Prim-ministrul Iurie Leancă a avut astăzi o întrevedere cu reprezentanţii băncilor comerciale din Republica Moldova, la care au participat şi miniştrii Economiei, Finanţelor, Agriculturii şi Industriei Alimentare, precum şi conducerea Băncii Naţionale a Moldovei şi a Asociaţiei Băncilor din Moldova.

Procedura de stabilire şi distribuire a cursului oficial al leului moldovenesc faţă de alte valute va fi modificată din 1 ianuarie 2014. Acest fapt este prevăzut de modificările operate la Regulamentul de stabilire a cursului oficial al leului moldovenesc, aprobat de conducerea BNM. Surse din cadrul BNM au comunicat pentru „INFOTAG” că pe viitor banca nu va completa şi semna Buletinul Informativ cu privire la cursul oficial, ceea ce subînţelege stoparea eliberării copiilor acestuia.

Economia Republicii Moldova a continuat ritmul de creștere și în acest an, deși se atestă o încetinire după saltul înregistrat la sfîrșitul anului 2013. Datele sînt prezentate în noua ediție a „Macromonitorului CSI”, publicat de Direcția analitică a Băncii Eurasiatice de Dezvoltare. Potrivit experților băncii, în trimestrul I al anului 2014, PIB-ul Moldovei a crescut cu 3,6% față de aceeași perioadă a anului trecut, relatează NOI.md.

Cadrul juridic pentru satisfacerea creanţelor creditorilor din contul patrimoniului debitorului prin aplicarea faţă de acesta a procedurii planului sau prin lichidarea patrimoniului debitorului şi distribuirea produsului obţinut este stabilit de prevederile Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29.06.2012. Legea menționată este aplicabilă persoanelor juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, întreprinzătorilor individuali, inclusiv titularilor de patentă de întreprinzător, societăţilor de asigurări, fondurilor de investiţii, companiilor fiduciare, organizaţiilor necomerciale, înregistrate în Republica Moldova în modul stabilit. Prezenta lege nu se aplică băncilor.

Moldova nu îşi poate permite, deocamdată, un curs liber flotant al monedei naţionale, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), Dorin Drăguţanu. Solicitat de agenţia «Infotag», funcţionarul a spus că regulatorul nu poate da promisiuni că nu va interveni în situaţia de pe piaţa valutară.

Romania se numara printre primele cinci tari europene dupa cresterea costurilor cu forta de munca, si inclusiv a salariilor, in cel mai recent clasament realizat de Eurostat. Cu toate acestea, nu am ajuns nici macar la un sfert din media UE. Ce ne impiedica sa ne indeplinim visul european? Speranta oricarui roman de la momentul aderarii la UE in 2007, si anume aceea de a ajunge la nivelul de trai din Occident, pare sa se naruiasca pe zi ce trece.

În conformitate cu prevederile Legii cu privire la comerțul interior nr. 231 din 23.09.2010, produsele şi serviciile se comercializează pe teritoriul Republicii Moldova la preţuri libere de vînzare, cu excepţia preţurilor/tarifelor reglementate de către stat. Preţul la comercializarea produselor/serviciilor social importante de primă necesitate, a căror listă reflectă comportamentul consumatorilor din păturile social vulnerabile, se aprobă de către Guvern şi se reglementează prin limitarea rentabilităţii la producere şi/sau a adaosului comercial la vînzarea acestora.

Oferta netă de valută străină de la persoanele fizice s-a redus cu 20.6 la sută, în februarie 2014 faţă de perioada similară a anului precedent, în timp ce vînzările nete de valută străină către persoanele juridice au rămas practic la acelaşi nivel, informează MOLDPRES cu referire la date ale Băncii Naţionale a Moldovei (BNM).

Banca Naţională a Moldovei (BNM) este dispusă să intervină pe piaţa valutară, pentru a stabiliza situaţia şi de a contribui la reglementarea economiei Moldovei. Anunţul a fost făcut de guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, miercuri, în cadrul audienţelor la Comisia parlamentară pentru economie, buget şi finanţe.

Japonia, singura mare economie în care salariile au scăzut în continuu în ultimii 15 ani, a reuşit să scape de ameninţarea deflaţiei, însă riscă acum să se afunde într-o nouă criză dacă angajatorii nu vor majora salariile pe măsura creşterii preţurilor, scrie Business Week. Principalele obiective ale prim- ministrului Shinzo Abe sunt, pe de o parte, readucerea inflaţiei pe un trend crescător şi motivarea oamenilor să înceapă să consume, iar pe de altă parte, să convingă marile companii să majoreze salariile.

Deşi Banca Naţională a Moldovei (BNM) a anunţat pentru astăzi un curs oficial de 18.1129 lei pentru un euro şi 13.0679 lei pentru un dolar, experţii afirmă că este vorba de o creştere temporară şi e cauzată de evoluţia euro pe piaţa internaţională. Astfel, marţi, 31 decembrie, cursul oficial nu va fi mai mare de 17.90 lei pentru un euro, prognozează doctorul în economie Sveatoslav Mihalache, expert financiar la Financial Brains, citat de Moldpres.

Situația înregistrată în ultima perioadă pe piața valutară internă este generată în mare parte de caracteristicile sezonului rece, dar și de evenimentele din exterior. De această părere este guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Dorin Drăguțanu, care spune că din primăvară starea de lucruri la acest capitol se va schimba.

Astăzi, 29 noiembrie 2013, leul moldovenesc împlinește 20 de ani de la fondarea sa. Leul moldovenesc este moneda națională a Republicii Moldova și este compus din 100 de subunități care se numesc bani, iar codul internațional prin care este descris valuta este ISO 4217 MDL. La moment MDL se divide în 9 tipuri de bancnote și în 4 tipuri de monede.

Programul de stimulare s-a dovedit inutil şi un singur lucru poate salva economia americană — un dolar slab, dar acest lucru ar afecta zona euro, susţin specialiştii în piaţa valutară ai casei de brokeraj Admiral Markets.

Informaţia menţionată poate fi obţinută de pe pagina http://www.bnm.md/md/official_exchange_rates Mai jos prezentăm un extras de pe această pagină, care cuprinde informaţii doar despre unele valute.

Datoriile faţă de personal reprezintă angajamentele întreprinderii faţă de salariat pentru munca prestată, precum şi recompensele garantate de stat (cum este plata pentru concediul de odihnă sau plata indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă) şi alte plăţi suplimentare, conform contractelor între plăţi (cum sunt facilităţile acordate de patron).

De mai multe ori am menţionat că unele din probleme, legate de înţelegere a legislaţiei fiscale, au la bază, în primul rînd, necunoaşterea bună a standardelor performante de contabilitate, lipsa experienţei în implementarea acestor standarde. De cîţiva ani s-a declarat trecerea obligatorie sau facultativă la Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (SIRF), dar eforturi consistente pentru a le cunoaşte nu depunem (autorităţi de stat, entităţi, contabili, auditori, etc). Puţină lume cunoaşte aceste standarde, luînd în consideraţie faptul că pentru o cadegorie de întreprinderi acestea sunt obligatorii pentru folosinţă. Inclusiv şi din acest motiv, nu avem răspunsuri la multe întrebări şi, ca rezultat, în unele cazuri păşim pe o pistă greşită.

Dle Mirzoev, de ce în Moldova oamenilor nu le place să plătească impozitele și, să-i spunem pe șleau, mulți nici nu le plătesc? Auzind întrebarea, mai întîi am zîmbit, apoi m-am pus pe gînduri. Mi-am amintit de zicala cu două lucruri inevitabile în viață – moartea și impozitele… Desigur, nimeni nu e bucuros să plătească impozite, însă în multe alte țări acestea se plătesc la un nivel mai înalt, pentru că există, în primul rînd, înţelegerea că veniturile din impozite sunt folosite pentru a asigura binele public și, în al doilea, încrederea că acești bani vor fi utilizați în folosul societății. În afară de aceasta, este mai complicat de comis evaziuni fiscale și acestea se sancționează mai dur. Asta dacă facem o comparație cu țările dezvoltate. Cred că acestea ar fi direcțiile în care trebuie să fie concentrate eforturile autorităților – cooperarea cu mediul de afaceri, societatea în general, pe de o parte, și îmbunătățirea calității administrării fiscale, pe de altă parte. Atunci am putea spera că vor fi înregistrate progrese.

În conformitate cu prevederile art. 793 din Codul fiscal, forma certificatelor care atestă reşidenţa şi impozitele achitate de către nerezidenţi în Republica Moldova, precum şi lista documentelor, în baza cărora se eliberează acestea, se stabilesc de Guvern.