu mai tîrziu de ultima zi a lunii în care a avut loc depășirea. Subiectul se consideră înregistrat din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc depășirea. Astfel, la aprecierea pragului de înregistrare în calitate de plătitor al T.V.A. se iau în consideraţie livrările de mărfuri, servicii cu excepţia livrărilor scutite de T.V.A.

Publicaţia periodică „Monitorul Fiscal FISC.MD” – revista ce reflectă poziţia oficială a Serviciului Fiscal de Stat, oferă contribuabililor un amplu material informativ din domeniul fiscal. Graţie nivelului de importanţă a informaţiei prezentate, revista s-a poziţionat activ în rîndurile contribuabililor, care au siguranţa că materialele editate reprezintă un suport real în activitatea zilnică pe care o desfăşoară. Pentru a oferi oportunitate mai multor persoane fizice şi juridice să se aboneze la publicaţia periodică „Monitorul Fiscal FISC.MD”, pînă la 30 aprilie 2013, inclusiv, derulează campania promoţională de abonare „6+1”. Ce înseamnă „6+1”? E simplu! Procurînd un abonament anual în sumă de 599 lei (6 ediţii), obţineţi GRATUIT 1 Cod Fiscal actualizat la 4 februarie 2013!