Vizitatorii expoziției „Fabricat în Moldova”, care au ales să participe la atelierul de lucru cu genericul „Conectarea afacerilor: instrumente și beneficii” organizat de ODIMM ce a avut loc în cadrul programului de afaceri a expoziției, au avut ocazia să afle despre instrumentele de suport în dezvoltarea afacerilor. Scopul atelierului a fost prezentarea oportunităților de dezvoltare a afacerilor din Republica Moldova și de conectare a acestora cu companiile mari, rețelele de magazine și internaționalizarea întreprinderilor mici și mijlocii.

Criza cauzată de COVID-19 a impus mai multe provocări, inclusiv pentru domeniul fiscal, atât la nivel local, cât și internațional. Cele mai importante aspecte ale fiscalității și activității economice sunt puse în dezbateri pe parcursul zilelor de 17-18 septembrie în cadrul Conferinței internaționale cu tematică fiscală e-TAXCON’20 organizată de Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova). Astăzi au fost desfășurate primele secțiuni.   Directorul executiv al AmCham Moldova, Mila Mailarău, a menționat că Conferința este dedicată atât comunității profesioniștilor din cadrul comunității de afaceri, cât și autorităților publice, mediului academic și științific, precum și comunității partenerilor de dezvoltare și are ca scop asigurarea unei platforme interactive pentru specialiștii din domeniu.

Susținerea sectorului micului business constituie una din prioritățile Ministerului Economiei, parte a programului de guvernare. Întreprinderile Mici și Mijlocii (IMM) alcătuiesc cca 98 la sută din numărul total de întreprinderi din țară. IMM-urile contribuie la crearea locurilor de muncă, deschiderea de noi afaceri, soluționarea problemelor sociale ale comunității și în final la creșterea economică a țării. Numărul IMM-urilor în anul 2016 a constituit 51,6 mii întreprinderii, în creștere cu o mie de întreprinderi (sau cu 2 %) față de anul 2015.

Ministerul Economiei și Infrastructurii lansează procesul de elaborare a unui nou cadru de planificare strategică racordat la strategia națională „Moldova 2030” și obiectivele de dezvoltare durabilă. Subiectul a fost abordat în cadrul unei video conferințe cu participarea ministrului Sergiu Railean, reprezentanților Cancelariei de Stat și grupului de experți economici din cadrul Proiectului „Consilierea Guvernului Republicii Moldova pe politici economice”, implementat de GIZ.

Epopeea documentării corecte și corespunzătoare a tranzacțiilor economice aferente serviciilor de publicitate și promovare prin intermediul rețelelor de socializare (Facebook și Instagram), dar și prin intermediul altor motoare de căutare precum Google, este mai veche, însă nu pe deplin soluționată. Actualitatea dilemelor legate de acest subiect a revenit în prim-plan odată cu pandemia, când comerțul electronic sau așa numitul e-commerce, a căpătat o dezvoltare și răspândire vertiginoasă, iar magazinele online au apărut ca „ciupercele după ploaie”. Astfel a crescut și cererea de publicitate și promovare online pentru mediul de afaceri autohton.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) anunţă demararea procesului de angajare a specialiștilor IT pentru ocuparea posturilor vacante din subdiviziunile CTIF antrenate în proiectarea, administrarea, mentenanța și dezvoltarea sistemelor informaționale. Misiunea de bază a specialiștilor IT din cadrul CTIF este administrarea și dezvoltarea sistemelor informaționale ale Ministerului Finanțelor, Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, asigurarea bunei funcționări a serviciilor electronice furnizate de către aceste entități, dezvoltarea soluțiilor IT noi ce vor contribui la edificarea societății informaționale în Republica Moldova.

În anul curent,  Gala Businessului Moldovenesc, ceremonia de decernare a distincțiilor învingătorilor concursurilor „Marca comercială a anului” și „Premiul pentru realizări în domeniul calității” s-au desfășurat, în premieră, în format online. Evenimentul a fost organizat de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, în parteneriat cu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și implicarea Centrului Național Anticorupție. Prin intermediul evenimentului transmis live au fost nominalizați participanții și anunțate rezultatele concursurilor. 

Antreprenoriatul este calea spre dezvoltarea unor comunităţi locale sustenabile. Această idee a fost enunţată în cadrul ultimei sesiuni din cadrul Atelierului de lucru cu genericul Consolidarea competitivităţii regionale prin dezvoltarea inteligentă a Întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM), desfăşurat de Organizaţia pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM), partenerul Publicaţiei Periodice ,,Monitorul Fiscal FISC.MD".

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) îndeamnă tinerii specialiști IT și viitorii absolvenți ai facultăților de profil ale instituțiilor superioare din țară să-și înceapă cariera IT în echipa CTIF, care administrează și dezvoltă cele mai mari și complexe sisteme informaționale din sectorul finanțe publice ce aparțin Ministerului Finanțelor, Serviciului Fiscal de Stat, Serviciului Vamal, au menirea să asigure furnizarea neîntreruptă și calitativă a serviciilor electronice pentru autoritățile și instituțiile publice, agenții economici și pentru cetățeni. Doritorii de a începe o carieră IT la CTIF vor fi antrenați nu numai în realizarea unor sarcini complexe și inovatoare, dar își vor putea dezvolta mai rapid competențele necesare prin instruire individuală și vor putea avansa

Prin intermediul Programului de Atragere a Remitențelor în Economie „PARE 1+1” gestionat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) vor obține susținere financiară încă 27 proiecte investiționale. Valoarea totală a acestora este de 6,66 mil. lei, sumă care va contribui la atragerea în economie a circa 16,13 mil. lei investiții. Cererile beneficiarilor au fost recepționate și evaluate în regim on-line în perioada stării de urgență. Din numărul total al proiectelor acceptate spre finanțare, în mun. Chișinău activează 7 întreprinderi, câte 3 – în UTA Găgăuzia și Florești, 2 întreprinderi – în raionul Telenești și câte o întreprindere – în raioanele Fălești, Edineț, Basarabeasca, Rezina, Ocnița, Hâncești, Râșcani, Orhei, Ialoveni, Cantemir, Anenii Noi și Căușeni.

Ținând cont de unele probleme tehnice pentru accesarea contului personal prin iconiţa ACCES CPAS de pe site-ul oficial al instituţiei www.cnas.md, Casa Naţională de Asigurări Sociale aduce la cunoştinţa beneficiarilor cauzele dificultăţii accesării şi soluţiile temporare pentru rezolvare acestora. Datorită politicii de securitate promovată de principalele browsere (Explorer, Google Chrom, Mozila FireFox etc.) tehnologiile ADOBE Flash Player sunt blocate automat de aceste browsere. Pentru funcţionarea corectă a ACCES CPAS, este necesar ca solicitantul să permită lansarea ADOBE Flash Player în setările browserului instalat pe calculatorul său.

În condițiile stării de urgență, perioadă în care interacțiunile dintre consumator și piață au devenit mai restricționate, comerțul electronic a devenit o alternativă. În același timp, mediul de afaceri se confruntă cu o serie de constrângeri în acest context, cum ar fi nivelul de informare scăzut despre oportunitățile oferite de comerțul on-line pentru accesarea directă și rapidă a consumatorilor de bunuri și servicii, insuficiență de informare privind metodele de interacțiune la distanță, procedurile vamale și fiscale complexe pentru promovarea e-Comerțului și e-Exporturilor, competiția lentă și insuficiență de oferte pentru serviciile de procesare a plăților online și piața subdezvoltată de curierat.   Pentru depășirea acestora, Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat  foaia de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic. Acțiunile incluse în document au fost discutate în cadrul unei ședințe online organizate pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru.

Pe parcursul a 10 ani de activitate, în cadrul Zonei Economice Bălți au fost create 11,5 mii locuri de muncă cu un salariu mediu de peste 10 mii lei, fiind înregistrați 67 de rezidenți – companii străine care au efectuat investiții de $203 mil. și care exportă anual produse industriale în sumă de circa 410 mil. euro. În cadrul ședinței Clubului Presei Economice, Marin Ciobanu, administratorul ZEL Bălți, a prezentat realizările și provocările zonei economice, menționând că povestea de succes a ZEL Bălți a pornit de la colaborarea cu Grupul Draexlmaier, care a devenit rezident în cadrul zonei în anul 2010, creând circa 5200 locuri de muncă.

Ajutăm organizațiile să asigure continuitatea activității prin transferarea discretă a acestora la muncă la distanță. 3CX, dezvoltatorul soluției de telefonie de afaceri, anunță că solutia 3CX Standard va fi disponibil gratuit timp de 3 ani. Propunerea 3CX împotriva coronavirusului a venit ca răspuns la izbucnirea Covid-19, care a închis acum instituțiile de învățământ, întreprinderile și organizațiile din întreaga lume.

 Criza epidemiologică cauzată de COVID-19 a creat dificultăți în activitatea mediului de business, iar recuperarea sectorului va dura mai mult timp. Pentru a depăși efectele acestei crize sunt necesare eforturi comune atât din partea autorităților, partenerilor de dezvoltare, cât și mediului de afaceri.   Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) - Acordul între UE și Republica Moldova, ce urmărește o relație comercială preferențială, bazată pe condiții mutual avantajoase, este unul din instrumentele ce oferă oportunități în dezvoltarea afacerilor.  

La momentul actual Societățile cu Răspundere Limitată (SRL) constituie cea mai utilizată formă de desfășurare a activității de întreprinzător înregistrate în Republica Moldova, fiind determinată de procedura relativ simplă de înregistrare, precum și de posibilitatea creării acestei forme organizatorico-juridice de către asociatul unic. Totuși, indiferent de numărul de asociați, SRL și asociații acesteia, în raporturile de interdependență, precum și în relațiile cu terții sunt priviți ca subiecți distincți cu drepturi și obligații distincte.  

Sunt producător de produse lactate și zilnic furnizez produse în două rețele mari din mun. Chișinău. Acestea au insistat să efectuez furnizarea în baza avizului de însoțire a mărfii, cu eliberarea facturii fiscale la sfârșitul fiecărei luni. Îmi apare întrebarea: este corect ca retail-ul să vândă marfa asupra căreia nu este transmis dreptul de proprietate? Reiese că supermarket-urile activează ca magazinele de consignație? Care sunt formulele contabile pentru furnizor si cumpărător în cazul descris?

Poate entitatea – subiect al sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (prezintă darea de seamă forma IVAO15 sau, începând cu anul 2020, forma SIMM 20) să beneficieze de anumite scutiri (facilități) la plata impozitului pe venit, inclusiv ca rezultat al majorării numărului de salariați (angajați)?

Răspunsul la aceată întrebare a fost dat pe data de 20 ianuarie 2017 în cadrul Atelierului de lucru cu genericul Consolidarea competitivităţii regionale prin dezvoltarea inteligentă a Întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM), desfăşurat de ODIMM, partenerul Publicaţiei Periodice ,,Monitorul Fiscal FISC.MD", cu suportul Instrumentului de Asistenţă Tehnică şi Schimb de Informaţii al Uniunii Europene (TAIEX).

Contextul global se schimbă considerabil pe fundalul condițiilor impuse de pandemia care influențează cursul firesc al lucrurilor, atât în domeniul economic, precum și cel social, cultural, educațional. Țările din întreaga lume sunt puse în situația identificării soluțiilor optime de racordare la condițiile existente.   Pentru Republica Moldova, specificul anului 2020 este determinat de condiții și de împrejurări care se răsfrâng asupra sectorului economic, dar și asupra societății per ansamblu, cum ar fi: necesitatea adaptării la condițiile generate de situația epidemiologică existentă la nivel național și internațional; provocări în domeniul agricol determinate de calamitățile naturale produse;