Preşedintele Barack Obama va majora salariul minim la 10,1 dolari pe oră pentru personalul de curăţenie, constructori, spălători de vase şi alţi muncitori care vor fi angajaţi în viitor de guvernul federal, iniţiativă care va fi anunţată în discursul de marţi privind Starea Naţiunii. Obama va emite un ordin executiv referitor la muncitorii contractori, de care vor beneficia mai multe sute de mii de americani, şi va reitera un apel la adresa congresmenilor reticenţi faţă de majorarea salariului minim pentru toţi americanii, relatează Bloomberg.

În acest articol vom examina prețul de transfer drept o chestiune fiscală, de reglementare a impozitării directe la nivelul persoanelor juridice, în contextul încorporării acestuia în normele CF al Republicii Moldova prin prisma practicii internaționale și tendințelor actuale globale în domeniu. Cu toate că întreprinderile trebuie să-și stabilească prețurile tranzacțiilor internaționale intra-grup în vederea propriilor scopuri financiare interne și de control, practicile lor în problema prețurilor de transfer devin un element important în relațiile lor cu țările de origine (mamă) și gazdă, din cauza implicațiilor fiscale ale prețurilor mărfurilor și serviciilor.

Achitarea salariului ”în plic”, inclusiv utilizarea muncii ”la negru”, reprezintă una din modalităţile de eschivare a agenţilor economici de la declararea şi plata obligaţiilor faţă de bugetul de stat. Depistarea, sancţionarea, precum şi preîntâmpinarea fenomenului respectiv este printre obiectivele principale ale SFS, fiind întreprinse acţiuni permanente de verificare a contribuabililor cu risc sporit.

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect şi reprezintă o sursă importantă de venit la bugetul de stat. Taxa pe valoarea adăugată (în continuare – T.V.A.) este un impozit general de stat care reprezintă o formă de colectare la buget a unei părţi a valorii mărfurilor livrate, serviciilor prestate, care sunt supuse impozitării pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi a unei părţi din valoarea mărfurilor, serviciilor impozabile importate în Republica Moldova.

Сapitolul 1. Oferta internă Analiza obiectivă a datelor statistice dezavuează ideea că creșterea economică din 2013 ar fi fost determinată integral de agricultură. Agricultura a avut un rol foarte important, dar componentelor non-agricole le revin circa 50% din sporul de PIB realizat, iar creșterea acestora a accelerat în comparație cu anul 2012.

Aspecte generale În Republica Moldova, taxa pe valoarea adăugată reprezintă un impozit general de stat şi a fost introdusă începînd cu 01 ianuarie 1992. Pe tot parcursul de existenţă, taxa pe valoarea adăugată a suferit o serie de modificări. În scopul stabilizării acest impozit a fost adoptat un nou conţinut al legislaţiei reflectat în CF al RM (Titlul III). Potrivit prevederilor titlului III al CF Taxa pe valoarea adăugată (în continuare — T.V.A.) este un impozit de stat care reprezintă o formă de colectare la buget a unei părţi a valorii mărfurilor livrate, serviciilor prestate care sînt supuse impozitării pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi a unei părţi din valoarea mărfurilor, serviciilor impozabile importate în Republica Moldova. T.V.A. datorată bugetului se achită de către subiecţii impozabili.

Activitatea de comerţ exterior a Republicii Moldova în ianuarie-martie 20141),2) Biroul Naţional de Statistică anunţă că, exporturile de mărfuri realizate în luna martie 2014 s-au cifrat la 214,2 mil. dolari SUA, cu 13,8% mai mult faţă de luna precedentă şi cu 4,2% mai puţin comparativ cu luna martie 2013.

Bancile cu probleme din zona euro vor fi lasate sa falimenteze la viitoarele teste de stres, a avertizat, luni, presedintele noii Agentii de Supervizare Bancara (SSM), Daniele Nouy. "Trebuie sa acceptam ideea ca unele banci nu au viitor. Trebuie sa lasam unele institutii financiare sa dispara intr-un mod ordonat si nu este nevoie sa incercam o fuziune a lor cu alte institutii", a declarat aceasta in primul interviu acordat dupa numirea sa la conducerea Agentiei de Supervizare Bancara.

Executivul a aprobat astăzi proiectul Legii fondurilor obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2014, stabilind veniturile la nivel de 4,7 miliarde de lei şi cheltuielile la 4,8 miliarde de lei, cu un deficit de 100 de milioane.

Desi impovarate de datorii, statele membre UE pierd 39 de miliarde de euro anual, suma ce reprezinta taxa pe valoare adaugata (TVA) si taxele de combustibil pe care transportatorii aerieni nu le platesc. Aceasta este concluzia unui raport realizat de compania de consultata olandeza CE Delft pentru Federatia Transport & Environment (T&E). Potrivit autorilor, aceasta pierdere importanta este cauzata de legislatia depasita a UE, care scuteste zborurile internationale de plata taxelor de combustibil ce se aplica celorlalte moduri de transport si de la TVA, care se percepe pentru aproape toate bunurile de consum, se arata intr-un comunicat remis Ziare.com. In timp ce fiecare consumator, transportator sau IMM din UE este obligat sa plateasca o taxa de 48 de eurocenti/litru de combustibil la fiecare alimentare a autovehiculului, marile linii aeriene — atat din interiorul, cat si din afara spatiului Uniunii Europene — nu platesc nicio taxa pentru combustibili.

Criza economică globală şi efectele recesiunii au determinat o schimbare radicală a modului în care statele, companiile şi instituţiile financiare se raportează la actualul context. Fiindcă după prăbuşirea colosului financiar Lehman Brothers, indicat de cei mai mulţi analişti drept declanşatorul crizei mondiale, economia nu mai este şi nici nu va mai fi ce a fost.

Guvernul şi coaliţia de guvernare au adoptat pentru anul fiscal 2014-2015, care va începe la 1 aprilie, un proiect de buget care presupune cheltuieli de 95.880 miliarde yeni (921 miliarde de dolari), potrivit ministrului de Finanţe Taro Aso, citat de Bloomberg. Necesarul de finanţare estimat pentru anul viitor a fost redus uşor, la aproximativ 396 miliarde de dolari.

Numărul europenilor care nu mai doresc să folosească sau să adopte moneda euro este în creștere, pe fondul crizei economice care s-a agravat inclusiv din cauza uniunii monetare. Întrebat ce i-ar răspunde acestei categorii de populație din UE, președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi sare în apărarea monedei europene. „Le-aș spune că euro este fundamentul viitorului nostru”, a declarat Mario Draghi, recent, într-un interviu acordat publicației franceze „Journal du Dimanche”.

S-a creat un grup de lucru moldo-român, pentru investiții din fonduri europene. Decizia a fost luată astăzi, 16 decembrie, de către ministrul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, Vasile Botnari, şi omologul său din Guvernul României, Ramona Mănescu.

Peste 60 de reprezentanţi ai companiilor din Chişinău şi din ţară au participat la conferinţă Pe data de 20 februarie 2014 a avut loc cea de-a patra conferinţă anuală de fiscalitate organizată de EY în Chişinău. Specialiştii în fiscalitate şi contabilitate din cadrul companiei au prezentat informaţii actualizate ce ţin de închiderea anului financiar 2013, precum și despre principalele modificări aduse reglementărilor fiscale şi altor acte normative fiscal-contabile, care vor avea impact asupra companiilor din Moldova în anul 2014.

Congresul SUA a aprobat luni seara, pentru prima oară din 2009, un acord amplu referitor modul în care va fi cheltuit bugetul în valoare de 1.012 miliarde de dolari, dar a refuzat să ratifice o majorare a capitalului FMI, prevăzută într-o reformă convenită în 2010, relatează Financial Times. Acordul reprezintă o actualizare a priorităţilor de cheltuieli ale SUA, după mai mulţi ani în care guvernul nu putea, din cauza dezacordurilor din Congres, să realoce fonduri şi va preveni blocarea activităţilor guvernamentale, prin finanţarea activităţilor până în septembrie.

Şeful Serviciului Fiscal de Stat, Ion Prisăcaru, a comunicat astăzi, în cadrul unei conferinţe de presă, despre lansarea unui nou produs în serviciul contribuabililor – persoane fizice. Astfel, Serviciul Fiscal de Stat lansează Declaraţia precompletată, o nouă aplicaţie ce vine să faciliteze procesul de depunere a declaraţiei cu privire la impozitul pe venit de către persoanele fizice. Este de menţionat, a punctat Ion Prisăcaru, că lansarea acestui produs este parte a noii politici a autorităţii fiscale naţionale, care îşi propune să relaţioneze mult mai eficient cu toţi contribuabilii, să le propună în ajutor noi servicii şi oportunităţi. Anume pe această cale, prin antrenarea întregii societăţi într-un efort comun de promovare a spiritului civic de conformare fiscală voluntară, ne propunem să eliminăm clişeele din trecut şi ca SFS să devină o autoritate prietenoasă cetăţeanului. Eforturile IFPS se înscriu şi pe lista preocupărilor principale ale Guvernului, reflectate în Planul de acţiuni al Guvernului pentru anii 2012-2015, în care este stipulată şi reducerea poverii fiscale şi simplificarea sistemului de impozite şi taxe. În acest context, Serviciul Fiscal urmăreşte perfecţionarea continuă a mecanismelor utilizate în deservirea contribuabililor, inclusiv prin implementarea unor soluţii inovaţionale din punct de vedere informaţional, care să asigure infiltrarea la maxim a serviciilor on-line în scopul asigurării comodităţii de interacţiune între Serviciul Fiscal şi contribuabil. În acord cu sloganul „Colaboratorul fiscal – în serviciul contribuabilului”, au fost lansate o serie de soluţii informaţionale destinate contribuabililor, printre care şi produsul informaţional lansat de curând „E-Factura”. În proximitatea termenului-limită de depunere a declaraţiei cu privire la impozitul pe venit (31 martie), Serviciul Fiscal vine cu o nouă soluţie informaţională, destinată, de astă dată, persoanelor fizice şi anume „Declaraţia precompletată”. Declaraţia precompletată este o aplicaţie accesibilă, în primul rând, persoanelor fizice ce deţin cheia electronică şi care permite generarea unei declaraţii precompletate cu datele disponibile în Sistemul Informaţional al Serviciului Fiscal de Stat la data generării, inclusiv cu generarea, în caz de necesitate, a rechizitelor bancare la care urmează a fi achitat impozitul datorat la buget, dar şi cu posibilitatea achitării impozitului datorat prin sistemul M-Pay (achitarea prin intermediul cardului bancar). De asemenea, de acest serviciu vor beneficia şi celelalte persoane fizice, Declaraţia precompletată fiindu-le expediată prin intermediul Poştei Moldovei. Un asemenea mecanism eficient şi-a demonstrat utilitatea în ţările Uniunii Europene, experienţa Suediei fiind elocventă în acest sens. Aceste exemple ne-au determinat să simplificăm procedura de depunere a declaraţiilor de venit de către persoanele fizice, cetăţenii care vor uza de această opţiune vor economisi timp şi resurse. Astfel, s-a decis implementarea sistemului în cauză pentru persoanele fizice ce dispun de cheie electronică (pe moment circa 5700 persoane), care vor putea să aleagă, pe lângă plenitudinea de servicii oferite prin intermediul portalului www.fisc.md, posibilitatea completării prealabile a declaraţiei cu privire la impozitul pe venit în baza informaţiilor disponibile în Sistemul Informaţional al Serviciului Fiscal de Stat la data solicitării. Anul acesta vom examina posibilitatea includerii în acest sistem şi a altor categorii de populaţie. Dat fiind faptul că Serviciul Fiscal dispune de informaţiile primite de la angajatorii persoanelor fizice, dar şi de la persoanele juridice cărora acestea le-au prestat servicii sau vândut mărfuri, generarea unei declaraţii precompletate se prezintă ca o soluţie tehnică menită să faciliteze calcularea obligaţiei persoanei fizice, oferindu-i informaţia disponibilă. Este important de punctat că informaţia generată poartă un caracter informativ, sarcina declarării depline a veniturilor obţinute rămânând a fi obligaţia persoanei fizice ce completează declaraţia. Astfel, în cazul în care persoana fizică mai are şi alte surse de venit decât cele generate de Sistemul Informaţional al Serviciului Fiscal de Stat, aceasta poate să completeze Declaraţia cu informaţii suplimentare şi să expedieze declaraţia finală, după aplicarea semnăturii. Respectiv, începând cu 10 martie, persoanele fizice ce dispun de cheie electronică şi au obligaţia de depunere a declaraţiei sau şi-ar dori să o depună din anumite motive (de exemplu, solicitarea sumei impozitului pe venit achitat/reţinut în plus), vor putea să îşi previzualizeze declaraţia cu privire la impozitul pe venit obţinut în anul 2013, accesând cabinetul său personal pe portalul www.fisc.md. În cazul în care informaţia prezentată nu va fi una deplină (spre exemplu, persoana fizică a înstrăinat un activ de capital pentru care calculează creştere de capital sau a obţinut alte venituri decât cele ce au fost precompletate), contribuabilul poate să completeze informaţia prestabilită cu informaţia-lipsă şi să expedieze declaraţia în mod electronic conform modului general stabilit.

Noua lege interzice companiei Google să vândă publicitatea prin filialele off-shore. Astfel că autorităţile italiene au întreprins primul pas real în lupta cu schemele legale care permit companiilor web să-şi micşoreze esenţial impozitele achitate la buget. Parlamentul Italian a votat legea cu privire la publicitatea on-line, care în mass media este numit “impozitul google”. Astfel că potrivit aceste legi companiile italiene vor putea cumpăra publicitatea on-line doar de la companiile rezidente în Italia. Dacă Google nu va deschide o filială în Italia el nu va putea vinde publicitatea pe teritoriul Italian.

Europa este pregătită să devină următoarea superputere economică în deceniul 2020-2030, consideră analiştii economici europeni, care prezintă ca atuuri restructurarea masivă care are loc în zona euro, uniunea bancară care se pregăteşte şi apropierea politică a statelor din zonă.

Băncile centrale riscă să provoace bule speculative pe piaţa de capital şi cea imobiliară, prin măsurile de stimulare economică, fiind mai uşor să susţină creşterea preţurilor acţiunilor şi locuinţelor decât să prevină încetinirea inflaţiei sub ţintele stabilite, relatează Bloomberg. Scăderea preţurilor, de la benzină şi până la cafea, poate fi o veste bună pentru cumpărători, dar dezinflaţia îngreunează rambursarea datoriilor şi creşterea profiturilor. Cel mai mare pericol este atunci când dezinflaţia (scăderea ratei inflaţiei) devine deflaţie (scădere prelungită şi generalizată a preţurilor), situaţie în care populaţia amână achiziţiile în aşteptarea unor preţuri mai mici, iar companiile amână investiţiile şi angajările, din cauza scăderii cererii pentru produsele lor.