Ieftinirea leului moldovenesc a determinat populația să-și plaseze economiile în depozite bancare în valută.

Depreciera leului este cauzată de factori externi, de situația din regiune – a menționat guvernatorul BNM Dorin Drăguțanu într-o conferință de presă. Drăguțanu a spus că sunt anumiți factori fundamentali, care nu pot fi eliminați prin măsuri administrative, aplicate de BNM în calitate de regulator al pieței valutare.

„După ce din țară a fost scos un volum atît de mare de valută forte, leul se depreciază, iar ulterior crește rata inflației. Acest impact al diferenței cursului valutar asupra inflației experții de la IDIS Viitorul au încercat să-l înțeleagă încă în anul 2006, însă atunci noi ne confruntam cu altă problemă (valuta se aprecia) și noi calculam dacă aceasta nu va provoca micșorarea prețurilor. În prezent, această legătură este mult mai puternică. Deprecierea leului cu 1% va cauza o creștere a ratei inflației cu 0,5%-0,6%. Acest al doilea proces rămîne în urmă cu 2-3 luni, iar aceasta înseamnă că la sfîrșitul anului curent rata inflației va de cel puțin 20-22%”, a declarat ex-președintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, Veaceslav Ioniță, în cadrul ședinței clubului de presă „Rezonanța socială”, informează NOI.md.

Elveţia, un stat ale cărui active financiare sunt luate cu asalt de investitori, şi-a asigurat săptămâna aceasta cele mai mici costuri de finanţare din lume prin obligaţiuni cu scadenţa la zece ani, în timp ce alte ţări europene se pot finanţa pe termen mai scurt la dobânzi ultrareduse sau chiar negative. Pentru unii analişti situaţia este înspăimântătoare deoarece le aminteşte de cei 20 de ani de deflaţie care au îngheţat creşterea economică în Japonia.

Republica Moldova se situează pe al şaselea loc între ţările din Comunitatea Statelor Independente (CSI) după mărimea salariului mediu, relatează NOI.md. Aceste date sînt furnizate de către Comitetul Interstatal de Statistică al CSI. Potrivit datelor oferite de către instituţia de statistică, cel mai mare salariu mediu este înregistrat în Rusia – 896 dolari SUA.

În Danemarca, o ţară care face eforturi extraordinare pentru a lupta cu deflaţia importată din zona euro, o bancă este hotărâtă să ceară companiilor dobândă pentru depozite, iar altele, mai mari, au anunţat că ar putea face la fel dacă banca centrală coboară dobânzile de referinţă şi mai mult sau le menţine sub 0% mai mult timp.

După o perioadă în care depozitele în lei au fost mai populare în rândul clienților băncilor, inclusiv a persoanelor fizice, ponderea deținută de acestea depășind-o pe cea a depozitelor în valută, balanța s-a inversat în ultimele luni, depozitele în valută surclasându-le ca sumă pe cele în moneda națională.

Banca Națională a Moldovei (BNM) nu va cheltui rezervele valutare pentru consolidarea monedei naționale, care reacționează în mod natural la modificările regionale,declarația a fost făcută de guvernatorul BNM, Dorin Drăguțanu. Dorin Drăguțanu a explicat că, în prezent, presiunea pe piața valutară se face simțită din cauza diminuării exportului, scăderii ofertei de valută pe piața internă din partea persoanelor fizice și reducerii importului din cauza scăderii cererii interne. Totodată, se atestă o cerere înaltă la valuta străină din partea agenților economici, informează Noi.md.

Cu simple sugestii, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE) Mario Draghi reuşeşte să neutralizeze un impediment în calea revenirii economiei zonei euro, euro supraapreciat, şi netezeşte calea ajustării cantitative, „arsenalul“ suprem prin care instituţia sa poate lupta contra deflaţiei şi anemiei economice.

Numărul europenilor care nu mai doresc să folosească sau să adopte moneda euro este în creștere, pe fondul crizei economice care s-a agravat inclusiv din cauza uniunii monetare. Întrebat ce i-ar răspunde acestei categorii de populație din UE, președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi sare în apărarea monedei europene. „Le-aș spune că euro este fundamentul viitorului nostru”, a declarat Mario Draghi, recent, într-un interviu acordat publicației franceze „Journal du Dimanche”.

Banca Naţională a Moldovei (BNM) va oferi bani băncilor prin intermediul reducerii rezervelor obligatorii, dar doar în cazul în care va exista o necesitate reală. Solicitat de corespondentul agenţiei „INFOTAG”, guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, a spus că la moment BNM nu vede o astfel de necesitate, deoarece băncile înregistrează „lichidităţi destul de confortabile”.

Gradul de acoperire a cererii nete de valută străină din partea agenţilor economici prin oferta netă de valută străină de la persoanele fizice, în luna august 2014, a constituit 100,4%, comparativ cu 97,5% în luna precedent, relatează NOI.md. Potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, acesta este cel mai înalt grad de acoperire înregistrat de la începutul anului curent.

Comisia parlamentară pentru economie, buget şi finanţe îl va audia, în cadrul următoarei şedinţe, pe guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), Dorin Drăguţanu, referitor la situaţia de pe piaţa valutară şi în privinţa devalorizării valutei naţionale.

Datele recente publicate de Biroul Național de Statistică oferă o imagine contradictorie asupra dinamicii economiei moldovenești din prima jumătate a anului 2014. Pe de o parte, creșterea de 4,2% în trimestrul 2 este una din cele mai înalte din regiune (Federația Rusă: +0,8%; Ucraina: -4,7%; România: 1,5%; iar întreaga Uniune Europeană a avansat cu doar 0,2%, față de aceeași perioadă a anului precedent).

Evoluţia ratei inflaţiei în luna octombrie 2014 Conform datelor publicate de Biroul Naţional de Statistică (BNS), în luna octombrie 2014, ritmul creşterii preţurilor de consum (IPC) pentru ultimele 12 luni a constituit 4.8 la sută, menţinîndu-se la nivelul înregistrat în luna precedentă şi aflîndu-se în apropierea ţintei inflaţiei de 5.0 la sută.

Deși,în prima jumătate a anului 2014, economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere a PIB-ului de 3,9% și poziția Moldovei pe plan extern continuă să fie puternică, Banca Mondială a menținut prognoza de creștere economică de 2 la sută pentru anul curent, făcută la începutul anului.

Kosovo a anunţat, prin vocea guvernatorului Băncii Centrale, Bedri Hamza, că ia în calcul renunţarea la moneda euro şi introducerea unei noi monede, scrie businessmagazin.ro. Kosovo, la fel ca Muntenegru, foloseşte în prezent moneda euro fără a fi parte a zonei euro. Circulaţia monedei unice în Republica Kosovo şi Muntenegru este tolerată de Uniunea Europeană, însă fără a se da permisiunea emiterii de bancnote, relatează Le Tribune.

Guvernatorul Californiei, Jerry Brown a legalizat utilizarea monedei electronice. Acum, bunurile și serviciile pot fi achitate inclusiv cu Bitcoins. Primul terminal din SUA, unde poate fi schimbată kriptovaluta Bitcoins a fost instalat în Seattle. Acesta este al doilea dispozitiv de acest fel din lume.

Banca Centrală a Rusiei a anunţat că este pregătită să legalizeze moneda virtuală bitcoin, în ciuda riscurilor imense şi a reacţiilor înregistrate pe plan mondial, scrie Agerpres. Noi susţinem o abordare prudentă faţă de bitcoin şi monitorizăm situaţia, alături de Banca Reglementelor Internaţionale (BIS), a declarat Georgy Luntovsky, adjunctul preşedintelui Băncii Rusiei, la Congresul bancar internaţional de la Sankt Petersburg.

Țările Uniunii Europene au adoptat marți dispoziții ce vizează combaterea falsificării monedei euro, fenomen care a avut deja un impact economic de cel puțin 500 de milioane, potrivit datelor Băncii Centrale Europene (BCE), transmite marți EFE. Măsura, care fusese propusă de Comisia Europeană în februarie 2013 pentru a înlocui dispoziții anterioare, prevede condiții minimale privind definirea infracțiunilor penale și a sancțiunilor în domeniul falsificării monedei.