Situația actuală din domeniul comerțului electronic, dar și problemele cu care se confruntă agenții economici, precum și unele soluții pentru depășirea acestora, au fost discutate astăzi pe platforma Clubului Presei Economice. În cadrul evenimentului au fost pezentate rezultatele unui studiu în domeniul comerțului electronic în Republica Moldova, care a fost elaborat cu suportul USAID în baza unei serii de interviuri online, ce au vizat identificarea obstacolelor critice pentru dezvoltarea comerțului electronic.   În cadrul studiului au fost intervievați reprezentanții autorităților și instituțiilor publice, partenerii de dezvoltare, sectorul asociativ, companiile de logistică, furnizorii de soluții TIC și de plăți online, ÎMM-uri și comercianți online.

„Oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic” în cadrul achizițiilor publice a devenit principiul fundamental care trebuie să orienteze alegerea autorităţii contractante. Ca rezultat al modificărilor operate la Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice, aceasta nu mai este doar unul dintre criteriile de atribuire și este determinată prin aplicarea unuia dintre cele patru criterii definite de legislaţia naţională: a) preţul cel mai scăzut; b) costul cel mai scăzut; c) cel mai bun raport calitate-preţ; d) cel mai bun raport calitate-cost.

Costurile ulterioare pot fi efectuate în procesul de reparație sau dezvoltare a mijloacelor fixe cu scopul îmbunătățirii caracteristicilor inițiale a acestora şi, respectiv, majorării beneficiilor economice așteptate din utilizarea obiectului.   Acestea pot să rezulte din prelungirea duratei de utilizare a obiectului; creșterea capacității de producție, suprafeței sau altor caracteristici ale obiectului; îmbunătățirea substanțială a calității producției fabricate (serviciilor prestate); prelungirea intervalelor între înlocuirile părților componente în limita duratei de utilizare a obiectului; crearea componentelor care nu mai necesită înlocuire în limita duratei de utilizare a obiectului; reducerea semnificativă a costurilor de exploatare prevăzute inițial etc.

În ediția jubiliară a revistei „monitorul fiscal FISC.md” lansăm o rubrică nouă – „Resursele minerale”. Activitatea în acest domeniu este una specifică și mai puțin analizată din punct de vedere al gestionării, evaluării, calculării costurilor, ținerii contabilității etc.   Primul articol publicat este elaborat de Vasile Bucur și Tatiana Șevciuc, în care autorii se referă la particularitățile contabilității la entitățile care desfășoară activitate de extracție a resurselor minerale.   În articolul „Resursele minerale: noțiuni, recunoaștere, evaluare și contabilitatea explorării” veți găsi soluții pentru:

La 1 aprilie 2025 intră în vigoare Legea nr. 34 din 29 februarie 2024 cu privire la efectuarea decontărilor în numerar. În acest sens, vă propunem un articol referitor la noile reglementări ce urmează a fi aplicate, publicat anterior în ediția electronică. Dezvoltările și inovațiile în domeniul IT au facilitat și au permis regândirea unor serii de procese, inclusiv a celor economice și financiare.

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) organizează Expoziția „REPUBLICA MOLDOVA PREZINTĂ”, care se va desfășura la Baia Mare și Iași și Expoziția internațională „INDAGRA FOOD”, România.

Un aspect important în calcularea costului produselor fabricate şi serviciilor prestate îl constituie contabilizarea şi repartizarea costurilor indirecte de producție (CIP). Potrivit pct.5 din Indicațiile metodice, aprobate prin OMF nr.118/2013 (Indicații metodice), acestea includ costurile aferente gestiunii şi deservirii subdiviziunilor de producție ale entității. Altfel spus, acestea sunt legate de fabricarea mai multor tipuri de produse (servicii) şi urmează a fi incluse în costul lor prin repartizare, în modul stabilit de entitate și, după caz, prevăzut în politicile contabile ale acesteia.   Din articolul Valentinei Panuș „Contabilizarea şi repartizarea costurilor indirecte de producție”

Sunteți contabil și în practică vă confruntați cu multiple neclarități, precum:   Care este structura obligatorie a politicilor contabile, ce pot să conțină politicile contabile, dar nu este obligatoriu, precum și:  trebuie să includem în acestea procedurile contabile interne, aspecte ale contabilității de gestiune, cu privire la organizarea și administrarea documentelor primare în cadrul entității etc.; normele de pierderi stabilite și adoptate; coeficienții stabilirii și formării provizioanelor, corecțiilor compromise etc.;

Pe parcursul anului curent urmează a fi implementate opt proiecte finanțate în cadrul Programului Buget Civil Chișinău. Lista proiectelor spre finanțare și implementare pentru anul 2021 a fost aprobată prin Dispoziția primarului mun. Chișinău nr.238-d.    Anterior acestea au fost examinate de Comisia pentru evaluarea proiectelor înaintate pentru finanțare și implementare, termenul limită de realizare fiind stabilit 15 decembrie 2021. Proiectele nerealizate pe perioada anului curent nu vor mai fi eligibile spre finanțare.  

Subiectul muncii suplimentare este actual și prezintă un interes major atât pentru angajați, cât și pentru angajatori. În ediția din aprilie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” am publicat articolul Olgăi Donciu „Restricţii legale privind efectuarea muncii suplimentare”, din care veți afla aspecte importante ce  țin de acest domeniu.   Astfel, trebuie să conștientizăm că efectuarea muncii suplimentare nu poate avea ca efect majorarea duratei zilnice a timpului de muncă peste 12 ore. Autorul în detalii se referă la normele juridice în vigoare cu privire la limitarea efectuării a muncii suplimentare și menționează că, în cazul în care este solicitată prestarea acestei munci, angajatorul este obligat să asigure salariaţilor condiţii normale de activitate, inclusiv cele de securitate şi sănătate în muncă.

În cadrul celei de-a șasea ediție a conferinței TAXCON, o sesiune specială a fost dedicată facilităților fiscale acordate angajaților ca o modalitate sigură de atragere și retenție a angajaților.

 Cine sunt subiecții care au obligația să respecte normele și plafoanele stabilite pentru reducerea circulației numerarului în economie? Se aplică plafonul de limitare a plăților față de achitările efectuate către nerezidenți? Este plafonată efectuarea operațiunilor de depunere/extragere a mijloacelor bănești din conturi? Cine este pasibil sancționării pentru nerespectarea limitei de achitare în numerar? Cum determinăm obligația de instalare a terminalelor de plată fără numerar? Cititorii noștri continuă să pună aceste și alte întrebări, deși subiectul a fost dezvăluit pe paginile publicației noastre anterior. Astfel, reiterăm că, din 1 mai 2021, întreprinderile sunt în drept să încaseze de la cetățeni plăți în numerar în sumă ce nu depășește 100 000 de lei pentru fiecare tranzacție pentru bunurile sau serviciile comercializate.

Pe 23 noiembrie 2024, la Madison Park, Chișinău, se va desfășura a doua ediție a conferinței „Talking Business 2.0” – un eveniment de referință pentru antreprenorii și profesioniștii din Moldova. Cu un program care include prezentări și discuții interactive, conferința va aduce pe scenă 10 speakeri de excepție, care vor oferi soluții și strategii inovatoare pentru provocările din mediul de afaceri local.

În ediția din aprilie a revistei „monitorul.FISC.md”, la solicitarea cititorilor noștri, va fi publicat articolul expertului fiscal Galina Șpac cu mai multe detalii ce țin de particularitățile trecerii de la metoda calculării amortizării mijloacelor fixe pe categorii de proprietate la metoda liniară. În articol se subliniază că normele privind trecerea de la metoda calculării amortizării mijloacelor fixe pe categorii de proprietate la metoda liniară sunt reglementate de Legea nr.1164/1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal (art. 24 alin. (32), Legea nr.1164/1997), precum și Regulamentul privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale (Regulament), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 704/2019 (pct. 38-45, HG nr. 704/2019).

Definiția indicatorului capacitatea normală de producție este formulată în Standardul Național de Contabilitate (în continuare – SNC) „Stocuri”, p. 30, alin. (2) și în IAS 2 „Stocuri”, p. 13, conform prevederilor cărora capacitatea normală de producție reprezintă volumul de producție care poate fi obținut

În urma analizei rezultatelor executării bugetului de stat în primele 5 luni și a estimării executării acestuia până la finele anului curent, efectele pandemiei COVID-19, precum și conform necesității evitării blocajelor în activitatea instituțiilor din cauza insuficienței de resurse identificate la unele programe de cheltuieli, Guvernul a aprobat redistribuirea unor alocații din bugetul de stat pentru anul 2021.   Hotărârea Guvernului nr.93 din 16 iunie curent privind redistribuirea unor alocații aprobate prin Legea bugetului de stat pentru anul 2021 este publicată în ediția MO din 18 iunie.  

Cum se calculează costurile de intrare a resurselor minerale? Care sunt criteriile de recunoaștere a resurselor minerale în Moldova, conform SNC „Imobilizări necorporale și corporale”? În ce constau particularitățile contabilității costurilor de explorare? Care este modul de constituire și contabilizare a cheltuielilor de recultivare a terenurilor? Cum se calculează costul resurselor minerale extrase?   Răspunsurile la aceste întrebări sunt oferite chiar în primul articol publicat în noua rubrica – „Resurse minerale” – lansată recent în revista „monitorul fiscal FISC.md” și destinată agenților economici ce practică exploatarea resurselor minerale.  

Știm cât de prețios este timpul unui contabil, de aceea venim cu un suport în activitatea ta. Îți propunem, sub o singură copertă, actele necesare evidenței contabile! P.P. ”Monitorul fiscal FISC.md” a lansat ediția ,,Acte normative de reglementare a contabilității în sectorul corporativ”, ce include :

La 31 mai curent în baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă erau înregistrate 7819 locuri de muncă vacante. Pentru comparație, la 1 iunie 2020 angajatorii declarau 8963 locuri de muncă libere. Potrivit datelor, cele mai multe locuri vacante sunt înregistrate în mun. Chișinău – 3284 și în Bălți – 1025, iar cele mai puține – în Criuleni (23) și în Dubăsari (22).   Pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate sunt disponibile 1902 locuri de muncă vacante, constituind circa 24% din numărul total.

La data de 30 aprilie 2025 expiră termenul de prezentare a Declarației cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) de către persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător pentru anul 2024. Pentru a simplifica modul de declarare a veniturilor pentru anul 2024, Declarația cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) poate fi depusă în format electronic sau pe suport de hârtie