Intenția de a livra energie electrică în Republica Moldova în perioada 1 aprilie 2019 – 31 martie 2020 este anunțată de patru companii: S.A. „Energocom”, ЗАО „Mолдавская ГРЭС”, ПАО „ДТЭК Павлоградуголь” şi ÎCS „TehGaz Grup” S.R.L. Amintim că, conform procedurilor aprobate, Gas Natural Fenosa crează lista scurtă a potențialilor furnizori care corespund tuturor cerințelor tehnice și le expediază solicitări de prezentare a ofertelor în corespundere cu criteriile stabilite.

Legislația penală și procesual-penală a Republicii Moldova garantează dreptul de a se apăra fiecărei persoane care este bănuită de săvârșirea unei infracțiuni sau în privința căreia este intentat un proces penal. Apărarea are drept scop combaterea, în tot sau în parte, a învinuirii ori a atenuării pedepsei, apărării drepturilor şi intereselor persoanelor bănuite sau învinuite, precum şi reabilitării persoanelor supuse ilegal urmăririi penale. Codul de procedură penală instituie dreptul persoanei de a fi asistată sau reprezentată pe tot cursul procesului de un apărător, astfel că organul de urmărire penală şi instanţa sunt obligate să asigure bănuitului, învinuitului, inculpatului dreptul la asistenţă juridică calificată din partea unui apărător ales de el.

La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a art. 9, 10, 16, 18, 20, 21 alin. (1) din Legea insolvabilităţii, ridicată de către autorul sesizării pendinte la Judecătoria Chişinău, pe rolul căreia se află în procedura de examinare cererea introductivă depusă de către creditorul Y (Banca comercială), aflată în proces de lichidare, privind intentarea procesului de insolvabilitate împotriva agentului economic X. Conform prevederilor art. 9 din Legea insolvabilității nr.149 din 26.09.2012 (în continuare — Legea nr.149), procesul de insolvabilitate se intentează doar în temeiul unei cereri de intentare a procesului de insolvabilitate, stabilite în art. 10. al Legii.

Ministerul Economiei și Infrastructurii și AGEPI au elaborat și propun pentru consultări publice modificări în Regulamentul privind obiectele de proprietate intelectuală create în cadrul exercitării atribuțiilor de serviciu. Amintim că acesta a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1609 în că în anul 2003 și prevede că obiectele de proprietate intelectuală (OPI) create în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu urmează a fi remunerate, iar cuantumul remuneraţiei va constitui cel puţin 15% din profitul realizat sau prezumat, fiind calculat şi plătit autorului (coautorilor) nu mai târziu de sfârşitul fiecărui an de utilizare.

Operatorii de transport rutier vor depune la Ghișeul unic al ANTA o notificare scrisă privind începerea utilizării autorizației CEMT (autorizația multilaterală ale Conferinței Europene a Miniștrilor de Transport) pe termen scurt cu cel puțin o zi lucrătoare până la începerea utilizării, în intervalul de timp cuprins între orele 08:00–14:00. În Monitorul Oficial din 25 ianuarie 2019 a fost publicat Ordinul nr. 98 al Agenției Naționale Transport Auto din 4 decembrie 2018 privind notificarea Agenției de către operatori privind începerea utilizării autorizațiilor CEMT pe termen scurt.

În Monitorul Oficial din 28 decembrie curent a fost publicat Ordinul nr. 1346 din 26.11.2018 al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu privire la aprobarea listelor de verificare aplicate în cadrul controlului de stat asupra activității de întreprinzător de către Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP).   Astfel, Ordinul prevede 3 liste de verificare pentru controlul de stat al instituțiilor medico-sanitare, controlul în domeniul activității farmaceutice aplicabilă în farmaciile comunitare, cu funcție de producere și filialelor lor și controlul respectării legislației în domeniul sănătății publice.  

Autoritatea administrației publice centrale doreşte să transmită o clădire, aflată în gestiunea Întreprinderii de stat X, în proprietatea publică a unei unități administrativ-teritoriale, aflate în gestiunea Întreprinderii municipale Y. Cum are loc această transmitere şi ce aspecte trebuie să ia în considerare părțile care transmit şi primesc bunul respectiv?

Particularitățile anului 2020 au determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, de comun cu perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. În acest sens, se propune redarea concisă a modificărilor de natură fiscală și vamală pentru anul 2021, care se regăsesc în Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020) și Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificare a unor acte normative (Legea nr. 60/2020) pentru o viziune de ansamblu asupra reglementărilor ce produc efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2021.

Comisia Europeană a publicat primul raport anual privind Mecanismul de Suspendare a Regimului de Vize, care evaluează de o manieră complexă şi detaliată nivelul de implementare a condițiilor aferente regimului fără vize cu Uniunea Europeană pentru ţările din Balcanii de Vest şi Parteneriatul Estic.

La întreprinderea noastră angajaților li se acordă un prânz din contul angajatorului. Noi solicităm să ni se acorde tichete de masă, considerăm că acestea ar fi mai convenabile pentru muncitori, însă patronul spune că vom fi lezați în careva drepturi. Explicați-ne, care este diferența între aceste facilități?

În ianuarie-iulie 2019, sub aspectul respectării actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă, inspectorii din cadrul Inspectoratului de stat al Muncii (ISM) au efectuat 1031 controale la unități cu un număr de 52821 salariați, inclusiv 6007 din mediul rural. Din numărul total de controale, 766 constituie controale planificate şi 265 inopinate. În conformitate cu datele ISM, în urma acțiunilor de inspecție au fost întocmite procese-verbale de control, în care au fost consemnate 5864 încălcări şi abateri de la prevederile actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă. Activitățile de inspecție întreprinse au scos în evidentă faptul, că angajatorii comit cel mai frecvent încălcări ale normelor legale referitoare la stabilirea și respectarea termenilor de plată a salariului. Pe parcursul perioadei de gestiune au parvenit 671 informații-răspuns de la unități, privind îndeplinirea prescripțiilor consemnate în procesele-verbale de control.

Administratorul debitorului ,,X” a depus o cerere introductivă la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de persoana juridică administrată. Prin încheierea Judecătoriei Chişinău a fost admisă spre examinare cererea introductivă, fiind instituită perioada de observaţie, cu aplicarea tuturor măsurilor de asigurare. Ulterior, administratorul debitorului ,,X” a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textului ,,a cărui lipsă însă nu împiedică admiterea spre examinare a cererii introductive” din art. 17 lit. g) al Legii insolvabilităţii nr.149 (în continuare – Legea nr.149), iar instanţa de judecată a admis ridicarea excepţiei şi a sesizat Curtea Constituţională în vederea soluţionării acesteia.

Entitățile, practicând activități de producție și/sau prestări servicii pe lângă activitatea de bază, pot avea și activități auxiliare. Cadrul normativ din domeniul contabil nu prevede o delimitare clară a acestor tipuri de activități sau o explicare la acest capitol; totodată, Indicaţiile metodice privind contabilitatea costurilor de producţie și calculaţia costului produselor și serviciilor (Indicații metodice) stipulează că contabilitatea costurilor de producție se ține separat pe activitățile de bază și auxiliare și definește aceste activități, precum: • activități de bază – activități legate de fabricarea produselor și/sau de prestarea serviciilor ce constituie scopul activității entității; • activități auxiliare – activități de deservire a activităților de bază ale entității (de exemplu, fabricarea ambalajului și instrumentelor, deservirea cu transport, furnizarea diferitelor tipuri de energie, reparația mijloacelor fixe).

Conform practicilor fiscale existente până nu demult, în conformitate cu drepturile Serviciului Fiscal de Stat (SFS) stipulate la art. 134 alin. (1) pct. 14) din Codul fiscal (CF), procedura de control fiscal se iniția cu citarea contribuabilului care urma a fi supus verificării. Modalitatea de citare la SFS este prevăzută la art. 226 CF. Modelul citației la SFS este prevăzut în anexa nr. 2 la Ordinul IFPS cu privire la aprobarea formularelor de citații nr. 1289 din 06.12.2016.

Serviciul Fiscal de Stat a aprobat, prin Ordinul nr.58 cu privire la organizarea procesului de valorificare a bunurilor infracționale (sechestrate) din 14 februarie curent Regulile cu privire la organizarea procesului de valorificare a acestora. Documentul a fost publicat vineri, 1 martie 2019, în Monitorul Oficial, și a intrat în vigoare la data publicării. Acesta stabilește că Serviciul Fiscal de Stat va prelua de la Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) documentele aferente bunurilor infracționale ce urmează a fi valorificate și va demara procedura de valorificare, la solicitarea ARBI.

În cazul în care subiectul declarării constată că a introdus în declarația de avere și interese personale date incomplete sau eronate, va putea să depună declarația rectificată în termen de 30 de zile de la data expirării termenului-limită pentru depunerea declarației. Totodată, în cazul în care persoana responsabilă de colectarea declarațiilor recomandă subiectului declarării rectificarea declaraţiei, acesta poate depune o declaraţie rectificată în termen de 10 zile lucrătoare de la data solicitării.

Baza valorică a activului de capital se determină în conformitate cu prevederile articolului 42 din Codul fiscal. Astfel, conform prevederilor alin. (1) din articolul menționat, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie:

Începând cu 1 ianuarie 2017, au intrat în vigoare Indicațiile metodice privind contabilitatea și prezentarea informațiilor în situațiile financiare ale Asociațiilor de Economii și Împrumut (AEÎ), aprobate în baza Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 166 din 30.12.2016 (Indicații metodice). Aceste indicații sunt conformate cerințelor și conținutului ultimelor modificări și completări aferente actelor normative ce reglementează activitatea AEÎ, modul de contabilizare a acestei activități și de prezentare a informațiilor în situațiile financiare ale AEÎ.

Cabinetul de miniștri a examinat în ședința din 23 iunie curent proiectul de lege, înaintat, cu titlu de inițiativă legislativă, de un grup de deputați, privind modificarea și completarea Codului contravențional. Proiectul de lege propune instituirea răspunderii contravenționale pentru utilizarea materialelor necorespunzătoare în procesul de construcție, exploatare, întreținere, reparație și reconstrucție a drumurilor, pasajelor și comunicațiilor, situate în zona drumurilor și a mijloacelor de dirijare a circulație rutiere, altor instalații rutiere, soldată cu deteriorarea mai mult de 2% din acestea în perioada de garanție, indicată în contract.

Cei încă circa 20 de mii de subiecții ai declarării care își completează declarațiile de avere și interese personale în ultimele zile înainte de expirarea termenului-limită vor lua în considerare un șir de recomandări, cu care vine Autoritatea Națională de Integritate. 1. Din cauza că majoritatea declaranților care nu și-au depus până acum declarațiile încearcă să le completeze în intervalul orelor de muncă (8:00-17:00), sistemul devine suprasolicitat în perioada respectivă a zilei. În cazul în care există posibilitatea, completați declarația după orele 17:00 sau înainte de ora 8:00. Angajații ANI oferă consultații până la ora 19:00 la numerele de telefon: 022820619; 022820616; 022820607.