Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

La 1 septembrie curent vor fi marcați cinci ani de semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Documentul prevede și implementarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), care urmărește o relație comercială preferențială bazată pe condiții mutual avantajoase, acordând fiecărei părți un acces mai bun pe piață decât cel ce este oferit altor parteneri de comerț. Acesta are ca scop eliminarea barierelor în accesul companiilor pe piețele respective, prin eliminarea taxelor vamale de import în comerțul produselor între părți. Astfel, după cinci ani de implementare a DCFTA se constată că exporturile totale au crescut cu $1,5 mld. sau cu 34% față de cele înregistrate până la semnarea DCFTA (2011-2014).

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător. De asemenea, potrivit art. 30 din Codul fiscal, restricții privind deducerea TVA aferent mărfurilor și serviciilor utilizate în cadrul activității de întreprinzător nu sunt.

Regimul fiscal privind impozitarea activității profesionale în sectorul justiţiei este reglementat de prevederile Capitolului 101 al titlului II din Codului fiscal. În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (3) din Codul fiscal, impozitul pe venit ce se reţine în prealabil, ca parte a impozitului, din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, a întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), a persoanelor menţionate la cap. 101, 102 şi 103 din Codul fiscal, pe veniturile obţinute de către aceasta conform art.18 din Codul fiscal.

1. (29.1.1.19) Cum urmează a fi impozitate câștigurile din jocurile de noroc? 2. (29.1.3.1.23) Cum se deduc cheltuielile legate de reziduurile, deșeurile și perisabilitatea naturală?

În conformitate cu art. 43 alin. (1) din capitolul V al Legii pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal, pentru persoanelor fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova care nu desfășoară activitate de întreprinzător, perioada fiscală privind impozitul pe venit pentru anul 2018 se divizează în 2 etape distincte (1 ianuarie 2018 – 30 septembrie 2018) și (1 octombrie 2018 – 31 decembrie 2018).

Începînd cu 25.04.2014

Exporturile de mărfuri realizate în luna februarie a anului curent au constituit $245,4 mil., cu 11,8% mai mult față de luna ianuarie și cu 1,6% — comparativ cu luna februarie 2019. Totuși, de la începutul anului volum exportului este inferior celui realizat în perioada corespunzătoare din anul 2019 cu 2,3%, însumând $464,8 mil., comunică Biroul Național de Statistică. Din suma totală, livrările de mărfuri autohtone au constituit $358,2 mil. (77,1%), fiind în creștere cu 6,8% față de ianuarie-februarie 2019 și care a contribuit la majorarea totală a exporturilor cu 4,8%. Mijloacele de transport rutier au fost cel mai des utilizate pentru exporturile de mărfuri (82,8%), fiind urmate de transportul maritim (10,1%), feroviar (5,7%) și aerian (1,4%).

În Monitorul Oficial din 12 decembrie a fost publicată Legea pentru modificarea unor acte legislative nr. 302 din 30 noiembrie 2018, prin care sunt operate, inclusiv, modificări la Codul fiscal (art.II), în speță art.21 alin. (4), prin care au fost exceptate de la normele respective donațiile filantropice și de sponsorizare menționate la art.36 alin.(2) din Codul fiscal (CF). Menționăm că, prin derogare de la prevederile art. 56 alin. (2) din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative, aceste prevederile sunt puse în aplicare începând cu 1 ianuarie 2018.

Serviciul Vamal al Republicii Moldova este o instituție parte componentă a sistemului de drept şi securitate al statului, cu misiunea de a asigura securitatea economică a țării prin colectarea eficientă a taxelor şi impozitelor, combaterea fraudelor vamale, facilitarea comerțului internațional legitim şi protejarea societății, aplicând uniform şi imparțial legislația vamală.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), instituție ce deține licență pentru activitatea de broker vamal, informează agenții economici care au nevoie de vămuirea mărfurilor și mijloacelor de transport că aceștia pot solicita serviciile respective de la cele 11 reprezentanțe de brokeraj vamal ale CTIF ce activează la punctele de trecere a frontierei de stat și la posturile vamale interne.   Reprezentanțele CTIF sunt amplasate în cele mai importante puncte de trecere a frontierei de stat rutiere (Leușeni, Giurgiulești, Sculeni, Cuciurgan), punctul feroviar (Ungheni), dar și la posturile vamale interne, având o acoperire pentru toate cele trei birouri vamale Nord, Centru și Sud.

Codul fiscal statuează că dreptul de a prezenta declarația cu privire la impozitul pe venit îl au toți contribuabilii. Totodată, articolul 83 alin. (2) lit. a) din CF prevede că, sunt obligați să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit persoanele fizice care au obligații privind achitarea impozitului. Acestea sunt: — persoanele fizice rezidente cetățeni ai RM care nu desfășoară activitate de întreprinzător și pe parcursul perioadei fiscale obțin venituri impozabile din orice surse aflate în RM și din orice surse aflate în afara RM pentru activitatea lor în RM; — persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi obţin venit din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara RM;

Compania „Z” produce mobilă care nu se impune cu taxa pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului, la a cărei producere şi ambalare utilizează în calitate de materie primă şi ambalaj mărfuri care se regăsesc şi care nu se regăsesc în anexa nr. 8 la Legea privind plata pentru poluarea mediului nr. 1540-XIII din 25 februarie 1998.

Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul Ordinului cu privire la aprobarea formularului tipizat al Avizului de plată a impozitului pe bunurile imobiliare şi impozitului funciar. Prin acest proiect se propune aprobarea: • formularului tipizat al Avizului de plată a impozitului pe bunurile imobiliare pentru bunurile imobiliare evaluate de către organele cadastrale în scopul impozitării • formularului tipizat al Avizului de plată a impozitului pe bunurile imobiliare şi impozitului funciar pentru obiectele neevaluate de către organele cadastrale în scopul impozitării.

Genul de activitate al companiei X este importul şi vânzarea produselor alimentare. Am fost impuşi sa nimicim marfa care nu corespunde cerintelor. Nimicirea se va efectua de catre o companie Y competentă. În baza la ce document vom elibera marfa companiei Y spre nimicire?

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător. Totodată, conform pct. 26 din Anexa nr.1 la Hotarîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, cheltuielile ordinare și necesare reprezintă cheltuielile caracteristice gestionării activității de întreprinzător și cheltuielile reglementate prin acte normative în vigoare, caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activități de întreprinzător, în scopul desfășurării activității economice și obținerii de venituri.

Din diverse motive, fie din cauza modificărilor frecvente ale reglementărilor aplicabile sau a complexității activității, fie din cauza fluctuației de personal etc., situaţiile financiare pot conține o serie de erori semnificative, care trebuie corectate. În mod contrar, omisiunea corectării acestora ar conduce la denaturarea situaţiilor financiare întocmite. Mai mult, în cazul în care situaţiile financiare conţin erori semnificative comise în mod intenţionat, acestea nu se consideră conforme nici cu Standardele Naționale de Contabilitate (SNC), nici cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS1).

Potrivit art.20 lit.r) din Codul fiscal în cazul ajutorului material acordat persoanelor fizice din mijloacele sindicatelor, limita neimpozabilă constituie un salariu mediu lunar pe economie, prognozat şi aprobat anual de Guvern, per angajat anual, cu excepția ajutorului acordat în caz de deces şi/sau boală a angajatului sau a rudelor şi/sau afinilor de gradul I ai acestuia.

1. (29.3.2.14) Urmează să se rețină, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 12% conform prevederilor art. 90 alin. (2) din Codul fiscal din plăţile efectuate în folosul persoanelor care desfășoară activitate profesională în domeniul sănătății? 2. (29.3.1.10) Se regăsește la nr.29.3.1.4.

Potrivit art.5 p.363 din Codul fiscal, activitate profesională în domeniul sănătăţii constituie exercitare independentă a profesiunii de medic în una dintre formele de organizare a activităţii profesionale prevăzute de Legea ocrotirii sănătăţii nr.411/1995. Regimul fiscal privind impozitarea activității profesionale în domeniul sănătății este reglementată de prevederile Capitolului 101 al titlului II din Codului fiscal.