Guvernul analizează posibilitatea introducerii unei noi taxe pe carburanţi. Anunţul a fost făcut de premierul Victor Ponta care spune însă că banii încasaţi astfel vor fi folosiţi numai pentru infrastructura rutieră.

David Sainsbury, membru al Camerei britanice a Lorzilor, a activat în calitate de ministru al Științei și Inovației în cabinetul lui Tony Blair (1998-2006), și este autorul a Capitalismul Progresiv — cum de realizat o creștere economică, libertate și justiție socială. LONDRA — Într-un articol privind Afacerile Externe intitulat «Viitorul istoriei», Francis Fukuyama a subliniat că, în pofida furiei larg răspîndite legate de planurile de salvare ale Wall Street, nu s-a observat o sporire majoră a suportului față de partidele politice de stînga. Fukuyama a atribuit aceasta — pe bună dreptate, cred eu — la eșecul ideilor.

Conducerea holdingului german Sudzucker A. G., în general este satisfăcută de proiectul de investiţii din Moldova, unde în urmă cu peste 10 ani a fost înfiinţată şi funcţionează filiala Sudzucker Moldova S. A. Întrebat de „Infotag” despre rezultatele activităţii companiei moldoveneşti, purtătorul de cuvînt al Consiliului de administraţie al holdingului, doctorul Thomas Kirchberg, a spus că în Moldova lucrează „o echipă bună şi de înalt profesionalism, care trăieşte prin Sudzucker”.

Bancherii din Olanda trebuie să depună jurământ începând din acest an şi riscă sancţiuni, până la excluderea din profesie, dacă vor încălca un cod de etică, practică menită să consolideze încrederea şi să crească gradul de responsabilitate într-o industrie cu active de patru ori cât PIB-ul.

Radio Europa Liberă: Ministrul finanţelor Anatol Arapu răspunde întrebărilor Valentinei Ursu. Guvernul a aprobat ieri proiectul bugetului pe 2014, care prevede o creştere a veniturilor cu 14,1% dar şi a cheltuielilor, cu 18,9%, faţă de anul curent. În aceste condiţii, deficitul bugetar nu va depăşi totuşi 2,3% din PIB. Între altele, se prevede o creştere a cheltuielilor pentru educaţie, cu 80% faţă de anul curent. Iar cele pentru asistenţa socială vor fi majorate cu aproape 18%. Într-un interviu cu Europa Liberă, ministrul finanţelor, Anatol Arapu, explică de ce se poate vorbi de un buget „conservator şi realist”, chiar şi pentru un an electoral:

Moldovenii preferă cash-ul decât să plătească cu cardul în condițiile în care extragerile de numerar au constituit 15,75 miliarde de lei, față de 755,71 mil. de lei plățile fără numerar, în nouă luni din 2013. Experții explică acest lucru prin faptul că în Republica Moldova este slab dezvoltată rețeaua de achitări cu carduri.

„Proiectele de lege pentru implementarea politicii bugetar fiscale pentru anul 2014 nu vor diminua povara fiscală și de raportare a agenților economici și contribuabililor persoane fizice iar acceptarea proiectului în varianta actuală ar însemna sporirea prețului la carburanți cu cel puțin 1 leu, ceea ce ar duce la o creștere a inflației de la 0.6 p.p la 1.5 p.p.”, estimează un studiu al centrului analitic.

Deseori se vorbeşte despre necesitatea majorării salariilor din Moldova. Totuşi, până în prezent niciunul din guverne nu a reuşit să aducă salariul minim pe economie cel puţin la nivelul minimului de existenţă. Şi această stare de fapt nu poate fi depăşită atâta timp cât autorităţile nu vor schimba abordările dinspre menţinerea cu orice preţ a locurilor de muncă spre eficientizarea activităţii.

Guvernul israelian a înfiinţat, luna trecută, o comisie care va examina modalităţile în care banii lichizi pot fi eliminaţi din ţară, scrie israelnationalnews.com, care notează că, în acest mod, va fi mai uşor de combătut evaziunea fiscală.

Ministrul grec pentru Reforma Administrativa, Kyriakos Mitsotakis, vrea sa elimine «o aberatie», conform propriilor cuvinte, din sectorul public al tarii, si anume zilele suplimentare de concediu acordate angajatilor care folosesc calculatoare, scrie Mediafax.

Încasările statului grec din taxele şi impozitele percepute contribuabililor au crescut în anul 2011 cu 52% faţă de exerciţiul fiscal anterior, un milion dintre aceştia având un venit anual sub pragul de sărăcie, adică sub 6.000 de euro, a anunţat marţi Ministerul grec de Finanţe după centralizarea datelor din declaraţiile de venit depuse în anul 2012, consemnează agenţia EFE. Potrivit acestor declaraţii, venitul mediu anual al contribuabililor greci a scăzut cu 18.3%, de la 17.928 de euro în anul 2010 la 14.640 de euro în 2011.

În spatele succesului exporturilor Germaniei, cea mai mare economie a zonei euro, se află o reţea vastă şi eficientă de promovare la nivel global a companiilor, care ajută la creşterea excedentului comercial al ţării, o sursă de tensiune cu SUA şi aliaţii europeni, potrivit Wall Street Journal (WSJ) Excedentul deja ridicat al Germaniei în privinţa schimburilor comerciale şi investiţiilor a avansat cu aproape 18% în septembrie, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, în timp ce alte state mari din zona euro au consemnat o înrăutăţire uşoară a indicatorului.

Guvernul ungar nu va implementa măsuri de austeritate anul viitor, nu va majora taxele şi nici contribuţiile, ci, din contră, va reduce TVA pe produse din carne, a declarat ministrul economiei Mihály Varga, citat de Portfolio.hu. Performanţele economice mai bune de anul viitor fac realist obiectivul guvernului de a cheltui mai mult decât anul acesta pe sănătate, educaţie şi siguranţă socială, a explicat Varga la un post public de radio, asigurând că niciunui sector nu-i va fi mai greu în 2014 în raport cu anul acesta.

Uniunea Europeană a trimis în mod secret miliarde de euro băncilor din Grecia, în vara anului 2011, când sistemul financiar elen era la un pas de faliment. Intervenţia ascunsă a Uniunii avea scopul de a asigura lichidităţile necesare grupurilor bancare din ţară, într-o perioadă în care depondenţii se grăbeau să îşi scoată banii din conturi.

Antreprenorii care încearcă să facă economii din impozite pot recurge la oazele fiscale off-shore. Dar mai există o variantă de lucru: Olanda. Vecinul de la vest al Germaniei propune firmelor o fiscalitate derizorie. «De ce să rătăceşti prin depărtări când binele îţi stă atât de-aproape?». Aşa se întreba Goethe — şi sigur nu se referea la Olanda; şi nici la modalităţile de ocolire a fiscului. Pentru oamenii de afaceri din Germania, alternativa la îndepărtatele oaze fiscale este chiar dincolo de prima graniţă — în Olanda.

Ideea reducerii TVA-ului la pîine de la 24 la 9% nu este dată uitării de premierul Victor Ponta. Şeful Executivului a declarat în China, că pe 4 iulie va avea loc o şedinţă de Guvern în care se va discuta despre situaţia economică a României pe primul semestru. Iar dacă economia va permite se va lua în calcul şi reducerea TVA-ului la pâine. „Pe 4 avem şedinţă de guvern, sper ca până joi, pe 4, domnul Chiţoiu şi şeful ANAF să îmi prezinte cum se încheie semestrul I, cum stăm cu deficitul, încasări şi să luam deciziile anunţate, mai tăiem la unii, mai punem, TVA la pîine, impozit forfetar. Dacă nu se trage linie, e greu să iei o decizie şi apoi să vezi că nu avem bani”, a declarat primul ministru.

Europa Liberă: E prietenoasă administraţia fiscală pentru cei care fac investiţii? Ion Prisăcaru: „E o situaţie dificilă şi trebuie să recunoaştem că aceasta nu a apărut astăzi, ea s-a creat cu anii. Pur şi simplu, acum a ajuns la momentul critic.” Europa Liberă: E de vină legislaţia? Sunt de vină specialiştii care merg şi fac aceste controale? Pentru că se zice că şi factorul uman ori nu are pregătire suficientă, ori urmăreşte alte scopuri decât să respecte buchia şi spiritul legii, când merge un control. Ion Prisăcaru: „Mai mult. Sunt de vină abordările care au fost faţă de contribuabili, în general, pe parcursul anilor şi mentalitatea noastră care se trage, iarăşi, din trecut. Deoarece agentul economic, mai cu seamă, cei care fac business-ul mic, mijlociu şi mare, erau trataţi, din start, ca nişte infractori. Aceasta a şi condus la situaţia în care am ajuns. De aceea am venit cu un alt mesaj.”

Sunt sigură că mulţi din cei care vor vedea titlul articolului s-ar putea gîndi că copiii nu sunt afectaţi de impozite şi că instruirea lor la tema dată este absolut inutilă. În opinia mea, ideea dată nu este întru totul adevărată. Deseori copiii pot auzi în mass-media cuvintele impozite şi buget; în magazin, făcînd cumpărăturile pot observa că pentru un singur produs sunt indicate două preţuri — cu şi fără T.V.A., ba chiar îşi pot auzi proprii părinţii vorbind despre careva plăţi faţă de stat, care ar reprezenta impozite şi taxe. În contextul dat, nu trebuie să neglijăm faptul că percepţia de bine şi rău se cultivă anume în copilărie şi viitorul nostru, al celora care suntem la moment adulţi, depinde de această percepţie. Or, de gradul de responsabilitate civică de care vor da dovadă copii noştri devenind maturi depinde nivelul traiului în viitor, inclusiv şi pensia care ne va fi plătită.

În miezul crizei financiare globale, guvernele ţărilor dezvoltate şi experţii financiari internaţionali şi-au pus întrebarea cum să reglementeze activitatea băncilor, care avântându-se în speculaţii financiare cu instrumente derivate au şi provocat cea mai mare criză globală de după recesiunea din 1929. Anul trecut, pe vremea asta, G20 a renunţat la ideea de a introduce un impozit global pentru bănci, lăsând fiecare guvern să decidă ce fel de taxă să introducă. Marea Britanie, Franța, Germania şi Suedia au făcut-o deja, iar din 2012 şi Republica Moldova a anunţat introducerea unui fel de impozit pe activitatea bancară.

În conformitate cu prevederile statuate de art. 227 alin. (2) din Codul fiscal, stingerea obligaţiei fiscale poate fi garantată prin gaj legal, în conformitate cu legislaţia cu privire la gaj. Astfel, potrivit art. 454 din Codul Civil şi art. 1 din Legea cu privire la gaj nr. 449/2001, gajul este un drept real în al cărui temei creditorul (creditorul gajist) poate pretinde satisfacerea creanţelor sale cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori, inclusiv statul, din valoarea bunurilor depuse în gaj în cazul în care debitorul (debitorul gajist) nu execută obligaţia garantată prin gaj.