Medierea judiciară ca fază obligatorie în cadrul unor proceduri civile va fi exclusă. Parlamentul a aprobat abrogarea capitolului XIII1 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia medierea judiciară este o modalitate obligatorie de soluţionare amiabilă a pretenţiilor adresate instanţei judecătorești, cu ajutorul şi sub conducerea acesteia, în cazurile ce ţin de protecţia consumatorilor, litigiile de familie, litigiile de muncă, litigiile succesorale etc.     Reamintim că medierea judiciară a fost instituită în anul 2017 cu scopul de a reducere din volumul de muncă al judecătorilor, însă, pe parcursul anilor, s-a constatat că este o metodă ineficientă de soluționare prealabilă a litigiilor, care a îngreunat semnificativ procedurile judiciare.

Având în vedere intrarea în vigoare de la 1 ianuarie 2023 a noilor prevederi ce reglementează obligativitatea prezentării dărilor de seamă doar în format electronic, din partea contribuabililor este pusă întrebarea aferent perioadelor fiscale față de care se aplică această obligativitate.

La data de 17 martie curent, prin Hotărârea nr. 55 din 17.03.2020, Parlamentul a aprobat declararea stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17 martie – 15 mai 2020. Astfel, în această perioada Comisia pentru Situaţii Excepţionale a RM (Comisia) va emite dispoziţii în vederea punerii în executare a acţiunilor necesare în vederea prevenirii, diminuării şi lichidării consecinţelor pandemiei de coronavirus (COVID-19). Hotărârea mai prevede că, dispoziţiile Comisiei sunt obligatorii şi executorii pentru conducătorii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ai agenţilor economici, ai instituţiilor publice, precum şi pentru cetăţeni şi alte persoane aflate pe teritoriul RM. Dispoziţiile emise de Comisie intră în vigoare din momentul adoptării.

Importul de produse alimentare cu termenul de valabilitate de până la 90 de zile, în cazul în care a rămas mai puțin de 1/3 din termenul stabilit de producător, ar putea fi interzis.  Totodată, pentru alte produse alimentare ar putea fi interzis importul în cazul în care au rămas mai puțin de 60 de zile până la expirarea termenului de valabilitate al acestora.   Comisiile parlamentare au examinat în cadrul ședințelor de ieri, 25 mai, proiectul de lege ce prevede modificarea Legii nr.306/2018 privind siguranța

În 2023, autoritățile din RM au inițiat o reformă semnificativă a sectorului financiar, orientată spre creșterea stabilității și a rezilienței sistemului. Reforma a vizat consolidarea cerințelor de capital și de guvernanță a entităților financiare, precum și extinderea măsurilor de protecție a consumatorilor.

Din lista prohibiţiilor stabilite de Codul Vamal (CV) pentru introducerea şi scoaterea din Republica Moldova a mărfurilor şi mijloacelor de transport va fi exclusă cea ce ține de interdicția importului a părţilor şi a accesoriilor uzate pentru autovehicule. Astăzi, 17 februarie, Parlamentul a votat în prima lectură cu 57 voturi modificarea respectivă la art.20 din CV.   Anterior proiectul a fost avizat de nouă comisii parlamentare și de Executivul RM, care a precizat în Hotărârea Guvernului nr.75/2022 că proiectul urmărește contracararea importului ilicit a pieselor de schimb de mâna a doua, precum și legiferarea plasării acestora pe piața internă, ceea ce va asigura majorarea încasărilor în buget prin achitarea impozitelor și taxelor vamale la introducerea legală a respectivelor piese în țară.

Prohibiția de import în Republica Moldova a plasticului reciclat  utilizat ca adaos în mixtură asfaltică pentru reducerea cantității de bitum poate fi exclusă. Proiectul de lege cu privire la modificarea unor acte normative este înregistrat în Parlament.   Potrivit autorilor,  această tehnologie este aplicată în peste 50 de țări și a demonstrat că drumurile reparate cu utilizarea materialului din plastic reciclat sunt mai calitative și mai durabile, fiind vorba despre un asfalt de calitate superioară, mai ieftin, deoarece sunt utilizate deșeuri din plastic, iar însuși învelișul este de 10 ori mai durabil decât asfaltul obișnuit.  

În activitatea contabililor deseori apare întrebarea privind diferența dintre col. 3 (valoarea amortizabilă) și col. 4 (valoarea de intrare/valoarea de intrare capitalizată) din Registrul privind evidenţa şi calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale (Anexa nr. 1 la Regulamentul privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale, aprobat prin HG nr. 704/2019, în continuare – Regulament) și dacă sunt necesare ambele coloane.

Una din principalele atribuții manageriale este asigurarea securității și sănătății în muncă a lucrătorilor, prin instituirea de măsuri menite să asigure condiții bune de lucru, pentru apărarea vieții, sănătății și integrității fizice și psihice a lucrătorilor.

Inițiativa legislativă privind modificarea unor acte normative înregistrată în Parlament are ca scop îmbunătățirea cadrului normativ de reglementare a muncii zilierilor, ținând cont de problema lipsei forței de muncă în agricultură ce tinde spre acutizare, în pofida adoptării Legii nr.22/2018 privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, prin care s-a încercat încadrarea într-un cadru legal al acestor lucrători. În opinia autorului proiectului, este necesară ajustarea în continuare a politicilor în domeniul muncii prestate de zilieri.   Astfel, este propusă oferirea unor stimulente fiscale și sociale pentru muncitorii zilieri, care să facă munca în agricultură mai atractivă. Printre acestea se regăsesc reducerea

Subvențiile și indemnizațiile acordate pentru promovarea angajării șomerilor de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă ar putea fi considerate venituri neimpozabile, fiind propusă completarea în acest sens art. 20 din Codul fiscal (Surse de venit neimpozabile).   Autoritățile propun pentru consultări publice proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, scopul acestuia fiind eliminarea lacunelor constatate în procesul implementării Legii nr.105/2018 cu privire la promovarea ocupării forței de muncă și asigurarea de șomaj.

Guvernul a aprobat în ședința de astăzi, 19 noiembrie curent, proiectul hotărârii privind aprobarea proiectului ce se referă la politica fiscală și vamală pentru anul 2022.  Ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, a menționat că în proiect au fost incluse doar măsurile care nu erodează substanțial veniturile bugetare pentru anul 2022 și au un nivel înalt de consens. Alte propuneri, care au un impact bugetar mai sporit și/sau necesită identificarea unor soluții de consens între toți actorii implicați, vor fi discutate în următorul exercițiu.   Documentul conține prevederi ce vizează: alocarea a 100% din încasările din taxa pentru folosirea drumurilor către bugetele locale;  extinderea spectrului de venituri neimpozabile; revizuirea cuantumului scutirilor personale și a persoanelor întreținute; specificarea regimului fiscal a veniturilor obținute de administrația parcului pentru tehnologia informației;

Proiectul a fost elaborat ca urmare a deciziei Prim-ministei, Natalia Gavrilița, privind reformarea cadrului normativ de reglementare a activității de întreprinzător, fiind format și un grup de lucru.

Legea nr. 379/2022 pentru modificarea Legii nr. 113/2010 privind executorii judecătorești are drept scop precizarea unor prevederi legislative, fiind operate modificări ce vizează modul și termenul de contestare a deciziilor colegiului disciplinar și a ordinului ministrului justiției de încetare și/sau de suspendare a activității executorului judecătoresc.

SA se reorganizează prin transmiterea a 70% din capitalul statutar către SRL. Pentru mijloacele fixe este format un surplus de reevaluare. Cum decontăm acest surplus?

Contribuabilii vor avea posibilitatea de a depune cererea privind stingerea obligaţiei fiscale prin compensare şi/sau restituirea mijloacelor bănești în format electronic,  prin intermediul Sistemului Informațional al Serviciul Fiscal de Stat.   Ministerul Finanțelor a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern cu privire la modificarea Regulamentului privind stingerea obligației fiscale prin compensare și/sau restituirea mijloacelor bănești, aprobat prin HG nr. 235/2017.

În cadrul ședinței secretarilor generali a fost examinat proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea uleiurilor uzate. Documentul se consideră ca fiind anunțat și pregătite pentru inițierea procedurii de avizare/expertizare și consultare publică și stabilește aplicarea principiului „poluatorul plătește” și a mecanismului de responsabilitate extinsă a producătorului (REP), cu obligații clare privind introducerea pe piață a uleiurilor și a unor reguli specifice privind colectarea, tratarea, reciclarea și eliminarea deșeurilor acestora, în special interzicerea introducerii pe piață a uleiurilor ce conțin substanțe chimice periculoase.   Astfel, începând cu data de 1 ianuarie 2023, producătorii de uleiuri

Membrii comisiei agricultură și industrie alimentară au oferit, cu vot unanim, aviz pozitiv pentru  proiectul de lege de modificare a Codului fiscal, prin care se propune excluderea accizelor la importul tractoarelor agricole de la pozițiile tarifare 870110 000, 870120, 870130000, 870191900, 870192900, 870193900, 870194900, 870195900, 870191100, 870192100, 870193100, 870194100 și 870195100.   După cum a informat autorul inițiativei, astfel se va reduce la zero cota accizelor la tractoarele de mâna a doua, ceea ce este favorabil pentru agricultorii mici, menționând că prin Legea nr. 257/2020 a fost eliminată interdicția de import a tractoarelor agricole și forestiere

Sub pretextul că ofertanții trebuie să prezinte, la momentul depunerii ofertelor, garanții ale înțelegerii depline a modului de executare a viitoarelor lucrări, tot mai multe autorități contractante impun acestora anumite condiții, cerințe de ofertare, astfel că, în ultimul timp, tot mai des întâlnim în cadrul documentațiilor de atribuire cerința privind vizitarea obligatorie a amplasamentului lucrărilor ce fac obiectul viitorului contract.

Dreptul la înaintarea cererii introductive se realizează prin intermediul instanței de judecată. Principiul accesului la justiție presupune că instanțele de judecată sunt obligate să primească și să examineze orice cerere, conform competenței lor pentru apărarea oricărui interes legitim.