Sistemul de determinare a valorii în vamă stabileşte principiul aplicării consecutive a celor şase metode de determinare a valorii în vamă. Pornind de la această regulă, metoda de determinare a valorii în vamă ,,în baza valorii tranzacției cu marfă identică” (Metoda 2) se va aplica în cazul în care valoarea în vamă a mărfurilor importate nu poate fi determinată „în baza valorii tranzacției, respectiv în baza prețului efectiv plătit sau de plătit”(Metoda 1). Iar metoda ,,în baza valorii tranzacției cu marfă similară” (Metoda 3) se va aplica doar atunci când valoarea în vamă a mărfurilor importate nu poate fi determinată potrivit prevederilor de aplicare a metodei ,,în baza valorii tranzacției cu marfă similară”.

Casa Naţională de Asigurări Sociale reaminteşte persoanelor asigurate în sistemul public de asigurări sociale, din venitul asigurat al cărora în anii 2009-2016 au fost calculate şi achitate la BASS contribuţii individuale de asigurări sociale, care au depăşit mărimea contribuţiilor individuale stabilite anual prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, că acestea sunt în drept să solicite rambursarea contribuţiilor individuale virate în plus. Pentru a beneficia de rambursare, plătitorii urmează să depună, pe parcursul anului 2019, o cerere-tip la structura teritorială a CNAS din raza domiciliului. Cererea-tip va fi însoţită de copia documentului ce identifică persoana asigurată.

Curtea Constituțională a examinat excepția de neconstituționalitate invocată asupra unor prevederi din art. 764 alin. (2) din Codul civil (CC) care stabilește că creditorul gajist trebuie să vândă bunurile gajate fără întârziere nejustificată, la un preţ comercial rezonabil la data vânzării în conformitate cu dispoziţiile art.765 alin. (1) şi ţinând cont de interesele debitorului gajist, fiind liber să stabilească condiţiile de vânzare. Potrivit prevederilor art. 764 alin. (1) din CC, după ce a obţinut în posesie bunul gajat, creditorul gajist este îndreptăţit, dacă a depus sau a înregistrat la registru un aviz de executare în modul prevăzut la art. 752 alin. (9), să procedeze la vânzarea prin negocieri directe, prin tender sau prin licitaţie publică a bunului gajat.

Potrivit art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 (în continuare – Legea nr.149), prin insolvabilitate se înțelege situația financiară a debitorului caracterizată prin incapacitatea de a-și onora obligațiile de plată, constatată prin act judecătoresc de dispoziție. Totuși, urmează să facem delimitarea dintre procesul de insolvabilitate și însăși insolvabilitatea ca fapt sau moment consumat. Astfel, prin proces de insolvabilitate se înțelege o multitudine de acțiuni și subproceduri prin care se ajunge la insolvabilitate ca stare de fapt și apoi se depășește această stare. Prin proces de insolvabilitate se înțelege:

1. Destinația și importanța sistemului PERLAS în analiza activității AEÎ Asociațiile de economii și împrumut (AEÎ) prezintă anual, trimestrial și lunar către Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), dar și altor părți interesate situații financiare și rapoarte speciale, în conformitate cu prevederile Indicațiilor metodice privind particularitățile contabilității și prezentării informațiilor în situațiile financiare ale asociațiilor de economii și împrumut (aprobate prin ordinul MF nr. 166 din 30.12.2016, în continuare – Indicații) și Instrucțiunea cu privire la raportarea asociațiilor de economii și împrumut (aprobată prin Hotărârea CNPF nr. 54/3 din 11.12.2017, în continuare - Instrucțiunea), care stabilesc formele și regulile de întocmire și prezentare a situațiilor financiare și rapoartelor specifice (în continuare – rapoarte).

În primul semestru al anului curent, numărul persoanelor fizice și persoanelor juridice care au primit semnături electronice eliberate de Centrul de înregistrări al Instituției publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) a crescut, față de aceeași perioadă a anului 2018, cu circa 10% și a constituit peste 9,8 mii. Această dinamică se datorează creșterii ascendente a numărului persoanelor fizice care au procurat semnături electronice de la CTIF. Potrivit datelor Centrului de înregistrări al CTIF, în prima jumătate a anului 2019, numărul persoanelor fizice care au primit semnături electronice a sporit, față de aceeași perioadă a anului trecut, cu 14,4% și a atins circa 8,3 mii, iar numărul persoanelor juridice s-a micșorat cu 10% și a depășit 1,5 mii.

Scutirea de la plata impozitului pe venit a câștigurilor de la loterii și/sau pariuri sportive ar putea fi anulată. În Parlament este înregistrat un proiect de lege pentru modificarea Codului fiscal, ce are ca scop abrogarea unor facilități fiscale. Astfel, poate fi exclusă lit. p1 din art.20 al Codului fiscal, ce prevede că câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive constituie surse de venit neimpozabile. În acest sens, în nota proiectului se menționează că statul nu ar trebui să vadă asemenea sectoare ale economiei ca o sursă indispensabilă pentru veniturile bugetului, fiind indicată o viziune pe termen lung în vederea reglementării clare a acestora. Totodată, autorul inițiativei consideră că această facilitate comportă un risc sporit de spălare a banilor sau de oficializare a mitei, or banii de proveniență neclară pot fi declarați drept câștiguri în loterie.

Astăzi, 26 septembrie, în cadrul ședinței secretarilor de stat va fi examinat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Regulamentului privind desfășurarea Loteriei fiscale. Autorul documentului este Ministerul Finanțelor, iar scopul proiectului elaborat este de a încuraja achitarea prin virament (card bancar) a cumpărăturilor efectuate de către persoanele fizice cetățeni care nu desfășoară activitate de antreprenoriat, precum și pentru combaterea și reducerea evaziunii fiscale. Proiectul vine să stimuleze, din surse bugetare, contribuabilii care, direct sau indirect, participată la îmbunătățirea procesului de administrare fiscală şi/sau la majorarea încasărilor la bugetul public național.

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard care pot fi utile contabililor în funcție de particularitățile activității entității. În SNC “Cheltuieli” a fost inclus pct.311 care prevede că în componenţa cheltuielilor financiare se evidenţiază separat cheltuielile aferente ajustărilor de valoare nefavorabile privind investiţiile financiare pe termen lung şi curente care apar în cazul:

Ce perioadă de timp se include în vechimea de muncă care dă dreptul la concediu anual? În cazul în care salariatul la întoarcerea din concediul anual, demisionează, angajatorul este în drept să reţină acestuia indemnizaţia de concediu şi ajutorul material plătit la concediul folosit în avans?   Codul muncii (art. 114) specifică perioadele de timp care dă dreptul la concediu anual. În vechimea de muncă care oferă dreptul la concediu de odihnă anual se includ:

Cetățenii străini, la solicitarea permisului de ședere sau a buletinului de identitate, nu vor mai prezenta documentul ce atestă grupa sangvină, decizia cu privire la acordarea dreptului de muncă, permisul de muncă și extrasul din Registrul de stat al unităților de drept. Guvernul a aprobat o hotărâre prin care se propune excluderea actelor menționate mai sus din lista documentelor necesare de a fi depuse de cetățenii străini pentru eliberarea actelor de identitate, stipulată în pct.63 din Regulamentul privind eliberarea actelor de identitate și evidența locuitorilor RM. Totodată, hotărârea mai prevede excluderea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă și Ministerului Muncii, Sănătății și Protecției Sociale din lista autorităților responsabile de examinarea, avizarea, coordonarea și verificarea dosarelor depuse de străini în scopul acordării dreptului la muncă

Continuare. Partea I. Partea II. Partea III. Partea IV. Partea VI. j) art.531 CF.

În trimestrul I al anului curent, numărul persoanelor fizice care au primit semnături electronice, eliberate de Centrul de înregistrări al Instituției publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) a crescut față de aceeași perioadă a anului trecut cu 12,8% și a depășit cifra de 4,5 mii. Per total, numărul persoanelor fizice și persoanelor juridice care au obținut în primul trimestru semnături electronice a sporit cu 8% și a constituit 5 460. Potrivit datelor Centrului de înregistrări al CTIF, ponderea persoanelor fizice în numărul total al celor care au obținut semnături electronice în primul trimestru al anului 2019 a crescut față de aceeași perioadă a anului 2018 de la 79% la 83%, iar ponderea persoanelor juridice s-a micșorat de la 21% la 17%.

Începând de astăzi, 6 august 2019, cetățenii au posibilitatea de a vizualiza informațiile bugetare și fiscale, într-un format clar și ușor de navigat, accesând https://buget.mf.gov.md Portalul a fost creat de Ministerul Finanțelor și Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), cu suportul Corpului de Voluntariat pentru Servicii Financiare (FSVC) și Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare (USAID). În debutul evenimentului, ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, a menționat că acest portal reprezintă un pas înainte în transparentizarea felului în care este colectat și cheltuit banul public.

Cap. II, Titlul I al cărţii a doua din Codul contravenţional (CC) stabilește participanţii la procesul contravenţional: persoana în privinţa căreia a fost pornit procesul contravenţional; agentul constatator, procurorul; victima; martorul; specialistul; expertul; interpretul, traducătorul, apărătorul. Din lista enunţată mai sus, fiecare participant este expus într-un articol separat, fiind elucidat tot spectrul de drepturi şi obligaţii care i-au fost delegate în virtutea calităţii procesuale pe care o posedă.

Serviciului Fiscal de Stat asigură comodităţi suplimentare în procesul de raportare fiscală pentru contribuabili în scopul minimizării costurilor aferente acestuia, sporirii conformării benevole, dar şi promovării civismului fiscal în rândul populaţiei. În acest context, serviciile electronice sunt în lista priorităţilor SFS, dezvoltarea acestora fiind un proces continuu. SFS identifică în permanenţă noi modalităţi de interacţiune cu persoanele fizice pentru a contribui la facilitarea executării obligaţiilor fiscale de către contribuabili.

Serviciul Fiscal de Stat a plasat pentru consultări publice proiectul modificărilor și completărilor ce urmează a fi aprobate în Ordinul nr.93 privind aprobarea Regulamentului cu privire la depunerea și recepționarea petițiilor în cadrul Serviciului Fiscal de Stat din 1 martie 2019. Amintim că Ordinul SFS nr.93 a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019. Regulamentul cu privire la depunerea și recepționarea petițiilor stabilește o procedură clară de depunere, recepționare și examinare a petițiilor, indicând drepturile și obligațiunile părților implicate în proces.

Programul Facilitatea de Creditare a Tinerilor (FCT), inițiat de Ministerul Finanțelor, are deja 40 de beneficiari. În primele trei luni de activitate a FCT au fost acordate împrumuturi în valoare totală de 18,5 mil. lei, prin intermediul a 4 instituții financiare active în cadrul programului. Beneficiarii provin din 15 raioane ale țării, preponderent din mediul rural, iar cei mai activi sunt tinerii din UTA Găgăuzia, unde au fost acordate 7 împrumuturi în valoare totală de 7,14 mil. lei.

Desfășurarea activităţii economice nu exclude riscul apariţiei unor conflicte între partenerii de afaceri. De regulă, partenerii de afaceri anticipează aceste conflicte și stabilesc în contractul pe care îl încheie că soluţionarea ulterioarelor conflicte/divergenţe se va efectua prin negociere. Dacă după negociere nu se va ajunge la un consens, unii parteneri de afaceri stabilesc în contract că, până a înainta acţiunea în instanţa de judecată competentă, părţile vor apela la arbitraj și doar în situaţia în care una dintre părţi nu va fi de acord cu soluţia dată de arbitraj, părţile contractului sunt în drept să se adreseze în instanța de judecată.

Conform al. (15) din art.7 al Legii nr.289/2004, baza de calcul a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente nelegate de muncă stabilite din contul angajatorului o constituie salariul mediu al angajatului, determinat în modul stabilit de Guvern. Iar din salariu mediu se exclud unele tipuri de venituri, din care se calculeaza contribuții de asigurări sociale. Totusi, care este baza de calcul pentru indemnizațiile stabilite din contul angajatorului – salariul mediu sau venitul mediu asigurat ?