Românii cheltuie pentru sănătate doar 3% din bugetul lunar, mai puţin decât pe băuturi alcoolice şi tutun. Cele mai mici sume sunt alocate pentru educaţie, respectiv 1% din buget, în contextul în care alimentele, chiria, utilităţile şi carburanţii mănâncă peste 60% din banii populaţiei. Un român cheltuie lunar pe mân­care şi băuturi non-alcoolice circa 100 de euro, respectiv 28% din venitul său, în timp ce un polonez alocă pentru aceste cheltuieli 92 de euro, ceea ce înseamnă doar 14% din salariul mediu net lunar.

Deşi apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană, confirmată de recenta semnare a Acordului de Asociere, pare să deschidă larg uşile pentru investiţii şi atragerea de fonduri europene, văzute ca o gură de oxigen pentru mediul de afaceri, se pare că ţara noastră nu stă prea bine la capitolul absorbţie de fonduri, reuşind performanţa, ca în ultimii circa 15 ani, să rateze fonduri externe de aproape 1,1 miliarde de lei.

Asociația Auditorilor și Consultanților în Management (AACM) din Republica Moldova, AO Ecofin-Consult, Reprezentant național și membru al Organizației Europene pentru Calitate, a organizat pe data de 4 aprilie în incinta Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Bălți, a doua Conferință Științifică Internațională dedicată sărbătorii naționale Ziua Profesională a Contabilului, cu genericul „Importanţa modernizării învăţământului universitar şi a instruirii profesionale continue în asigurarea profesionalismului contabililor şi a funcţionarilor fiscali".

Setul de materiale ce vizează implementarea reglementărilor cu privire la preţurile de transfer a fost pus în discuţie cu părţile interesate, în special cu mediul de afaceri. Ministerul Finanţelor a organizat o masă rotundă în contextul introducerii în legislaţia fiscală a Republicii Moldova a reglementărilor cu privire la preţ​urile de transfer la care au fost prezenţi reprezentanţii Ministerului Economiei şi ai mediului de afaceri.

Impozitele compun resursa financiară fundamentală a statului şi este cea mai veche în ordinea apariţiei veniturilor publice. Respectivele resurse reprezintă prelevarea unei părţi din veniturile sau averea cetățenilor la dispoziţia statului. Din ele se constituie mijloacele financiare care acoperă cheltuielile publice.

Achitarea salariului ”în plic”, inclusiv utilizarea muncii ”la negru”, reprezintă una din modalităţile de eschivare a agenţilor economici de la declararea şi plata obligaţiilor faţă de bugetul de stat. Depistarea, sancţionarea, precum şi preîntâmpinarea fenomenului respectiv este printre obiectivele principale ale SFS, fiind întreprinse acţiuni permanente de verificare a contribuabililor cu risc sporit.

Dorind de a stabili cum ar trebui să arate o administrare fiscală modernă am studiat Bazele codului fiscal mondial cu comentarii, elaborat de un grup de savanţi de la Universitatea din Harvard1, dar şi recomandările diferitor experţi internaţionali asupra unor proiecte de legi cu privire la administrarea fiscală elaborate anterior, dar neacceptate din diverse motive. Prin prezentul articol doresc să aduc la cunoştinţa cititorilor unele constatări fără a le comenta sau a arăta situaţia de la noi, lăsînd acest lucru pe seama cititorului.

În continuarea unei practici acreditate, la sediul central al IFPS a avut astăzi şedinţa “La o ceaşcă de cafea cu şeful Fiscului”, în cadrul căreia Şeful SFS, Ion Prisăcaru, a avut o întrevedere cu reprezentanți ai Arbitrajului Internaţional și ai Asociației Lichidatorilor și Administratorilor din Republica Moldova.

La inițiativa conducerii SFS, Executivul va acorda, în viitorul imediat, agenților economici dreptul de a-și tipări independent formularele tipizate de documente primare cu regim special, precum actul de achiziţie a mărfurilor, factura de expediţie şi anexa la factura de expediţie, foaia de parcurs etc., a declarat astăzi Șeful SFS, Ion Prisăcaru, în cadrul întrevederii cu contribuabilii din sectorul Buiucani al municipiului Chișinău.

Reformele în sistemul de administrare fiscală din Moldova sunt implementate de peste 20 de ani, însă pînă în prezent, serviciul fiscal şi contribuabilii se află pe diferite părţi ale baricadelor. Noi îi acuzăm pe inspectorii fiscali de corupţie şi idei preconcepute, iar ei – de nedorinţa de a ne onora obligaţiile financiare faţă de stat. Şi unii, şi alţii au suficiente motive pentru aceste acuzaţii. Ion Prisăcaru, care a fost numit în vara acestui an în funcţia de şef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, a decis să spargă aceste stereotipuri. El propune inspectorilor fiscali să aibă grijă de contribuabili, iar contribuabililor – să-şi împartă conştient veniturile cu statul. Despre aceasta Ion Prisăcaru i-a relatat, într-un interviu, jurnalistei Irina Astahova.

Se permite oare de reflectat ca trecere în cont toată suma T.V.A. sau doar 15%, conform facturilor fiscale aferente serviciilor de reparație și pieselor de schimb pentru aceste automobile?

Comisia pentru economie, buget şi finanţe a examinat marţi, în cadrul şedinţei grupului de lucru, posibilitatea introducerii impozitului pentru lux, pentru proprietarii automobilelor mai scumpe de 35 de mii de euro. Solicitat de «Infotag», şeful comisiei, liberalul democrat Veaceslav Ioniţă, a spus că deputaţii au discutat un şir de amendamente la Codul fiscal şi cel vamal, inclusiv care vizează accizele la importul automobilelor cu capacitatea motorului de 2,5 şi 3 mii cm3.

În bugetul de stat pentru anul curent, Ministerul Finanţelor a alocat circa 50 milioane de lei pentru indexarea depunerilor băneşti la Banca de Economii a Moldovei (BEM). În acest sens, cabinetul de miniştri a aprobat astăzi un proiect de hotărâre care stabileşte categoriile de vârstă ale deponenţilor BEM pentru plata sumei indexate în anul 2014. Pentru plata sumei indexate la etapa a doua în anul 2014 au fost stabilite categoriile de vârstă ale deponenţilor BEM născuţi în anii 1929-1931, în suma totală de 60,5 mil.lei.

Profitul Bundesbank, banca centrală a Germaniei, a crescut de şapte ori anul trecut, la 4,6 miliarde de euro, de la 664 miliarde de euro în anul anterior, când rezultatul a fost influenţat de fondurile mai mari alocate provizioanelor pentru risc, a anunţat, joi, instituţia. Suma va fi transferată integral guvernului de la Berlin.

Masa rotundă, desfăşurată la Ministerul Economiei, a reunit reprezentanți ai direcțiilor economice din Consiliile Raioanele din Republica Moldova, ai Congresului Autorităților Locale din Moldova și ai primăriilor mun. Chișinău, Bălți și UTA Găgăuzia pentru a pune în discuţie implementarea Strategiei de dezvoltare a comerțului interior în Republica Moldova pentru anii 2014-2020 și Planul de acțiuni pentru anii 2014 – 2016 al acesteia.

La situaţia din 30 iunie 2013 de către Serviciul Fiscal de Stat au fost încasate venituri la bugetul public naţional în sumă de 9 527,7 mil. lei, ceea ce reprezintă 104,1% faţă de nivelul planificat.

Într-un interviu acordat portalului TRIBUNA, Veaceslav Negruţa, ministrul Finanţelor, a vorbit despre relaţia Moldovei cu FMI, despre condiţiile în care se elaborează bugetul de stat pentru anul viitor, despre cadrul legal privind finanţele publice, dar şi despre un posibil impact al politicului asupra economicului în 2014. T: Deşi cu o oarecare întîrziere, Moldova a finalizat implementarea Programului cu FMI pentru perioada 2009 – 2013. Ce puteţi spune despre acest Program acum, cînd totul deja a rămas în urmă?

4. (8.2.5.5) Care este mecanismul de calculare şi achitare taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în RM, pentru perioada fiscală aferentă anului 2014, în cazul autovehiculelor mixte care, în urma reutilării, sunt în continuare calificate ca microbuze/autobuze? Spre exemplu, autovehiculul mixt (înregistrat în certificatul de înmatriculare ca microbuz) are capacitatea cilindrică a motorului — 1986 cm3, masa totală — 1,9 tone şi 6 locuri pentru pasageri?

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect şi reprezintă o sursă importantă de venit la bugetul de stat. Taxa pe valoarea adăugată (în continuare – T.V.A.) este un impozit general de stat care reprezintă o formă de colectare la buget a unei părţi a valorii mărfurilor livrate, serviciilor prestate, care sunt supuse impozitării pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi a unei părţi din valoarea mărfurilor, serviciilor impozabile importate în Republica Moldova.

Noua taxare a microîntreprinderilor, prin impozitul forfetar, care este introdusă de autorităţi pentru diminua evaziunea, ar putea avea efectul opus, de încurajare a muncii la negru.