Cota taxei locale este cotă ad valorem în procente din baza impozabilă a obiectului impunerii ori sumă absolută, stabilită de autoritatea administraţiei publice locale la adoptarea bugetului local respectiv, stabilește noua redacție a pct.3 art. 288 din Codul fiscal, care a fost aprobată prin Legea nr.204/2021 pentru modificare unor acte normative. Tot prin această lege a fost abrogat și  pct.11 al aceluiași articol, care prevedea cota maximă a taxei locale – cotă ad valorem în procente din baza impozabilă a obiectului impunerii ori sumă absolută.   Astfel, potrivit art. 292 alin.2) din CF, în anul 2022 cota taxelor locale se stabileşte de către autoritatea administraţiei publice locale în funcţie de caracteristicile obiectelor impunerii.

Te asteptăm în echipa Publicației Periodice „Monitorul Fiscal FISC.MD” dacă iti place comunicarea si vrei un job interactiv și interesant în domeniul promovării revistei „Monitorul Fiscal FISC.MD”. Ce o să faci? Lucrul la telefon — apelarea/preluarea apelurilor. De la tine se cere să ai o atitudine de profesionist, să fii calculat, amabil și emoțional echilibrat. Să ai o experiență în comunicarea cu clienții. Poți fi proaspăt absolvent.

Potrivit art.50 alin.(7) din Legea nr.271/2017 privind auditul situațiilor financiare,  pe parcursul a 2 ani de la data intrării în vigoare a legii (1 ianuarie 2019), pentru obţinerea certificatului de calificare al auditorului participanţilor profesionişti la piaţa financiară nebancară, auditorii susţin examene şi primesc certificatele de calificare la Banca Naţională a Moldovei şi Comisia Naţională a Pieţei Financiare. După expirarea termenului, CNPF nu mai este autoritatea abilitată cu certificarea auditorului, actele respective fiind eliberate de către Consiliul de supraveghere publică a auditului.   În acest context, CNPF a elaborat și propune spre consultări publice un proiect de hotărâre privind modificarea Regulamentului

Deși Codul Muncii (CM) reglementează ucenicia la locul de muncă, agenții economici nu aplică această formă de instruire din motivul că aceasta este reglementată confuz: într-un caz CM stipulează că contractul de ucenicie este reglementat de Codul civil, iar în altă situație prevede că în privința ucenicilor se aplică legislația muncii. Totodată, CM prevede că o persoană poate deveni ucenic doar dacă este în căutarea unui loc de muncă și nu are o calificare profesională, adică nu are finisat nici un program de studii acreditat.

Apărarea intereselor legitime ale salariaţilor care au avut de suferit în urma accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale este una dintre direcţiile principale ale politicii de stat în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. În tabelul de mai jos găsiţi norme legale în vigoare cu privire la garanții în cazul unor accidente de muncă şi boli profesionale.

În luna decembrie a anului 2022 au fost aprobate și publicate două ordine de modificare a Ordinului ministrului Finanțelor nr. 216/2015 cu privire la aprobarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi Normele metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar (în continuare – OMF nr. 216/2015), și anume

În ședința de astăzi, 3 martie, Guvernul a aprobat  hotărârea  pentru aprobarea Graficului controalelor de stat asupra activității rezidenților parcurilor industriale pentru anul 2021. Astfel, evaluând riscurile în activitatea celor 83 agenți economici – rezidenților ai parcurilor industriale, 9 organe abilitate cu funcții de control (inclusiv Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul Vamal, ANSA, ANRE etc.) au solicitat supunerea controlului pe parcursul anului 2021 a 16 agenți economici din cadrul a 3 Parcuri industriale (PI „Tracom” – 11 rezidenți, PI „Răut” – 3 entități și câte o întreprindere din cadrul PI „Edineț” și PI „Cimișlia”).

Reglementările ce țin de introducerea/scoaterea bunurilor de pe teritoriul RM de către persoanele fizice sunt prevăzute de Legea nr. 1569/2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice (Legea nr. 1569/2002).

Certificatul de rezidenţă fiscală se eliberează de către Serviciul Fiscal de Stat, în conformitate cu prevederile Ordinului nr.50/2017  al Ministerului Finanțelor și se utilizează în cazul în care contribuabilii înregistrați pe teritoriul Republicii Moldova intră în relații contractuale cu nerezidenți, în scopul beneficierii de prevederile convențiilor (acordurilor) pentru evitarea dublei impuneri, încheiate între RM şi alte state.  

Codul fiscal statuează dreptul funcționarului fiscal de a efectua controale asupra modului în care contribuabilii respectă legislația fiscală, de a efectua cumpărătura de control în cadrul controlului fiscal, precum și dreptul de a cere explicații și informații de rigoare asupra problemelor identificate în timpul controlului (art. 134 din CF).   Una din metodele de efectuare a controlului fiscal la fața locului este verificarea operativă care, conform prevederilor CF, este caracterizată prin următoarele:

La data de 10 iulie 2025 Parlamentul RM a adoptat Legea nr. 193 pentru modificarea unor acte normative (reglementarea raporturilor conexe prestării muncii prin agent de muncă temporară, securității și sănătății în muncă a unor categorii de lucrători, a unor aspecte legate de raporturile de muncă, a răspunderii contravenționale etc.) (în continuare Legea nr. 193/2025). Această lege organică, publicată în MO al RM nr. 441-444, art. 602, din 21 august 2025, va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.

Beneficiarii angajării asistate sunt persoanele cu dizabilități înregistrate cu statut de șomeri la subdiviziunea teritorială a ANOFM, aflate la evidență mai mult de 6 luni și care nu au fost angajate, cărora li se recomandă încadrarea în câmpul muncii și beneficierea de angajarea asistată conform concluziilor Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității şi Capacității de Muncă.   Hotărârea Guvernului nr.78  din 26 mai vine cu modificarea unor acte ce țin de domeniul ocupării forței de muncă, inclusiv la HG nr.1276/2018 prin care au fost aprobate procedurile privind accesul la măsurile de ocupare a forței de muncă.

Perioada de probă este o modalitate de verificare a aptitudinilor și a pregătirii profisionale a salariatului  și este necesară pentru determinarea de către angajator a rezultatelor muncii desfășurate de către salariat, dacă poate satisface cerințele angajatorului și se poate integra într-un anumit colectiv, dacă programul de muncă corespunde așteptărilor părților etc.    Perioada de probă se stabileste în contractului individual de muncă conform prevederilor art. 60-62 din Codul muncii, în această perioadă salariatul beneficiind de toate drepturile şi îndeplineşte obligaţiile prevăzute de legislaţia muncii, de regulamentul intern al unităţii și de contractul colectiv şi de cel individual de muncă (CIM).

Unităţile şi persoanele fizice care nu cad sub incidenţa Legii nr. 220 din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali sînt obligate să se înregistreze, în termen de 10 zile lucrătoare de la data obţinerii dreptului de a desfăşura o anumită activitate, ca plătitori de contribuţii de asigurări sociale de stat la subdiviziunea teritorială a Casa Naţională de Asigurări Sociale unde îşi au adresa juridică, amintește CNAS reglementările art. 26 alin. (1) din Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale.   Astfel, în termen de 10 zile lucrătoare de la data obţinerii dreptului de a desfăşura o anumită activitate, pentru înregistrare ca plătitori de contribuţii

În Monitorul Oficial din 1 mai curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 53 din 29 aprilie 2021 cu privire la aprobarea Raportului privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător pentru anul 2020.   Astfel, cele 10 autorități abilitate cu funcții de control (Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor; Agenția pentru Protecție Consumatorilor și Supravegherea Pieței; Agenția Națională pentru Sănătate Publică; Inspectoratul pentru Protecția Mediului; Serviciul Vamal; Agenția Națională Transport Auto; Autoritatea Aeronautică Civilă; Inspectoratul de Stat al Muncii și Agenția Națională de Reglementare a Activităților Nucleare și Radiologice și Serviciul Fiscal de Stat) din numărul total de controale planificate au realizat 57,42%, fiind resimțit impactul moratoriului impus asupra controlului de stat, în contextul pandemiei.

Anul 2020 a fost marcat de evenimente care au influențat activitatea atât a organelor de control, cât și a mediului de afaceri (declararea stării de urgență, instituirea moratoriului asupra controlului de stat și pandemia de Covid-19), ceea ce a cauzat nerealizarea tuturor acțiunilor planificate de către organele de control și, respectiv, valorile-țintă stabilite nu au putut fi atinse în toate cazurile. Prin urmare, eficiența instrumentelor utilizate în cazul tuturor organelor de control nu este relevantă și nu poate fi evaluată din considerentele expuse, se spune în Raportul privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător pentru anul 2020, aprobat în cadrul ședinței Guvernului de astăzi, 29 aprilie.

Pentru anul 2023 calcularea şi achitarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii de către plătitorii de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr.489/ 1999 privind sistemul public de asigurări sociale şi Legii nr. 357/2022 bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023.

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională Legea nr. 252/2020 privind modificarea Legii insolvabilităţii nr.149/2012. Hotărârea CC nr.19 din 13 iulie current este publicată pe pagina oficială a instanței.   Amintim, modificările aduse Legii insolvabilității stabileau că creditor este persoană fizică sau persoană juridică deţinător al unui drept de creanţă asupra patrimoniului debitorului, care poate face dovada incontestabilității creanţei sale faţă de acest patrimoniu în condiţiile Legii nr.149/2012. Totodată, la cererea introductivă creditorul urma să anexeze

Dezvoltarea instituțională; consolidarea procesului de deservire și evidență a contribuabililor, a managementului conformării voluntare și forțate; modernizarea tehnologiilor informaționale sunt obiectivele prevăzute în proiectul Programului de dezvoltare strategică al Serviciului Fiscal de Stat pentru anii 2021–2023, propus pentru consultări publice de autoritatea fiscală.   Aceste direcții prioritare, conform proiectului, sunt abordate prin prisma problemelor cu care se confruntă SFS ca instituție, dar și societatea la general, inclusiv cele provocate de pandemia COVID-19. SFS tinde ca măsurile propuse să aibă nu doar impact fiscal, dar și administrativ, economic, de mediu, social.

Parteneriatul public-privat (PPP) se bazează pe cooperarea între părți, care își asumă riscurile şi responsabilitățile în scopul sporirii eficienței patrimoniului public în baza unui contract.  În procesul ținerii contabilității în cadrul unui PPP deseori apar situații neclare, iar pentru a o oferi suport și soluții în depășirea acestora, P.P. „Monitorul fiscal FISC.md” a organizat astăzi, 14 mai 2021, un webinar dedicat particularităților contabilității în cadrul unui parteneriat public-privat. Speaker a fost Lidia Foalea – auditor, economist, care a împărtășit participanților din vasta experiență atât aspectele practice, cât și cele metodologice.