În anul 2021, gospodăria țărănească „X”, plătitoare a TVA, deoarece nu respecta condițiile din art. 3 alin. (2) din CF a fost lichidată, iar drept consecință a fost creată o SRL, astfel având loc reorganizarea GȚ în SRL. În cazul examinat, care este modalitatea de declarare a obligațiilor privind impozitul pe venit pentru anul 2021? Pentru început e necesar de menționat că, în baza art. 3 alin. (2) din Legea privind gospodăriile ţărănești (de fermier) nr. 1353-XIV din 03.11.2000 (Legea nr. 1353/2000), suprafaţa terenurilor și mărimea altor bunuri, inclusiv arendate, ale GȚ trebuie să asigure utilizarea preponderentă în cadrul acesteia (mai mult de 50% anual) a muncii personale a membrilor ei.

Potrivit art. 92 alin. (1) și (2) din Codul fiscal (CF) impozitul reţinut conform art.69/18 şi art.88–91 din CF se achită la buget de către persoana care a efectuat reţinerea până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plăţile. Dările de seamă privind impozitul pe venit, privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală

Prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate şi cantitate la expirarea termenului pentru care

Recent, la Batumi, Georgia, s-a desfășurat un training regional de cinci zile privind standardele internaționale de contabilitate în sectorul public (IPSAS), la care a participat un grup de formatori în domeniul finanțelor publice delegați de Ministerul Finanțelor, inclusiv două persoane din cadrul Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF). La training au luat parte și formatori din Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia și Ucraina. Training-ul a avut loc în cadrul Programului regional al Uniunii Europene și Băncii Mondiale (BM) în domeniul contabilității și raportării financiare în sectorul public PULSAR. Evenimentul a fost organizat de Asociația Contabililor Certificați Asociați în colaborare cu Centrul de reforme al raportării financiare din cadrul BM, cu sprijinul Academiei Ministerului de Finanțe al Georgiei.

Pe parcursul anului 2020, în condițiile scăderii substanțiale a valorii PIB-lui la nivel național, ponderea stocului de credite acordate de către sectorul de creditare nebancară (OCN) în PIB a înregistrat o creștere cu 0,22 p.p., atingând valoarea de 5,12% și reprezentând unul din cele mai joase ritmuri de creștere în ultimii 5 ani. Datele privind evoluția sectorului de creditare nebancară în anul precedent se conțin în Raportul de activitate al Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) pentru anul 2020.   La situația din 31 decembrie 2020, în Registrul organizațiilor de creditare nebancară autorizate erau incluse 154 OCN, cu 11 mai puține decât în anul 2019.

Ceremonia de semnare a Acordurilor de Finanțare între Republica Moldova și Asociația Internațională de Dezvoltare privind Proiectul de Dezvoltare a Sistemului Energetic și a Acordului de Grant între Republica Moldova, Î.S. Moldelectrica și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare privind Proiectul „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România, Faza I”, în valoare totală de 100 mil. euro, 60 mil. euro fiind sub formă de împrumut, iar 40 mil. euro – grant a avut loc ieri, 26 septembrie, la Ministerul Finanțelor. În cadrul evenimentului ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, a declarat că acest proiect va contribui la modernizarea sistemului energetic al Republicii Moldova prin construcția stației back-to-back la Vulcănești și construcția unei linii de interconectare între sudul țării și Chișinău.

La situația din 31 decembrie 2020 soldul creditelor în economie a marcat o creștere cu 10,3% faţă de nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2019, constituind 48,7 mld. lei. Conform Informației operative cu privire la evoluția social-economică a RM publicate de Ministerul Economiei și Infrastructurii, soldul creditelor în monedă națională s-a majorat cu 14,1% față de decembrie 2019, iar a creditelor în valută străină - cu 4,1%.   Statistica oficială mai denotă că în portofoliul de credite acordate cea mai mare pondere (23,6%) revine creditelor direcționate în sectorul comerțului. Pentru procurarea/construcția imobilului au fost utilizate 17,3% din totalul creditelor oferite, 16,4% sunt destinate consumului, 8,6% – agriculturii, 7,9% - industriei alimentare etc.  

Proiectul pentru modificarea legii cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural a fost inclus pe agenda comisiei agricultură și industrie alimentară după înregistrarea amendamentelor în urma aprobării proiectului în prima lectură în ședința plenară din 19 martie curent și pregătirea pentru a doua lectură.   Necesitatea elaborării acestui proiect vine în contextul crizei din domeniul agricol create în anul 2020.

Ministrul Economiei și Infrastructurii Badim Branzan a declarat că reprezentanții Băncii Mondiale, Băncii Europene pentru Investiții și Băncii Europene pentru Reconstrucții și Dezvoltare au confirmat disponibilitatea de a finanța proiectele de dezvoltare a infrastructurii rutiere în Moldova. În același timp ministrul a subliniat că o parte considerabilă a fondurilor oferite de acești parteneri nu au fost încă utilizate în cadrul proiectelor existente. De exemplu, Banca Mondială are un proiect pentru reparația și construcția drumurilor din Moldova, cu un cost total de aproximativ $90 mil., dar până în prezent, doar 7% din această sumă a fost folosită.

În conformitate cu prevederile alin.(37) la art.901 din Codul fiscal, (modificări operate prin Legea cu privire la modificarea unor acte normative, nr.257/2020), începând cu 1 ianuarie 2021, băncile, asociațiile de economii și împrumut, precum și emitenții de valori mobiliare corporative rețin un impozit în mărime de 3% din dobânzile achitate în folosul persoanelor fizice rezidente.  Prin urmare, dobânzile achitate persoanelor fizice rezidente, începând cu 1 ianuarie 2021, constituie surse de venit impozabile.

Numărul locuințelor date în exploatare (1836 apartamente și case de locuit individuale) în lunile ianuarie-martie 2021 a sporit cu 825 unități faţă de aceiași perioadă din anul 2020, potrivit datelor publicate de Biroul Naţional de Statistică. Suprafaţa totală a acestora a constituit 141,0 mii m², cu 50,9% mai mult față perioada similară din anul precedent. Astfel, din numărul total de locuințe date în exploatare 1526 sunt aparatamente, iar 310 – case de locuit individuale. În mediul urban au fost date în exploatare 1653 locuințe, cu 840 locuinţe mai mult faţă de ianuarie-martie 2020, suprafaţa totală a locuinţelor fiind de 119,2 mii m2 sau cu 70,1% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Sursele de finanțare ale Fondului de susținere a populației ar putea fi extinse. În acest sens, în Parlament este înregistrat un proiect de lege pentru modificarea Legii nr.827/2000 fondului de susținere a populației, ce are ca scop asigurarea sustenabilității financiare a serviciului social „Asistența personală”, precum și garantarea prestării serviciilor conform necesităților persoanelor cu dizabilități severe.   Astfel, autorii inițiativei propun ca Fondul de susținere a populației să fie finanțat și din alocațiile aprobate anual în Legea bugetului de stat. Aceste alocații ar urma să fie utilizate exclusiv pentru finanțarea serviciului social „Asistența personală” din pachetul minim de servicii sociale.

Conform art. 1242 alin. (1) Cod civil (CC), prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date.   Din esenţa și natura juridică a contractului de împrumut rezultă că acesta este un acord de voinţă între împrumutător și împrumutat, de regulă gratuit, dacă legea sau contractul nu prevede altfel. 

În viitorul apropiat pe piața financiară a Republicii Moldova va apărea un nou instrument financiar – „garanții de portofoliu”, destinat întreprinderilor mici și mijlocii. Conceptul acestei inițiative a fost discutat în cadrul unui atelier de lucru, cu participarea experților din domeniu și a reprezentanților instituțiilor financiare. Implementarea acestui mecanism va stimula majorarea plafonului de garanții cu minim 1 mld. lei, care va fi asimilat de către instituțiile financiar-bancare într-o perioadă de maxim 2 ani.    Astfel, creditele solicitate de ÎMM-uri de la băncile comerciale vor conține garanția inclusă în produsul de credit,  scutind antreprenorii de la depunerea cererilor de garantare și de la plata comisioanelor.

Suma totală a creditelor acordate de către băncile comerciale în cadrul Programului de stat „Prima casă” este de 2,77 mld. lei, valoarea totală a garanțiilor active – 1,38 mld. lei, iar suma compensațiilor acordate din bugetul de stat pentru acoperirea parțială a cheltuielilor pe care le suportă beneficiarii pentru achitarea creditului ipotecar constituie 40,5 mil. lei, comunică Ministerul Finanțelor.   Din 5499 beneficiari care și-au procurat o locuință prin intermediul Programului, 3794 sunt familii, iar 1705 sunt tineri necăsătoriți. Vârsta medie a solicitanților este de 31,4 ani. Valoarea medie a locuințelor procurate este de 604,30 mii lei.

 În conformitate cu prevederile art.901 alin.(37) din Codul fiscal băncile, asociațiile de economii şi împrumut, precum şi emitenții de valori mobiliare corporative reţin un impozit în mărime de 3% din dobânzile achitate în folosul persoanelor fizice rezidente. 

La sfârșitul lunii noiembrie 2020 soldul creditelor în economie a constituit 48 mld. lei și a sporit cu 9% faţă de nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului 2019, denotă datele din Informația operativă cu privire la evoluția social-economică a RM publică de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Soldul creditelor în monedă națională a demonstrat o creștere cu 13,7% față de noiembrie 2019, iar a celor în valută străină – cu 1,5%.   Conform datelor oficiale, în portofoliul de credite acordate cea mai mare pondere  (23,7%) revine creditelor direcționate în sectorul comerțului, urmate de cele pentru procurarea/construcția imobilului (17,2%), de consum (16,8%), în sectorul agriculturii (8,2%) și industriei alimentare (8,1%).

Banca Mondială are deja un concept privind programele viitoare, însă este în așteptarea unor semnale clare din partea autorităților Republicii Moldova referitoare la prioritățile Guvernului în sectorul agricol, pentru a înțelege unde se pot implica financiar. În același timp, reprezentanții Băncii Mondiale s-au declarat pregătiți pentru a investi în noi proiecte în Republica Moldova. Declarația aparține directorului Biroului Băncii Mondiale în Moldova, Europa şi Asia Centrală, Anna Akhalkatsi, cu care a avut o întrevedere ministrul Finanțelor, Ion Chicu.

Serviciul Fiscal de Stat a publicat astăzi, 3 februarie, lista câștigătorilor ediției a IV-a a concursului „Loteria fiscală”, desemnați urmare a extragerii din data de 22 ianuarie 2021. Astfel, persoanele desemnate învingătoare vor beneficia de premii în sumă de  câte 1000 lei.   Premiile vor fi transferate câștigătorilor pe conturile de card, în lei, în maximum 10 zile după publicarea listei.

Banca Națională a Moldovei (BNM) solicită băncilor licențiate să verifice și să testeze serviciile de păstrare a bunurilor deponenților, cu scopul de a preveni eventualele riscuri. Verificările urmează să se încheie pe 22 octombrie 2019, după care, în cel mult 30 de zile lucrătoare, băncile vor prezenta BNM rezultatele, dar și un plan de măsuri pentru înlăturarea deficiențelor depistate. În același timp, BNM a solicitat băncilor licențiate să asigure, în cadrul prestării serviciilor, informarea clienților despre riscurile aferente.