La 06 decembrie 2012, cetăţeanul R. s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată împotriva BC «E.” S.A., intervenient accesoriu M., privind repararea prejudiciului material. În motivarea cererii, R. a indicat că a încheiat cu BC ,,E.” SA contractul de cont curent. La 16 noiembrie 2010 s-a adresat cu cerere de ridicare a numerarului din contul menționat, însă a fost informat că nu i se poate elibera suma solicitată pe motivul insuficienței surselor financiare din cont, în care a fost depusă suma de 97360 euro, fapt ce i-a trezit suspiciuni, determinându-l să se adreseze cu o plângere privind sustragerea sumelor bănești.

Prin Hotărârea Curții de Apel Bălți din 25 septembrie 2014 a fost intentat procesul de insolvabilitate fată de debitorul ,,X”. Începând cu luna iulie 2015, este inițiat procesul de vânzare a unui șir de bunuri imobile grevate de către debitorul ,,X” – în proces de lichidare în favoarea unei instituții financiare (bancă comercială). Ulterior, pe motiv că bunurile imobile nu au fost înstrăinate de către administratorul autorizat, creditorul garantat (banca comercială) a solicitat instanței de judecată transmiterea bunurilor grevate în posesie.

Procedura de lichidare (dizolvare) a persoanei juridice cuprinde anumite operaţii care declanşează şi pregătesc încetarea existenţei persoanei juridice. Dizolvarea persoanei juridice duce la radierea acesteia din Registrul de stat şi deci la dispariţia ei ca subiect de drept. Conform prevederilor art. 86 din Codul civil nr. 1107 din 06.06.2002, persoana juridică se dizolvă în temeiul:

Conform prevederilor stipulate de pct. 2 din Ordinul SFS nr. 379 din 15 martie 2017 privind aprobarea formularelor cu privire la aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligației fiscale, Serviciul Fiscal de Stat este în drept să aplice măsuri de asigurare a stingerii obligației fiscale, în cazurile:

Curtea Constituţională a decis că textul „practicate pentru aceleași moduri de transport" de la pct.8 alin.3 din Regulamentul cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 600 din 14 mai 2002, este formulat de o manieră imprecisă și neclară și le conferă autorităților care le aplică o marjă largă de discreție. Prin urmare, textul menționat nu îndeplinește standardul calității legii şi a fost declarat neconstituţional.

Regulamentul-cadru privind organizarea și funcționarea Consiliului pentru soluționarea disputelor în cadrul organelor de control, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 380 din 25 aprilie 2018, a fost publicat în MO din 27 aprilie. Documentul prevede că peste şase luni de la data publicării Hotărârii Cancelaria de Stat va elabora un modul separat pentru pagina web controale.gov.md, care va conține două secţiuni: prima – pentru asigurarea votului on-line în scopul selecției asociațiilor de afaceri în componența Consiliului pentru soluționarea disputelor pentru fiecare organ de control; cea de-a doua – informații privind componența Consiliului pentru soluționarea disputelor pentru fiecare organ de control și lista asociațiilor din domeniul de afaceri incluse în componența Consiliului pentru soluționarea disputelor.

Agentul economic nu va mai fi notificat prealabil despre începerea controlului privind respectarea legislaţiei cu privire la siguranţa ocupaţională şi la raporturile de muncă. Această prevedere a intrat în vigoare în urma modificărilor operate în legislaţie.

Un proiect ce are drept scop crearea unui sistem independent și transparent care va soluționa contestațiile în domeniul achizițiilor publice a fost votat în prima lectură. Astfel, Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor, care este o instituție ce urmează a fi creată în cadrul Parlamentului, va avea misiunea de a soluționa contestațiile înregistrate în domeniul achizițiilor publice.

Una dintre cele mai mari companii din domeniul producției și vânzării de materiale de construcție a primit o amendă record de un milion de lei din partea Consiliului Concurenței.

Parcursul executării silite, instanţa de judecată are obligaţii legate de asigurarea cursului executării silite. Printre acestea sunt: eliberarea titlului executoriu (art. 12, 13 Cod de executare);prezentarea documentul executoriu spre executare (art. 15 alin. (2, 3) Cod de executare (CE));eliberarea duplicatului titlului executoriu (art. 19 CE);soluţionarea cererii creditorului privind repunerea în termenul de prescripţie (art. 18 CE);

Potrivit art. 93 alin. 6 din Codul civil, lichidatorul, după executarea tuturor creanţelor creditorilor, întocmeşte bilanţul definitiv de lichidare şi, odată cu proiectul planului de repartizare a activelor, îl prezintă spre aprobare organului sau instanţei de judecată care l-a desemnat.

Intentarea procesului de insolvabilitate față de debitorul insolvabil, conform prevederilor Legii nr. 149 nu reprezintă un impediment pentru realizarea funcției de garantare a executării corespunzătoare a obligației prin intermediul dreptului de gaj și de ipotecă. Bunurile masei debitoare grevate cu garanțiile menționate (de gaj și de ipotecă) sunt menite să satisfacă cu prioritate creanțele creditorilor gajiști și ipotecari. Conform prevederilor art. 2 din Legea nr.149, prin noțiunea de creditori garantaţi se înțelege clasă de creditori ale căror creanţe faţă de debitor au apărut înainte de intentarea procesului de insolvabilitate şi sunt asigurate prin garanţii reale în conformitate cu legea.

Asigurarea colectării la nivel a veniturilor la bugetul public național de către Serviciul Fiscal de Stat (în continuare SFS), este o condiție importantă și indispensabilă pentru bunul mers al dezvoltării societății. Administrația fiscală nu trebuie să se limiteze doar la încasarea dinamică a veniturilor la buget, dar și recuperarea pe deplin și în termen restrâns a restanțelor la buget.

Cum se va modifica procedura de contestare a actelor (deciziilor/hotărârilor) organelor fiscale după reorganizarea acestora de la 1 aprilie 2017 în Serviciul Fiscal de Stat? Cum va fi influențată procedura de contestare de reorganizarea instanțelor de judecătă care a demarat de la 1 ianuarie 2017?

La 30 noiembrie 2017 la Curtea Constituțională a fost depusă excepţia de neconstituţionalitate a textului „activității fără licență” din pct. 4 și a textului „precum şi care efectuează decontări în numerar şi prin virament prin intermediari” din pct. 5 ale art. 10 din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, ridicată de un avocat. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate a pretins că dispozițiile contestate sunt contrare art. 1 alin. (3), 21, 23 și 46 din Constituție. Prin decizia Curţii Constituţionale din 9 februarie 2018, sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost declarată admisibilă.

Conform art. 16 alin. (6) din Codul contravențional (în continuare CC), persoana cu funcție de răspundere este persoana căreia, într-o întreprindere, instituție, organizație, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, într-o autoritate publică centrală sau locală, i se acordă, permanent sau provizoriu, prin lege, prin numire, alegere sau în virtutea unei însărcinări, anumite drepturi şi obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice sau a acțiunilor administrative de dispoziție, organizatorice ori economice.

În cadrul unei cauze judiciare aflate pe rol în Judecătoria Chişinău, reclamantul — persoană fizică a solicitat dizolvarea şi lichidarea întreprinderii, iar ca măsură de asigurare a acţiunii a solicitat instanţei instituirea administrării fiduciare, punerea bunurilor întreprinderii sub administrare fiduciară, inclusiv interzicerea actualului administrator de a emite decizii fără acordul şi participarea administratorului fiduciar desemnat.

Serviciul Fiscal de Stat în conformitate cu prevederile art. 251 alin. (1) din CF, stabilind cauzele şi condițiile săvârșirii încălcării fiscale, prezenta propuneri de lichidare a acestor cauze şi condiții, iar potrivit prevederilor alin. (2) al articolului, dacă în procesul examinării cazurilor de încălcare fiscală au fost constatate indicii de infracțiune, materialele se remit spre urmărire penală organelor de urmărire penală conform competenței.

Prin Legea nr.180 din 26 iulie 2018 privind declararea voluntară și stimularea fiscală (în continuare Lege), Parlamentul a aprobat procedura de stimulare fiscală care constă în anularea sumelor amenzilor și majorărilor de întârziere (penalităților) la plățile administrate de Serviciul Fiscal de Stat. Astfel, potrivit art.2 lit.a) din Lege, stimularea fiscală la plățile administrate de Serviciul Fiscal de Stat reprezintă, anularea sumelor amenzilor aferente bugetului de stat sau fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală și majorărilor de întârziere (penalităților) calculate pentru neplata în termen a impozitelor, taxelor și a altor plăți obligatorii

Legile sunt mereu într-o evoluție, fiind adaptate realităților în care se aplică. Legislația vamală națională a evoluat pe parcursul timpului, cunoscând o serie de modificări. Primul Cod vamal a fost adoptat în anul 1993, fiind actul legislativ de bază care reglementa principiile organizatorice și de activitate ale sistemului vamal. Codul vamal era constituit din 112 articole, iar prevederile acestuia erau sumare, activitatea vamală fiind una limitată. Odată cu evoluția proceselor economice și sociale atât la nivel național, cât și internațional, intensificării traficului internațional de mărfuri, a apărut necesitatea modificării și cadrului normativ din domeniul vamal.