Ieri, 18 martie, prim-ministrul Ion Chicu a discutat problema efectelor evoluției situației epidemiologice asupra economiei naționale cu un grup de asociații de business. Reprezentanții mediului de afaceri au venit cu informații despre impactul asupra agenților economici al restricțiilor impuse în contextul răspândirii COVID-19. În cadrul ședinței a fost făcut un schimb de opinii referitor la modul în care ar putea fi susținuți oamenii de afaceri să depășească cu pierderi minime criza provocată de situația epidemiologică.

Concediul de odihnă este intervalul de timp în care salariatul e scutit de muncă în mod legal și în care primește remunerația bănească potrivită. Articolul 5 din Codul muncii (în continuare - CM) garantează dreptul la concediu de odihnă anual plătit tuturor angajaților. Astfel, orice salariat care lucrează în baza unui contract individual de muncă (CIM) sau deține o funcție publică în conformitate cu prevederile art. 28 din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public (în continuare - Legea nr. 158/2008) beneficiază de dreptul la concediu de odihnă anual plătit.

Starea de urgență instituită în Moldova a impus multe întreprinderi să-și sisteze activitatea, iar angajații care nu pot să activeze la distanță sau cu un program redus, respectând regimul declarant de autorități, stau acasă. În continuare vom analiza care este diferența dintre șomajul tehnic și staționarea întreprinderii și cum se reflectă acestea asupra modului de remunerare a angajaților.

În condițiile stării de urgență, perioadă în care interacțiunile dintre consumator și piață au devenit mai restricționate, comerțul electronic a devenit o alternativă. În același timp, mediul de afaceri se confruntă cu o serie de constrângeri în acest context, cum ar fi nivelul de informare scăzut despre oportunitățile oferite de comerțul on-line pentru accesarea directă și rapidă a consumatorilor de bunuri și servicii, insuficiență de informare privind metodele de interacțiune la distanță, procedurile vamale și fiscale complexe pentru promovarea e-Comerțului și e-Exporturilor, competiția lentă și insuficiență de oferte pentru serviciile de procesare a plăților online și piața subdezvoltată de curierat.   Pentru depășirea acestora, Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat  foaia de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic. Acțiunile incluse în document au fost discutate în cadrul unei ședințe online organizate pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru.

La solicitarea unui grup de cinci persoane fizice, care nu sunt angajate în câmpul muncii, întreprinderea „X” (plătitoare a TVA) a efectuat achitarea costului testului COVID-19 la un laborator privat. Care este regimul fiscal al plăților respective pentru întreprinderea „X” și beneficiarii persoane fizice?   Pentru început, e necesar de stabilit care este aspectul juridic al plăților respective.  

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în parteneriat cu UNFPA Moldova, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova și Consiliul Național al Tineretului lansează astăzi în cadrul unui eveniment public indicele compozit cu privire la dezvoltarea tinerilor – Score Cardul de Tineret. Indicatorul care măsoară mai multe domenii critice pentru dezvoltarea tinerilor, cum ar fi educația, sănătatea, angajarea, participarea în procesul decizional, incluziunea socială și situațiile de risc arată că Cimișlia, Drochia și Anenii Noi sunt raioanele cu cea mai înaltă performanță în domeniul tineret, iar Dubăsari – raionul cu cea mai slabă performanță în acest sens.

În perioada 29-31 iulie curent, Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu susținerea Programului Reforme Structurale în Moldova, finanțat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională, a desfășurat 3 sesiuni de instruire on-line cu privire la aplicarea Modelului Costului Standard.   La instruiri au participat peste 90 de reprezentanți din cadrul a 30 de autorități publice, printre care ministere și subdiviziuni ale acestora, agenții și servicii de stat, comisii, consilii, inspectorate și alte autorități publice cu impact asupra mediului de afaceri. Pentru a asigura funcționalitatea tehnică a platformei electronice, aceste autorități au fost separate în trei grupuri  de participanți.

Cursul se predă pornind de la exemple reale, concrete, întâlnite în practică și în mediul de afaceri. Structura cursului a fost perfecționată pe baza anilor de experiență și a solicitărilor participanților la acest curs. Înregistrare Metoda de lucru este bazată pe: exerciții, demonstrații, aplicativitate, tehnici și noțiuni noi și avansate.

Intrarea în vigoare a Legii nr. 59/2021 („legii prevenției”), care pune accentul pe prevenirea încălcării legislației și consultarea persoanei supuse controlului de stat, oferă contribuabililor posibilitatea conformării și de corectare a unor devieri admise de la legislația în vigoare. Totuși, în situațiile în care planul de remediere nu va fi realizat, persoanele fizice și juridice vor fi penalizate. Astăzi ne vom referi la amenda contravențională.   Potrivit definiției, amenda este o sancţiune pecuniară, care se aplică în cazurile şi în limitele prevăzute de Codul contravențional (CC). Aceasta se stabileşte în unităţi convenţionale, o unitate convenţională (UC) fiind egală cu 50 lei. În continuare vom răspunde la cele mai des abordate întrebări la capitolul amenzi contravenționale.

La 30 martie a.c., Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.MD” a marcat 10 ani de la fondare. Despre succesele obținute către acest jubileu discutăm cu directorul, dna Rodica Musteața-Staci.  - Pentru o revistă de specialitate în domeniile fiscal și contabil, cum e „Monitorul Fiscal FISC.MD”, 10 ani de activitate înseamnă mult sau puțin?

Cu ocazia lansării celei de-a XIX-a ediții a publicației bianuale „MEGA”, experții Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” și-au propus să aducă în discuție principalele evoluții economice din anul 2018, să prognozeze și să releve riscurile care ar putea compromite creșterea economică de anul viitor. Potrivit experților, în anul 2018, economia moldovenească a crescut cu o rată cuprinsă între 4,2% și 4,6%, care a inclus practic toate sectoarele esențiale. Una dintre cele mai îngrijorătoare evoluții a fost înregistrată de creșterea deficitului în comerțul exterior.

Încheierea contractelor de sponsorizare, de donaţie filantropică, precum şi de alte finanțări, inclusiv alocaţii de la instituții bugetare,este deja în sine o realizare pentru beneficiarul acestora. Totodată, îndeplinirea condițiilor contractuale, de rând cu cele statutare, precum şi îndeplinirea cerințelor legislației în vigoare, au o mare influență asupra regimului fiscal privind scutirea de plata impozitului pe venit, dar şi privind obligațiunea de aplicarea TVA referitor la operațiunile ce țin de obținerea finanțărilor de către beneficiar.

Recent, la Batumi, Georgia, s-a desfășurat un training regional de cinci zile privind standardele internaționale de contabilitate în sectorul public (IPSAS), la care a participat un grup de formatori în domeniul finanțelor publice delegați de Ministerul Finanțelor, inclusiv două persoane din cadrul Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF). La training au luat parte și formatori din Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia și Ucraina. Training-ul a avut loc în cadrul Programului regional al Uniunii Europene și Băncii Mondiale (BM) în domeniul contabilității și raportării financiare în sectorul public PULSAR. Evenimentul a fost organizat de Asociația Contabililor Certificați Asociați în colaborare cu Centrul de reforme al raportării financiare din cadrul BM, cu sprijinul Academiei Ministerului de Finanțe al Georgiei.

Serviciul guvernamental de notificare electronică (MNotify) va fi parte componentă a resurselor informaţionale de stat ale RM şi va reprezenta un ansamblu de resurse şi tehnologii informaţionale, mijloace tehnice de program şi metodologii aflate în interconexiune, fiind destinat notificării destinatarilor persoane fizice şi juridice prin intermediul diverselor canale de notificare. Proiectul Hotărârii Guvernului pentru aprobarea Conceptului şi Regulamentului privind serviciul guvernamental de notificare electronică (MNotify) a fost discutat în cadrul ședinței secretarilor de stat. Calitatea de posesor al sistemului nou va fi oferită Instituţiei Publice „Agenţia de Guvernare Electronică”.

În anul 2020, bunurile sechestrate de către Serviciul Fiscal de Stat vor fi evaluate de către 14 persoane juridice. Autoritatea fiscală propune spre consultare proiectul ordinului cu privire la aprobarea listei persoanelor competente în evaluarea bunurilor sechestrate. Documentul a fost elaborat în scopul executării prevederilor art.203 alin. 2 din Codul fiscal, ce prevede că evaluarea bunurilor sechestrate pentru comercializarea acestora se efectuează de către persoane fizice sau juridice competente incluse în lista aprobată anual de SFS. Astfel, acest drept va fi oferit deținătorilor de licențe cu drept de efectuare a evaluării în anumite domenii.

Munca prestată în timp de noapte este retribuită cu aplicarea adaosului în mărime de cel puțin jumătate din salariul de bază pe unitate de timp stabilit salariatului. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea efectuării a muncii de noapte. Pentru încălcarea cerințelor legale privind efectuarea muncii pe timp de noapte poate fi aplicată sancţiunea sub formă de amendă în cazurile și în limitele prevăzute de legislaţie.

În cadrul ședinței din 4 martie curent Executivul a dat aviz negativ proiectului de lege privind completarea și modificarea Codului fiscal, înaintat de un grup de deputați cu titlu de inițiativă legislativă. Astfel, cu privire la propunerea de a permite deducerea cheltuielilor în baza documentelor electronice, inclusiv în baza bonurilor de casă, Guvernul menționează că, potrivit art. 11 alin. (1) și alin. (5) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017), faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare, care sunt întocmite atât pe suport de hârtie, cât și în formă electronică și au aceeași putere juridică. Astfel, în opinia membrilor Cabinetului de miniștri, pentru asigurarea corectitudinii deducerii cheltuielilor este necesară respectarea normelor menționate supra.

Transportul modern a trecut printr-o schimbare majoră, cu o modificare în viziune, de la o funcție operațională la una strategică. Actualmente, transportul necesită o căutare constantă a metodelor pentru a se asigura că produsele clienților vor ajunge la ușa lor, atunci când este necesar, în cantitățile corecte și în stare intactă. În plus, transportul trebuie să îmbunătățească în mod continuu flexibilitatea și capacitatea de a răspunde cerințelor pieței, într-un timp scurt,oferind în același timp căi mai bune de comunicare și, de asemenea, de reducere a costurilor. Acest lucru transformă transportul într-o activitate continuă, mai degrabă decât un exercițiu de o singură dată.

Serviciul Vamal intenționează implementarea unui Ghișeu Unic Vamal, ce va fi lansat după finalizarea modernizării sistemului informational vamal ASYCUDA World. Aplicarea principiului Ghișeului Unic va permite eficientizarea activităților de monitorizare și control a operațiunilor desfășurate, precum și va asigura o mai mare transparență și previzibilitate a acestora. Ieri, în cadrul ședinței extinse a Comitetului Consultativ de pe lângă Serviciul Vamal și Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, a fost discutat și subiectul implementării Ghișeului Unic Vamal, care reprezintă o facilitate ce va permite părţilor implicate în activitatea de comerţ și transport internațional să depună informaţii standardizate la un singur punct de intrare pentru a îndeplini toate cerinţele de reglementare ce țin de import, export și tranzit.

Implementarea treptată a standardelor de contabilitate este mai eficientă decât implementarea integrală. Prin urmare, este necesar să se elaboreze toate standardele, iar aprobarea și implementarea acestora să se efectueze treptat, în conformitate cu prioritățile stabilite, asigurând dezvoltarea sistemelor informaționale aferente și instruirea contabililor din sectorul public. Consiliul pentru Standarde Naționale de Contabilitate pentru Sectorul Public (SNCSP) va examina și va stabili ordinea și perioada de aprobare și implementare a acestora, se constată în modificările și completările Conceptului și Planului de acțiuni pentru elaborarea SNCSP, aprobate prin Ordinul ministrului Finanțelor nr.159.