Legalizarea pieței miezului de nucă, declararea valorii mărfurilor în vamă, reglementarea muncii prin agent de muncă temporară, înregistrarea gospodăriilor țărănești și alte subiecte importante au fost analizate pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru pe parcursul trimestrului IV al anului 2019, potrivit Buletinului informativ trimestrial al Consiliului. Astfel, la solicitarea Consiliului Economic, care exercită și atribuțiile Comitetului Național pentru Facilitarea Comerțului, experții Corporației Financiare Internaționale

Partea I Stimați cititori, vă propunem partea a II a articolului Principalele aspecte la determinarea obligațiilor fiscale cu privire la impozitul pe venit ale agenţilor economici aferente perioadei fiscale 2019.

Conform art. 18 lit. d) din Codul fiscal, veniturile din chirie (arendă) sunt surse de venit impozabile și se includ în venitul brut, care urmează a fi impozitat conform cotelor stabilite la art. 15 din Codul fiscal.

SRL ,,F” şi SA ,,C” au depus cerere de chemare în judecată împotriva SA ,,Apă…” cu privire la anularea actelor administrative. În motivarea cererii reclamanții au invocat că, începând cu luna mai 2017, SA ,,Apă…” a adoptat faţă de un număr de circa 100 de agenți economici din mun. Chişinău o poziție discriminatorie şi anticoncurențială de aplicare selectivă a legii la stabilirea tarifelor pentru recepționarea şi preepurarea apelor uzate cu concentrații majorate de poluanți. Aceștia au menționat că, în luna aprilie a anului 2017, au recepționat de la SA ,,Apă…” notificările privind rezilierea unilaterală de către SA ,,Apă…” a contractelor de recepționare şi preepurare a apelor uzate cu concentrații majorate de poluanţi încheiate între SA ,,Apă…” şi reclamanți.

Promovarea de către agenții economici a mărfurilor și serviciilor sale prin intermediul rețelelor de socializare a devenit la momentul actual simplă, accesibilă și eficientă, acest instrument de publicitate fiind utilizat frecvent de antreprenori. Cu toate acestea, încă nu toate entitățile conștientizează că efectuează import de servicii, care reprezintă obiect al impunerii cu TVA.   Deci, în continuare vom examina apariția obligației respective și procedura de declarație a obligațiilor la compartimentul TVA aferente serviciilor de publicitate prestate prin intermediul rețelelor de socializare.

Ministerul Economiei și Infrastructurii și Serviciul Vamal au lansat ieri, 5 mai 2020, cu sprijinul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova, Portalul de Informații Comerciale destinat comunității de afaceri naționale și internaționale. Noul sistem informatic poate fi accesat la adresa www.trade.gov.md. Prin reformele din domeniul comerțului, Guvernul pune la dispoziție un mediu transparent și previzibil pentru tranzacțiile comerciale transfrontaliere, bazate pe proceduri și practici vamale simple, standardizate, cerințe de documentare, operațiuni de marfă și tranzit, aranjamente comerciale și de transport.

Activitatea prin agent de muncă temporară este cea prestată de un salariat temporar care va încheia un contract individual de muncă pe perioadă determinată sau nedeterminată cu un agent de muncă temporară şi care va fi pus la dispoziţia utilizatorului pentru a lucra o anumită perioadă sub supravegherea şi conducerea acestuia. Prevederea se conține în proiectul modificării unor acte legislative promovat de Consiliul economic de pe lângă Prim-ministru și care are drept scop reglementarea prin lege a acestui gen de activitate. Astfel, modificările propuse la Legea nr. 105/2018 cu privire la promovarea ocupării forţei de muncă şi asigurare de şomaj va fi completată cu un obiectiv al politicilor în domeniu, care stipulează crearea condiţiilor pentru dezvoltarea

Proiectul noului Cod vamal al Republicii Moldova (CV) a fost aprobat în lectură finală în cadrul ședinței plenare a Parlamentului din 24 august curent și urmează să intre în vigoare din 1 ianuarie 2023. Adoptarea documentului derivă din necesitatea executării angajamentelor asumate de RM în partea ce vizează armonizarea cadrului vamal național la Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013, precum și la alte 8 acte normative ale Uniunii Europene.   Implementarea noului act normativ are obiectiv principal intensificarea comerțului internațional prin: armonizarea cadrului legislativ național vamal la standardele europene; reducerea costurilor legate de declararea mărfurilor; utilizarea tehnologiilor informaționale pentru toate procedurile vamale;

În condițiile stării de urgență, perioadă în care interacțiunile dintre consumator și piață au devenit mai restricționate, comerțul electronic a devenit o alternativă. În același timp, mediul de afaceri se confruntă cu o serie de constrângeri în acest context, cum ar fi nivelul de informare scăzut despre oportunitățile oferite de comerțul on-line pentru accesarea directă și rapidă a consumatorilor de bunuri și servicii, insuficiență de informare privind metodele de interacțiune la distanță, procedurile vamale și fiscale complexe pentru promovarea e-Comerțului și e-Exporturilor, competiția lentă și insuficiență de oferte pentru serviciile de procesare a plăților online și piața subdezvoltată de curierat.   Pentru depășirea acestora, Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat  foaia de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic. Acțiunile incluse în document au fost discutate în cadrul unei ședințe online organizate pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru.

Contextul global se schimbă considerabil pe fundalul condițiilor impuse de pandemia care influențează cursul firesc al lucrurilor, atât în domeniul economic, precum și cel social, cultural, educațional. Țările din întreaga lume sunt puse în situația identificării soluțiilor optime de racordare la condițiile existente.   Pentru Republica Moldova, specificul anului 2020 este determinat de condiții și de împrejurări care se răsfrâng asupra sectorului economic, dar și asupra societății per ansamblu, cum ar fi: necesitatea adaptării la condițiile generate de situația epidemiologică existentă la nivel național și internațional; provocări în domeniul agricol determinate de calamitățile naturale produse;

În conformitate cu prevederile alin. (3) art. 901 din Codul fiscal, persoanele specificate la art. 90 din Codul fiscal, reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie si/sau folosinţă (locaţiune, arenda, uzufruct) a proprietăţii mobiliare si imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

Procesul de privatizare constituie un element ce necesită o reglementare vădită și minuțioasă. Reglementările legislative ce țin de subiectul dat, atât domeniul privatizării, cât și cel al deetatizării, au fost sistematizate și enunțate în Legea nr.121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, sub incidența căreia cad proprietatea publică a statului şi proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia finanţelor publice şi a locuinţelor.

SRL X a depus la Serviciul Fiscal de Stat (SFS) cerere privind restituirea TVA. După examinare, pe marginea acesteia a fost emisă decizia fără efectuarea controlului tematic, deoarece au fost întrunite condițiile prevăzute la pct.13 din Regulamentul privind restituirea taxei pe valoarea adăugată aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 93 (Regulament). Ulterior, potrivit pct.14 din Regulament, care prevede că sumele TVA restituite subiecţilor impozabili, în modul stabilit la pct. 13 din Regulament, sunt supuse de către SFS controlului tematic cel puţin o dată pe an, la SRL X a fost efectuat un control privind corectitudinea calculării

Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău” și Î.S. „Moldaeroservice” pot fi absorbite prin fuziune de către Î.S. „Aeroportul Internațional Mărculești”, care va fi reorganizat în S.A. „Aeroporturile Moldovei”. Agenția Proprietății Publice a elaborat un proiect de hotărâre de Guvern cu privire la reorganizarea unor întreprinderi de stat, care a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali. Prin acest proiect autoritățile intenționează crearea unui agent economic puternic, cu potențial investițional. Totodată, documentul este elaborat în scopul neadmiterii prejudicierii intereselor statului prin prisma pierderii bunurilor cu valoare semnificativă, precum și pentru eficientizarea activității întreprinderilor menționate și reducerea cheltuielilor administrative.

Titlul X al Codului muncii poate fi completat cu un capitol (XVI1) ce va reglementa munca prin agent de muncă temporară. Această prevedere se conține în proiectul de lege cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative promovat de Consiliul Economic de pe lângă Prim-ministru. Conform redacției propuse, munca prin agent de muncă temporară (agenţia privată de ocupare a forţei de muncă) este cea prestată de un salariat temporar, care va încheia un contract individual de muncă cu un agent de muncă temporară şi va fi pus la dispoziţia utilizatorului pentru a lucra temporar sub supravegherea şi conducerea acestuia. Atunci când un salariat temporar va fi pus la dispoziţia utilizatorului, raportul de muncă dintre salariatul temporar şi agentul de muncă temporară nu va înceta, iar intre salariatul temporar şi utilizator raportul de muncă nu va apărea.

Începând cu 1 ianuarie 2018, prin Legea nr. 288 din 15 decembrie 2017 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative, a fost abrogat art.511 din Codul fiscal, care prevedea că instituțiile medico-sanitare publice și private se scutesc de impozitul pe venitul obținut din activitatea prestărilor de servicii medicale legate de realizarea Programului unic al asigurării obligatorii de asistență medicală. Astfel, ca urmare a modificărilor, instituțiile medico-sanitare private sunt obligate să își onoreze obligațiile fiscale privind impozitul pe venit obținut din activitatea prestărilor de servicii medicale, inclusiv legate de realizarea Programului unic, prin aplicarea regimului general de impozitare.

Cel mai mare salariu oferit de angajatorii din țară pentru o funcție vacantă este de 50 mii lei, conform Topului celor mai bine plătite locuri de muncă vacante înregistrate în baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, la situația din 15 ianuarie 2020. Un asemenea salariu este oferit de ÎCS DRA Draxelmaier Automotive SRL pentru funcția de șef departament, în cazul expatriaților. De asemenea, salariul de 50 mii lei este propus și de Vinăria Hâncești pentru poziția de agent vânzări.

Ținând cont de ajustările efectuate prin prisma Legii nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, în prezentul articol se propune trecerea în revistă a principalelor modificări efectuate în textul Legii nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi (Legea nr. 845/1992) în partea ce vizează măsurile de plafonare a plaților/încasărilor efectuate în numerar în cadrul activităților economice. În acest sens se propune aducerea unor explicații în parte ce ține de prevederile care au completat art. 6 din Legea nr. 845/1992, după cum urmează:

Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 1164 din 25 octombrie 2012 cu privire la aprobarea formularului Declaraţiei privind TVA şi a Modului de completare a Declaraţiei privind TVA va fi modificat, ținând cont de recentele intervenții în Codul fiscal pentru anul 2020. Astfel, atât în formularul Declarației, cât și în modul de completare a acestuia va fi inclusă noțiunea de „taxare inversă”, care reglementează calcularea și plata TVA la buget de către cumpărător în cazul vânzării bunului de către agentul economic insolvabil (vânzător) unui alt agent economic (cumpărător), acesta având și dreptul la deducere. Astfel, prin intermediul introducerii principiului taxării inverse se urmărește evitarea prejudicierii bugetului, suma TVA fiind transferată prioritar.

Potrivit art. 12 din Legea cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice nr. 1100-XIV din 30 iunie 2000, la întreprinderile producătoare de alcool etilic şi băuturi alcoolice tari se efectuează control fiscal prin verificarea operativă, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) având şi atribuţiile de extragere lunară a datelor privind consumul de alcool etilic prin contoare de evidenţă cu memorie fiscală.