Primele semne ale revenirii economiei cipriote se văd la orizont la mai puţin de un an de când ţara a avut nevoie de sprijinul de urgenţă al aşa-numitei “Troici“ formate din Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană, scrie The Telegraph. În Cipru nu au existat revolte, iar cei 840.000 de locuitori s-au arătat uniţi, solidaritate determinată de faptul că s-au făcut sacrificii şi la vârf. Miniştrilor li s-a tăiat remuneraţia cu 45%, în timp ce salariile angajaţilor cel mai prost plătiţi din sectorul public au fost reduse cu doar 6,5%. Cei care câştigau sub o mie de euro pe lună au fost cruţaţi.

Majorarea nivelului de conformare voluntară a contribuabililor din Moldova cu legislaţia fiscală, inclusiv prin promovarea accesului uşor la drepturile legale şi prin micşorarea costurilor de raportare fiscală, constituie un obiectiv de bază al activităţii Serviciului Fiscal de Stat. Întru facilitarea respectării echilibrului de interese ale statului şi ale mediului de afaceri, micşorării presiunii asupra contribuabililor oneşti, care execută la timp şi în volum deplin obligaţiile fiscale şi, concomitent, asigurării sancţionării inevitabile pentru cei, care conştient se eschivează de la plata impozitelor, taxelor şi altor plăţi obligatorii, va fi creat Consiliul de Conformare al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.

Şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Ion Prisăcaru, a convocat o şedință de lucru cu funcționarii de conducere din subordine, la care au fost prezenți şi reprezentanții Băncii Mondiale. La şedinţă, experţii Băncii Mondiale au prezentat raportul preliminar de evaluare a Serviciului Fiscal de Stat, obiectivul cheie al studiului constând în a oferi o imagine veridică şi echidistantă a administrației fiscale din Republica Moldova. Acest raport analizează rezultatele proceselor de administrare fiscală, cum ar fi cele de audit, de gestionare a arieratelor, de administrare a veniturilor, precum și modul în care aceste rezultate sunt realizate, luând în considerare aspecte ale sistemului juridic, caracteristici instituționale, manageriale, factori politici, de acceptare socială a sistemului fiscal.

Dle Mirzoev, de ce în Moldova oamenilor nu le place să plătească impozitele și, să-i spunem pe șleau, mulți nici nu le plătesc? Auzind întrebarea, mai întîi am zîmbit, apoi m-am pus pe gînduri. Mi-am amintit de zicala cu două lucruri inevitabile în viață – moartea și impozitele… Desigur, nimeni nu e bucuros să plătească impozite, însă în multe alte țări acestea se plătesc la un nivel mai înalt, pentru că există, în primul rînd, înţelegerea că veniturile din impozite sunt folosite pentru a asigura binele public și, în al doilea, încrederea că acești bani vor fi utilizați în folosul societății. În afară de aceasta, este mai complicat de comis evaziuni fiscale și acestea se sancționează mai dur. Asta dacă facem o comparație cu țările dezvoltate. Cred că acestea ar fi direcțiile în care trebuie să fie concentrate eforturile autorităților – cooperarea cu mediul de afaceri, societatea în general, pe de o parte, și îmbunătățirea calității administrării fiscale, pe de altă parte. Atunci am putea spera că vor fi înregistrate progrese.

În decembrie, 2013, Indicele Compozit Anticipator (ICA) și-a continuat trendul ascendent, avansând cu 2,4 puncte față de luna precedentă (100,9 față de 98,5 puncte). Totuși, recuperarea tinde să fie una lentă, relevând faptul că creșterea economică robustă din 2013 a fost catalizată practic în proporție de 50% de factori ciclici (an agricol favorabil și creșterea de „catch up” a economiei) și nu structurali.

Stingerea obligațiilor fiscale reprezintă un segment vast atît în activitatea contribuabililor, cît și în activitatea organelor fiscale, cele din urmă abordîndu-le prin prisma executării atribuțiilor sale de bază – asigurarea deplină și la termen a colectării veniturilor la bugetul public național. În conformitate cu art. 172 din CF, stingerea obligaţiei fiscale se face prin: achitare, anulare, prescripţie, scădere, compensare sau executare silită.

Ministerul Economiei a înaintat o lege ce prevede liberalizarea pieței economice. Proiectul introduce o serie de modificări și măsuri necesare într-o economie de piață, astfel, în scopul evitării unor volatilități majore pe piața produselor petroliere se propune ca prețurile maxime de comercializare cu amănuntul/ridicata a produselor petroliere principale să se calculeze în baza cotațiilor Platt’s Mediterranean (întrucât anume acestea sunt prețurile de referință pentru majoritatea tranzacțiilor cu produse petroliere din zonă), iar pentru gazul lichefiat în baza prețului producătorului de peste hotare, dar și a unei marje comerciale specifice care ar include toate cheltuielile aferente comercializării produselor petroliere, și nemijlocit profitul acestora.

Irlanda va deveni la jumătatea lunii decembrie prima ţară din zona euro care va încheia programul de salvare convenit cu Uniunea Europeană şi FMI, potrivit premierului Enda Kenny, care a început în februarie negocieri în acest sens cu troica creditorilor, scrie Ziarul Financiar.

Euro este prea puternic, prea german, în loc să fie un pic mai italian sau francez, a declarat ministrul industriei din Franţa, Arnaud Montebourg, într-un apel către Banca Centrală Europeană (BCE) pentru deprecierea monedei, care ar face companiile europene mai competitive la nivel global.

Spania a înregistrat creştere economică de 0,1% în trimestrul al treilea, comparativ cu trimestrul al doilea, după doi ani de recesiune, potrivit estimărilor băncii centrale de la Madrid, citate de Bloomberg. Revenirea economiei pe creştere oferă un nou sprijin eforturilor premierului Mariano Rajoy de a reduce deficitul bugetar şi rata foarte ridicată a şomajului, de circa 26%. Raportat la trimestrul al treilea de anul trecut, PIB a scăzut cu 1,2%. Datele prezentate de Banca Spaniei sunt preliminare şi au fost anticipate de analiştii consultaţi de Bloomberg.

Ministrul grec pentru Reforma Administrativa, Kyriakos Mitsotakis, vrea sa elimine «o aberatie», conform propriilor cuvinte, din sectorul public al tarii, si anume zilele suplimentare de concediu acordate angajatilor care folosesc calculatoare, scrie Mediafax.

Circa 1,45 milioane persoane munceau 'la negru' la nivelul anului 2012, reprezentând aproximativ 23% din totalul salariaţilor din economia românească, potrivit raportului pe anul 2012 al Consiliului Fiscal. Contribuţiile la asigurările sociale 'contribuie' cu circa 24% la evaziunea fiscală totală din România, în principal prin intermediul fenomenului de 'muncă la negru' (salariaţi în economia subterană). Acesta poate fi estimat pe baza datelor INS cu privire la numărul de salariaţi pe baza Anchetei asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO) şi numărul de salariaţi din cercetarea statistică privind costul forţei de muncă în unităţile economico-sociale.

Criza financiara si economica nu a fost inca depasita, desi recesiunea nu a mai crescut in unele tari europene, se arata intr-un studiu al GfK numit Climatul de consum Europa. Acesta ofera o privire de ansamblu asupra evolutiei asteptarilor privind starea economica, veniturile si dorinta de cumparare in randul consumatorilor din 12 tari europene. Oficialii europeni inca isi mai fac probleme in legatura cu criza, astfel ca, aderarea Croatiei la UE pe 1 iulie aproape ca nu a fost mentionata. Dezbaterile se ocupa din ce in ce mai mult de modul de reducere a muntilor masivi de datorii. Asupra acestei probleme, pana acum au existat doua pareri destul de diferite si ireconciliabile.

Prabusirea potentiala a coalitiei de guvernare din Italia pune in pericol tintele fiscale pe termen scurt si mediu si creeaza incertitudini intr-o perioada cruciala, cand trebuia finalizat bugetul pe 2014, se arata intr-o analiza a agentiei de evaluare financiara Fitch Ratings.

Crizele financiare au o frecvenţă de apariţie de o dată la şapte ani, iar de la izbucnirea celei mai recente au trecut exact şapte ani, o perioadă în care s-au acumulat tensiuni şi riscuri care ar putea pune în pericol dacă nu economia globală, atunci economii regionale.

Parlamentul a amânat din nou examinarea politicii bugetar-fiscale pentru anul viitor. Opoziţia, dar şi experţii spun că motivul tergiversărilor ar fi poziţia Fondului Monetar Internaţional în privinţa revenirii cotei TVA la 8% Politica bugetar-fiscală pentru anul 2014 rămâne unul dintre cele mai mari hopuri pentru actuala coaliţie. După ce documentul a fost elaborat şi prezentat de către Ministerul Finanţelor cu o întârziere de câteva luni, iată că Parlamentul amână din nou examinarea acestuia. Totodată, autorităţile au retras de pe agenda Legislativului proiectul privind introducerea impozitului unic în agricultură.

2014 ar putea începe cu noi scumpiri. Ministerul Finanţelor vrea majorarea accizelor pentru ţigări, băuturi alcoolice, carburanţi şi automobile. Anunţul îi face pe unii consumatori să se gândească la reducerea consumului.

Camera de Comerţ Americană în România (AmCham) şi Consiliul Investitorilor Străini (CIS) solicită Guvernului să reducă impozitul local pe clădiri pentru firme, un sistem de redevenţă stabil şi competitiv în industria petrolieră şi să susţină dezvoltarea serviciilor medicale private.

Guvernul intentioneaza sa reduca limita veniturilor pentru microintreprinderi, de la 65.000 de euro la 220.000 de lei (circa 50.000 de euro), nivel peste care firmele vor putea intra in regim de plata a impozitului pe profit, potrivit unui proiect de lege.

Serviciul Vamal al Republicii Moldova informează participanţii la comerţul exterior că, de la 1 noiembrie a.c., pentru statele-membre ale UE întră în vigoare noi reglementări vamale, stipulate în Codul Vamal Modernizat al Uniunii Europene. Astfel, unele modificări vor interveni la toate frontierele externe a UE cu statele vecine.