Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a prezentat astăzi, 27 septembrie, rezultatele activității inspectorilor ANSA pentru perioada 14 – 20 septembrie curent. Conform informaţiei, în perioada de referință a fost verificată conformarea cerinţelor impuse de către 21 de puncte de colectare a laptelui, 1 abator, 6 depozite frigorifice, 3 secții de prelucrare a cărnii, 1 piață agroalimentară și 3 magazine de comercializare a produselor din carne. Controlului au fost supuse o moară, o fabrică de producere a vinului, 2 unități de deshidratare a fructelor, 2 brutării și 3 unități de fabricare a uleiului vegetal.

În cazul efectuării verificării operative, documentele primare elaborate și aprobate de către conducerea entității pot servi ca documente ce confirmă proveniența mărfii expuse spre vânzare în unitatea de comerț? Potrivit art. 3 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017, documentul primar reprezintă confirmarea documentară care justifică producerea sau acordă dreptul de a efectua (produce) fapte economice, certifică producerea unui eveniment. Faptele economice, conform art. 11 alin. (1) din Lege, se contabilizează în temeiul documentelor primare.

La situaţia din 29 octombrie 2018, pe piaţa munci din ţară erau înregistrate 223 locuri de muncă vacante pentru specialiştii în activitatea financiară, economică sau comercială, informează Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Astfel, în baza de date sunt înregistrate 126 locuri de muncă pentru contabili, 20 – pentru economişti, 18 – pentru contabili-şef, 10 – pentru reprezentanţi comerciali, 5 – pentru specialişti în problemele perceperii fiscale, 4 – pentru auditorii interni etc.

În conformitate cu documentele statutare, genul principal de activitate a întreprinderii constituie activitatea de producție (întreprinderea dispune numai de secţie de producere şi depozit pentru păstrarea mărfii). Urmează de menţionat că întreprinderea nu desfășoară activitate comercială, respectiv nu deţine nici autorizație pentru desfăşurarea activităţii de comerţ.

În Monitorul Oficial din 26 iunie 2017 este publicat avizul Guvernului privind amendamentele înaintate la Legea nr. 37 din 24 martie 2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.1540-XII din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului. Guvernul nu susține amendamente propuse, iar în avizul său menționează că Legea nr.37 din 24 martie 2017 prevede concretizarea normelor ce țin de aplicarea noului mecanism de calculare, achitare și control al taxei pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului.

Partea I §7. TREI ÎNTREBĂRI-CHEIE Pentru practician, la aplicarea noului regim al clauzelor abuzive sunt decisive răspunsurile la următoarele trei întrebări-cheie: 1) cine este profesionist și cine este consumator? 2) când o clauză este individual negociată? 3) când o clauză este abuzivă? În cele ce urmează vom încerca să găsim răspunsul la ele prin prisma noilor reglementări.

Prin Legea cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 281 din 16 decembrie 2016 (MO, 2016, nr. 472-477/ 947) au fost efectuate modificări la art. 211 din Legea nr. 231 din 23 septembrie 2010 cu privire la comerțul interior (în continuare – Legea 231/2010) prin substituirea sintagmei „produse agroalimentare ușor perisabile” cu sintagma „produse alimentare”.

Care sunt principalele forme de desfăşurare a comerțului? Activitatea de comerț este o activitate de întreprinzător inițiată în baza raporturilor stabilite în domeniul comercializării mărfurilor produse, prelucrate sau procurate, precum şi în domeniul executării diverselor lucrări şi prestării serviciilor, avînd ca scop satisfacerea intereselor economice private şi asigurarea unei surse de venit.

Introducerea taxelor de protecție americane asupra importurilor de oțel a afectat activitatea Uzinei Metalurgice de la Rîbnița. Declarații în acest sens au fost făcute de către directorul general al întreprinderii, Serghei Kornev, pentru presa transnistreană. După introducerea acestor taxe, producătorii turci s-au reorientat și trimit o parte din producție pe piețele europene, inclusiv în România, care este unul dintre principalii noștri consumatori. Firește, din cauza creșterii ofertei, prețurile la produsele finite au scăzut, a spus directorul general.

As vrea sa precizez dacă în cazul în care o companie prestează servicii (nu este magazin online) si site-ul urmează să fie conectat la un sistem de plati online (www.bpay.md), atunci automat site-ul devine sau nu un magazin online (cu necesitatea achitarii taxelor respective)? Pentru acceptarea plaţilor online prin intermediul cardului bancar trebuie ca compania să deţină casa de marcat şi să emită bon fiscal la fiecare comandă primită?

Îmbunătăţirea performanţei coridoarelor comerciale ale Republicii Moldova poate contribui la reducerea costurilor comerciale şi elibera potenţialul latent, în special pentru comercianţii mici, pentru care costurile comerciale curente sunt prea mari, se spune în sinteza evaluării coridoarelor comerciale (ECC), realizată în cadrul Programului pentru Reforme Structurale în Moldova şi finanțat de USAID, care a fost prezentată, pe 18 iulie curent, la Chișinău.

Uniunea Europeană a înregistrat în ianuarie un deficit al balanţei comerciale de 20,3 mld. euro, comparativ cu un deficit de 17,4 mld. euro în perioada similară din 2017, potrivit unei estimări preliminare publicate luni de Oficiul European de Statistică Eurostat. În ianuarie, exporturile UE s-au situat la 150,5 mld. euro, în creştere cu 6,5% faţă perioada similară din 2017, în timp ce importurile UE au urcat cu 7,6%, până la 170,8 mld. euro.

În corespundere cu dispoziţiile prevăzute de art. 8 (1) (a) i) din Acordul privind aplicarea art. VII al Acordului General pentru Tarife Vamale și Comerț (GATT), 1994 (în continuare, Acord) la care Republica Moldova este parte:

Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr. 153 din 1 iulie 2016 (MO nr. 215-216 din 19.07.2016) au fost operate modificări și completări în unele acte legislative, inclusiv în Legea cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93 din 15 iulie 1998, precum și în Legea cu privire la comerțul interior nr. 231 din 23 septembrie 2010.

Conform art. 1 alin. (1) din Legea privind moratoriul asupra controlului de stat nr.18 din 4 martie 2016, în continuare – Lege (publicată în MO nr. 79-89 din 01.04.2016), a fost instituit, pentru o perioadă de trei luni (1 aprilie – 1 iulie 2016) moratoriu asupra controlului de stat, inclusiv fiscal, planificat sau inopinat, efectuat la fața locului, la sediile, locurile de desfășurare a activității sau de aflare/păstrare a bunurilor persoanelor înregistrate în modul stabilit care desfășoară activitate de întreprinzător de către organele abilitate cu dreptul de a iniția controale în baza prevederilor Codului fiscal, precum și ale altor acte normative care reglementează controlul de stat.

Conform prevederilor art.8 pct. 2 lit. c) din Codul fiscal, contribuabilii au obligația să ţină evidenţa contabilă conform formelor şi modului stabilit de legislaţie, să întocmească şi să prezinte organului fiscal şi serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale dările de seamă fiscale prevăzute de legislație, să asigure integritatea documentelor de evidentă contabilă în conformitate cu cerințele legislaţiei

Conform art. 211 alin. (1) din Legea cu privire la comerțul interior nr. 231 din 23 septembrie 2010 relaţiile contractuale dintre furnizorul şi comerciantul produselor alimentare sunt stabilite prin încheierea unui contract negociat în prealabil de către părţi, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

În baza Dispoziției viceprimarului municipiului Chișinău nr. 548-d din 20 iunie 2017 cu privire la aprovizionarea populației orașului Chișinău cu producția agricolă și miere de albine în anul 2017, preturile de sector, prin dispoziția internă, au stabilit locuri unde se permite comercializarea producției agroalimentare în teritoriu cu antrenarea producătorilor agricoli din complexul agroalimentar municipal și din raioanele republicii.

Potrivit art. 293 alin. (5) din CF, taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii se calculează din ziua indicată de către autoritatea administrației publice locale în autorizațiile (coordonările) corespunzătoare eliberate de către acestea și pînă în ziua în care autorizațiile (coordonările) au fost suspendate, anulate, retrase în modul stabilit de către autoritatea administrației publice locale sau pînă în ziua în care a expirat termenul de valabilitatea al acestora.

Mărfurile industriale nu vor mai fi vândute la pieţele din centrul capitalei. Acest lucru este prevăzut în Strategia de dezvoltare a comerţului interior în municipiul Chişinău pentru perioada 2015-2020.