În ianuarie-martie 2020, importurile de mărfuri au constituit $1365,8 mil., cu 0,1% mai mult decât în perioada similară din anul 2019. Totodată, deficitul balanței comerciale în luna martie 2020 a fost de $290,7 mil., majorându-se cu $51,2 mil. față de cel înregistrat în luna februarie 2020, iar comparativ cu luna martie 2019 – cu $14,6 mil., potrivit datelor Biroului Național de Statistică. Din țările Uniunii Europene au fost importate mărfuri în valoare de $647,7 mil., deținând o pondere de 47,4%, iar din țările CSI – în sumă de $341,6 mil. sau 5,0% în totalul importurilor. În perioada de raportare au crescut livrările de mărfuri și servicii din Turcia, Polonia, Grecia, Franța, Singapore, Portugalia, Pakistan, Spania, Emiratele Arabe Unite, Indonezia, Arabia Saudită, Letonia, Germania etc. În același timp, s-au diminuat importurile din Federația Rusă, China, Austria, Italia, România, Belarus, Elveția, SUA etc.

Lumea în care trăim se digitalizează cu o viteză și mai mare sub influența pandemiei Covid-19. Suntem tot mai prezenți online, tot mai implicați, iar cerințele față de experiența noastră de utilizatori cresc și ele, fiind ghidate și de îmbunătățirea continuă a aplicațiilor pe care le utilizăm, optimizarea timpului necesar căutării sau realizării unor acțiuni. Cum contribuie la sprijinirea afacerilor instrumentele bancare digitale vom afla de la Vicepreședintele Comitetului de Conducere al Moldova Agroindbank, Oleg Paingu.

Pentru actele sau faptele îndeplinite ori pentru omisiunea îndeplinirii unor acte sau fapte în exercitarea atribuţiilor conferite prin lege Băncii Naţionale a Moldovei, inclusiv pentru efectuarea operaţiunilor interne circumscrise exercitării acestor atribuţii, pornirea urmăririi penale împotriva membrului organului de conducere a BNM, reţinerea, aducerea silită, arestul și percheziţionarea acestuia nu pot avea loc decât la decizia Procurorului General, cu autorizarea unui complet format din 3 judecători din cadrul Curții de Apel Chișinău. Acţiunile procesuale în privinţa membrului organului de conducere a BNM, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă, pot fi efectuate numai după emiterea ordonanţei de pornire a urmăririi penale.

Limita de vârstă pentru persoanele fizice care pot accesa Programul se va majora de la 45 ani la 50 ani. Parlamentul a adoptat ieri, 21 mai 2020, în lectură finală proiectul de lege pentru modificarea Legii privind unele măsuri în vederea implementării Programului de stat „Prima casă”. Proiectul a fost elaborat cu scopul de a extinde numărul cetățenilor care vor beneficia de credite ipotecare parțial garantate de stat și care vor primi compensații din buget în cadrul programelor de compensare demarate în cadrul Programului. Totodată, proiectul prevede micșorarea cotei participației proprii inițiale de la 10% până la minim 5% din prețul de procurare a locuinței.

Cota participației proprii inițiale în cadrul Programului de stat „Prima casă” se reduce de la 10 la 5%, iar vârsta limită a solicitanților care pot accesa programul se majorează de la 45 la 50 de ani. În Monitorul Oficial din 24 iulie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 522 din 15 iulie cu privire la modificarea unor hotărâri ale Executivului.   Astfel, în categoriile beneficiarilor de compensații vor fi incluse și persoanele care au accesat un credit ipotecar până la lansarea Programului în luna martie 2018. Potrivit noilor prevederi, beneficiarilor de credite ipotecare accesate anterior și care întrunesc condițiile de eligibilitate ale Programului la data depunerii cererii de acordare a compensației, li se calculează compensația în mărime de 50% din soldul rămas al creditului ipotecar la data depunerii cererii.

Se prevede subvenționarea în avans a trei măsuri de sprijin pe segmentul dezvoltării rurale din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDARM): îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii economice publice rurale;renovarea și dezvoltarea localității rurale;diversificarea economiei rurale prin activități non-agricole. Pentru fiecare dintre măsurile menționate, alocația financiară anuală din Fond va constitui un cuantum de până la 5%, ce reprezintă circa 45 mil. lei, în conformitate cu sursele alocate Fondului în Legea bugetului de stat pentru anul 2019.

Efectivul-limită al Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură (AIPA) ar putea fi suplinit cu 27 de unități. Proiectul de hotărâre de Guvern ce prevede reorganizarea autorității a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor generali, ce a avut loc săptămâna trecută. Potrivit proiectului, personalul AIPA, pe lângă cererile post-investiționale, urmează să recepționeze, să examineze și să autorizeze cererile de subvenționare depuse conform altor modalități de susținere financiară, cum ar fi subvenții în avans, măsuri destinate dezvoltării rurale, plăți directe etc., iar în acest context se constată necesitatea majorării efectivului-limită al instituției.

Primăria municipiului Chișinău propune spre consultare publică un proiect de decizie ce prevede extinderea Serviciului social „Asistența Personală” și majorarea statelor de personal cu 420 unități și 14 unități de șef ai Serviciului, în vederea asigurării accesului unui număr mai mare de persoane la serviciile acordate. Potrivit notei informative a documentului, necesitatea elaborării proiectului este condiționată de înregistrarea numărului mare de cereri depuse de către persoanele cu dizabilități severe, care sunt beneficiari ai acestui serviciu. La momentul actual, direcțiile teritoriale de asistență socială raportează 410 cereri aflate în așteptare.

Economia modernă se deosebește prin interesul de a crea sau produce valoare prin utilizarea rațională şi eficientă a resurselor. În condițiile Republicii Moldova, care dispune de resurse naturale minime, realizarea acestei sarcini este de o importanţă majoră. Gestionarea şi folosirea eficientă a resurselor și potenţialului de producţie impune crearea unui cadru organizațional la agenții economici din sfera de producţie (inclusiv entitățile care desfășoară activitate agricolă).

Sistemul informațional automatizat (SIA) „e-Factura” a devenit în cei șase ani de la lansare tot mai popular în rândul contribuabililor. Acest fapt este confirmat de datele statistice ale Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), administrator tehnico-tehnologic al sistemului informațional integrat al Serviciului Fiscal de Stat (SFS).   Datele CTIF arată că numărul contribuabililor care utilizează sistemul „e-Factura” a crescut de la 500 (în primele trei luni ale anului 2014) până  la 50,3 mii de contribuabili la începutul anului 2020, iar la momentul actual sistemul este utilizat de peste 176 mii de utilizatori ce au în cadrul sistemului rolul de director sau contabil. Doar în perioada ianuarie – mai 2020, accesul la sistem a fost obținut de peste 4,9 mii de utilizatori.

În cadrul desfășurării activității de întreprinzător agenții economici, conform legislației fiscale, cu respectarea anumitor condiții, pot beneficia de dreptul la restituirea TVA. În acest articol vom examina care livrări de mărfuri și servicii pentru export se consideră la aprecierea sumei TVA spre restituire din buget.    Una din condiții este prevăzută la art.101 alin.(5) din Codul fiscal (CF), conform căruia contribuabilul care a efectuat o livrare scutită de TVA cu drept de deducere, iar aceasta a determinat formarea unei depășiri a sumei TVA la valorile materiale, serviciile, față de suma TVA primită sau care urmează a fi primită de la cumpărători (beneficiari) pentru mărfurile, serviciile livrate, are dreptul la restituirea sumei achitate cu care a fost depăşită TVA la valorile materiale, serviciile procurate în limitele cotei-standard a TVA, stabilite la art.96 lit.a), sau cotei reduse a TVA, stabilite la art.96 lit.b), înmulţite cu valoarea livrării, ce se scuteşte de TVA cu drept de deducere. Totodată, menționăm că, pentru a beneficia de dreptul la restituirea TVA, agentul economic trebuie să fie subiect impozabil al TVA, conform art.112 din CF.

În adresa SFS tot mai frecvent este adresată întrebarea ce ține de aplicabilitatea tuturor tipurilor de semnături electronice pe documentele fiscale și contabile, recunoașterea documentelor semnate cu orice tip de semnătură electronică prevăzută de legislația RM, acceptarea spre deducere a cheltuielilor reflectate în baza documentelor interne în format electronic pentru care semnătura nu este obligatorie conform legii contabilității etc.   Pentru a răspunde la aceste întrebări, vom recapitula regimul juridic al semnăturilor electronice, a documentelor electronice și circulația electronică a acestora, care sunt reglementate

O sursă importantă de informare pentru luarea deciziilor manageriale de orice nivel sunt rapoartele financiare, pentru întocmirea cărora în art. 6 din Legea contabilității nr. 113/20071 (Legea nr. 113/2007) sunt stipulate cerințele calitative: inteligibilitatea, relevanța, credibilitatea, comparabilitatea.   Pentru îndeplinirea acestor cerințe, este necesar ca managementul organizațional să asigure funcționalitatea permanentă a metodelor și procedeelor manageriale, care asigură calitatea informațiilor prezentate de contabilitate în rapoartele financiare. În acest articol ne-am propus să dezvăluim unul din procedeele importante ale managementului - inventarierea patrimoniului public din cadrul autorităților și instituțiilor bugetare. Vom examina următoarele aspecte:

Pentru clarificarea modalității de calculare a salariului mediu în contextul calculării indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă plătite din mijloacele angajatorului, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecţiei Sociale propune un șir de modificări și completări la: 1) Regulamentul cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 108 din 3 februarie 2005 2) Hotărârea Guvernului nr. 426 din 26 aprilie 2004 „Privind aprobarea Modului de calculare a salariului mediu” 3) Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a indemnizaţiilor adresate familiilor cu copii, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1478 din 15 noiembrie 2002 cu privire la indemnizaţiile adresate familiilor cu copii.

În ultimii ani numărul moldovenilor care pleacă la muncă peste hotare pe o perioadă mai mare de trei ani a crescut cu 15 mii de persoane anual. În aceste condiții, autoritățile din Republica Moldova sunt nevoite să implementeze noi metode pentru diminuarea deficitului forței de muncă, iar o soluție în acest sens ar fi angajarea migranților. Facilitarea angajării străinilor în țara noastră a fost discutată în cadrul ședinței Grupului de lucru nr.3 (Accesul străinilor pe piața muncii) din cadrului Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru.

Specialiștii companiei Electric-X SRL sunt detașați pentru trei zile în or. Ungheni pentru executarea lucrărilor de montaj al unui stâlp pentru linii electrice. Dat find faptul că aceștia au fost detașați în afara locului permanent de lucru și de trai (Chișinău) și nu au posibilitatea să se reîntoarcă la domiciliu până nu se vor finaliza lucrările de montaj, entitatea a hotărât să le achite un supliment la salariu în loc de diurne. Apare obligația de a reține primele de asigurare obligatorie de asistență medicală și contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii din suplimentele la salariu acordate? Urmează a fi reflectate aceste sume în IPC18?

Pe parcursul a 10 ani de activitate, în cadrul Zonei Economice Bălți au fost create 11,5 mii locuri de muncă cu un salariu mediu de peste 10 mii lei, fiind înregistrați 67 de rezidenți – companii străine care au efectuat investiții de $203 mil. și care exportă anual produse industriale în sumă de circa 410 mil. euro. În cadrul ședinței Clubului Presei Economice, Marin Ciobanu, administratorul ZEL Bălți, a prezentat realizările și provocările zonei economice, menționând că povestea de succes a ZEL Bălți a pornit de la colaborarea cu Grupul Draexlmaier, care a devenit rezident în cadrul zonei în anul 2010, creând circa 5200 locuri de muncă.

Serviciile prestate de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor și Agenția Națională a Arhivelor au devenit accesibile pe Portalul guvernamental de plăți electronice MPay, comunică Agenția de Guvernare Electronică. Prin MPay pentru MAEIE vor putea fi achitate peste o sută de servici publice, inclusiv serviciile consulare, solicitarea actelor de stare civilă și cele notariale, cazierele judiciare. Totodată, va putea fi achitat electronic serviciul de supralegalizare a actelor de către angajații consulatelor.

Se interzic reţineri din mijloacele câștigate de salariat în favoarea angajatorului sau altor persoane juridice și fizice, precum și orice alte reţineri neprevăzute de legislaţie. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea cuantumului reţinerilor din salariu. Subiecţii organizării salarizării nu au dreptul să adopte în mod unilateral hotărâri în probleme de salarizare, care înrăutăţesc condiţiile stabilite de legislaţie și de contractele colective de muncă.

Zilele de 30 martie — 03 aprilie 2020 se declară zile de odihnă pentru toate unitățile din sectorul bugetar, cu excepția instituțiilor medico-sanitare, de sănătate publică și servicii auxiliare pentru instituțiile de sănătate publică, serviciilor de salvare, urgență și de asistență socială și autorităților administrative din domeniul apărării naționale, ordinii publice şi securității naţionale. Această perioadă va fi recuperată ulterior, în modul stabilit de Guvern. Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova introduce noi măsuri pentru ținerea sub control a situației epidemiologice din țară. În ședința de ieri, 26 martie, a fost aprobată Dispoziția nr.6, prin care sunt instituite noi rigori, dar și derogări de la dispozițiile anterioare.