În conformitate cu prevederilor art. 39 alin. (1) din Codul fiscal, active de capital reprezintă: a) acţiunile, obligaţiunile, alte titluri de proprietate în activitatea de întreprinzător; b) proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător; c) terenurile; d) opţionul la procurarea sau vînzarea activelor de capital.

Instanța de judecată ne-a dat câștig de cauză privind încasarea datoriei de la debitor. Debitorul nu poate fi găsit, dar nici nu e declarat în faliment. Firma noastră are dreptul să caseze datoria în scop fiscal? Doar în baza deciziei de judecată avem dreptul la deducerea datoriei conform art.31 din Codul Fiscal și la ajustarea/micșorarea sumei TVA de la datoria dată?

Sechestrarea și urmărirea bunurilor unui debitor este o procedură complexă și complicată, care necesită cunoașterea interacțiunii mai multor acte normative și legislative. Aplicarea corectă a acestora garantează respectarea intereselor părților implicate în proces. Astăzi venim cu generalizarea procedurii respective, care va fi utilă atât debitorilor cât și creditorilor, indiferent de statutul acestora (persoane fizice sau juridice).

La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a textului ,,În cazul transferării sumelor la contul creditorului, creanţa se consideră stinsă din momentul în care suma datorată este înscrisă în contul creditorului” din art. 41 alin. (3) din Codul de executare (CE), ridicată de către autorul sesizării în dosarul nr. 2-4479/2017, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani. Prin încheierile executorului judecătoresc s-a dispus intentarea procedurii de executare în baza titlului executoriu, emis de Judecătoria Râşcani, mun. Chişinău, privind încasarea de la Compania de asigurări ,,Z” (CA „Z”) în beneficiul cetățeanului ,,X” şi BC ,,Banca comercială” SA a despăgubirii de asigurare în mărime de 311096 lei, a dobânzii de întârziere în mărime de 97428,40 lei şi a penalităţii în mărime de 55997,28 lei (în total, 464521,68 lei),

Partea I Partea II 3. Aplicații concrete În cele ce urmează vom menționa unele cazuri tipice de evenimente justificatoare, cu accent pe jurisprudența bazată pe CVIM în contractele internaționale: (1) fenomene ale naturii și catastrofe (eng. — Act of God)

Evoluţia sistemului asociațiilor de economii şi împrumut din RM, (în continuare – AEÎ) a determinat necesitățile de dezvoltare a unui sistem informaţional unic activității acestora şi au impus elaborarea unui proces de sintetizare şi generalizare a informaţiilor.

Conform prevederilor art. 205 din Codul fiscal, urmărirea datoriei debitoare de la persoane care au sediu în Republica Moldova se face în baza listei debitorilor, prezentate de contribuabil, sau a altor informaţii de care dispune Serviciul Fiscal de Stat. În conformitate cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, pot fi urmărite datoriile debitoare de la persoane din străinătate, precum şi de la debitorii autohtoni în beneficiul contribuabililor străini.

În cadrul ședinței Comisiei economie, buget și finanțe a fost aprobat proiectul de hotărâre pentru aprobarea Raportului privind executarea bugetului de stat pentru anul 2018, conform căruia exercițiul bugetar pentru anul 2018 s-a încheiat cu un sold în sumă de 2275,6 mil. lei, fiind cu 2786,9 mil. lei sau 55,0% sub nivelul prevederilor precizate sau la nivel de 0,85% din PIB. Astfel, veniturile bugetului de stat au fost realizate în sumă de 36432,7 mil. lei, cu 536,7 mil. lei mai puțin decât suma planificată. Totodată, potrivit ministrului Finanțelor, Natalia Gavrilița, dacă comparăm cu anul 2017, veniturile bugetului de stat au fost în creștere cu 2,485 mld. lei sau cu 7,3%.

Autoritățile/instituțiile bugetare (entități bugetare) au misiunea de a executa funcțiile statului în diferite domenii și activități: educație, cercetare, sănătate, cultură, apărare și asigurarea ordinii publice, diplomație și menținerea relațiilor externe, administrare, evidență și controlul executării bugetului public național etc. Diversitatea funcțiilor statului duce la utilizarea din partea entităților bugetare a unui larg spectru de stocuri de materiale circulante.

Republica Moldova va explora tot mai puține oportunități de finanțare în condiții concesionale și semiconcesionale, acestea urmând a fi înlocuite cu finanțarea la costuri de piață, respectiv mai înalte. În procesul de gestiune a datoriei de stat ar trebui să se ia în considerare că aceasta ar putea duce la apariția unor noi riscuri sau la acutizarea celor existente, se spune în proiectul Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020-2022)” elaborat de Ministerul Finanțelor. Conform autorilor, documentul descrie strategia de finanțare a deficitului bugetului de stat, identificarea factorilor de cost și de risc aferenți, este bazat pe practicile internaţionale definite în „Liniile directoare ale Băncii Mondiale si FMI referitoare la elaborarea strategiilor de datorie pe termen mediu”, cu utilizarea instrumentului analitic Medium Term Debt Management Strategy (MTDS AT).

Este în drept organul fiscal să rețină din suma impozitului achitat în plus constatat spre restituire amenzile aplicate de alte autorități publice? Conform art. 176 din Codul fiscal, cu excepţia cazurilor în care legislaţia fiscală prevede altfel, restituirea sumei plătite în plus şi a sumei care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită contribuabilului, este efectuată în modul şi în termenele stabilite la art.175 și doar dacă acesta nu are restanţe.

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.

În Republica Moldova, o dezvoltare semnificativă a sectorului de asigurări a început din anul 1993, odată cu adoptarea primei legi în domeniu. Pe parcursul anilor, acest sector a suferit modificări și perfecţionări, devenind o importantă componentă economică. Atât activitatea, cât și numărul participanţilor pieţei de asigurări din RM a înregistrat în timp fluctuaţii semnificative rezultate de schimbarea cadrului regulator. Odată cu instituirea, prin Legea nr. 407/2006 cu privire la asigurări (Legea nr. 407/2006), a noilor reguli pe piaţa de asigurări, în special a cerinţelor privind capitalul minim și rezervele obligatorii, numărul companiilor de asigurări s-a redus considerabil ca rezultat al imposibilității de conformare a unora dintre companii la cerința de majorare a capitalului social până la nivelul minim de 15 mil. lei, pentru asigurătorii care practică activitate în categoria „asigurări generale”, și 22,5 mil. lei, pentru cei care practică activitate în categoria „asigurări de viaţă”. Astfel, dacă în anul 2006, în RM activau 321 entități de asigurare, atunci în momentul actual pe piață, conform informațiilor oficiale ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), sunt înregistrate 12 companii2.

Prin prisma Legii nr.171/2019  cu privire la modificarea unor acte legislative, începând cu 1 ianuarie 2020, în Codul fiscal (în continuare - CF) a fost implementat principiul taxării inverse a TVA, ceea ce presupune de fapt inversarea răspunderii privind obligația TVA la livrarea proprietății întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilității nr.149/2012.   

La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a art. 50 alin. (2) lit. c) din Legea insolvabilității nr.149. Obiectul excepţiei îl constituie textul ,,creanţelor persoanelor fizice, născute din contracte de investire în construcţia de locuinţe” din art. 50 alin. (2) lit. c) din Legea nr.149, ridicată de către autorul sesizării în dosarul pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru. Pe data de 18 octombrie 2012, între agentul economic ,,X” și agentul economic ,,Z” a fost încheiat un contract cu privire la investirea capitalului în construcție. Potrivit contractului, agentul economic ,,Z” a executat în beneficiul agentului economic ,,X” lucrări de finisare a fațadei blocului locativ.

Baza normativă de reglementare privind administrarea activelor și pasivelor contribuabilului decedat se conține în Codul civil, Regulamentul cu privire la modul de evidență, evaluare și vânzare a bunurilor confiscate, fără stăpân, sechestrate ușor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune și a comorilor, aprobat prin HG nr. 972 din 11.09.2001 (în continuare – Regulament), precum și în Codul fiscal (CF.)

Potrivit art.3 al Legii contabilității și raportării financiare nr.287/2017 (Legea nr.287/2017), entitatea de interes public reprezintă entitatea ale cărei valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată; bancă; asigurător (reasigurator)/societate de asigurări; organism de plasament colectiv în valori mobiliare cu personalitate juridică; entitate mare care este întreprindere de stat sau este societate pe acțiuni în care cota statului depășește 50% din capitalul social. Clasificarea entităților este descrisă în art.4 al Legii nr.287/2017, respectiv entitatea mare este entitatea care, la data raportării, depăşeşte limitele a două dintre următoarele criterii:

Executarea silită reprezintă un ansamblu de măsuri, prevăzute de Codul de executare

Tendinţele demografice mondiale și naționale, de rând cu o serie de alți factori sociali și economici, generează presiuni din ce în ce mai evidente asupra sistemului public de pensii, scopul căruia este menținerea securității financiare după pensionare și gestionarea eficientă a efectelor sociale, economice și financiare ale îmbătrânirii populației.   În vederea asigurării veniturilor la bătrânețe, Banca mondială, încă din anul 1994 prin raportul său „Evitarea Crizei Vârstei Înaintate” recomandă un sistem de pensii de tip multi-pilon, cuprinzând:  

Încercând să remită o somație debitorului său pentru a-l preîntâmpina despre obligativitatea achitării datoriei, agentul economic a aflat că debitorul său a fost lichidat, acest fapt fiind înregistrat la Camera Înregistrării de Stat. Ce acțiuni urmează să întreprindă agentul economic creditor pentru ca datoria acestuia să poată fi calificată ca datorie compromisă în scopuri fiscale? Extrasul de la Camera Înregistrării de Stat despre lichidarea întreprinderii poate servi ca document care permite calificarea datoriei compromise, în scopuri fiscale.