”Viitorul este acasă” este sloganul Programului de stat „Prima casă” (în continuare – Program), care a fost aprobat prin Legea nr. 293/2017, scopul acestuia fiind facilitarea accesului persoanelor fizice la achiziția unei locuințe, în special pentru familii tinere, prin contractarea de credite garantate parțial de stat. Programul este unul național, aplicabil pe întreg teritoriul Republicii Moldova și poartă un caracter social, reprezentat de intervenția statului în procesul de garantare a creditelor. De la momentul lansării la 26 martie 2018, condițiile de aderare la Program au suportat mai multe intervenții, fiind extinse categoriile beneficiarilor, vârsta acestora, prevederile de acordare a compensațiilor etc. În continuare

Sistemul electronic de achiziții publice MTender generează numeroase date publice deschise, al căror potențial nu este încă pe deplin utilizat în Republica Moldova. În acest context, Ministerul Finanțelor, cu suportul partenerilor, va implementa un instrument digital ce va oferi o analiză cuprinzătoare a achizițiilor publice în sistemul MTender, conceptul căruia a fost prezentat astăzi, 28 aprilie, în cadrul evenimentului „Noi abordări asupra monitorizării și auditului achizițiilor publice”.   Sistemul urmează a fi lansat în etapa de testare, devenind funcțional la sfârșitul anului curent și va permite utilizarea datelor deschise în conformitate cu cele mai bune practici internaționale, oferind posibilitatea de dezvoltare a unor instrumente analitice complexe, ce vor ajuta la evaluarea riscurilor de corupție, precum și la identificarea utilizării ineficiente a surselor financiare.

Pe parcursul anului curent urmează a fi implementate opt proiecte finanțate în cadrul Programului Buget Civil Chișinău. Lista proiectelor spre finanțare și implementare pentru anul 2021 a fost aprobată prin Dispoziția primarului mun. Chișinău nr.238-d.    Anterior acestea au fost examinate de Comisia pentru evaluarea proiectelor înaintate pentru finanțare și implementare, termenul limită de realizare fiind stabilit 15 decembrie 2021. Proiectele nerealizate pe perioada anului curent nu vor mai fi eligibile spre finanțare.  

Deoarece pe data de 25 ianuarie expiră termenul de prezentare a Notei de informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajaţilor, precum şi plăţile achitate rezidenţilor din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi (Forma IALS21), precum și a Notei de informare privind impozitul reţinut din alte surse de venit decât salariul achitate persoanelor nerezidente (Forma INR14), tradițional, la început de an, venim cu recapitularea prevederilor ce țin de aceste dări de seamă.       Fiecare angajator care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinând cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit (art.88 alin.(1) din CF).

Contractele individuale de muncă, contractele colective de muncă și convenţiile colective pot stabili pentru salariaţi drepturi și garanţii de muncă suplimentare la cele prevăzute de legislaţia muncii. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la convenţiile colective de nivel naţional, ramural, teritorial. Toate condiţiile contractelor individuale de muncă, contractelor colective de muncă și convenţiilor colective, care înrăutăţesc situaţia salariaţilor în comparaţie cu legislaţia muncii, sunt nule și nu produc efecte juridice.

Pentru implementarea în anul curent a proiectelor de interes local, în cadrul Programului bugetului civil lansat de primăria mun. Chișinău, vor fi alocate 3 mil. lei. Finanțarea va fi efectuată prin intermediul Procesului de bugetare participativă ce are drept scop promovarea ideilor inovative ale cetățenilor, cu un impact benefic pe termen mediu și lung, pentru locuitorii municipiului.   Obiectivul programului elaborat de autoritățile capitalei este axat pe creşterea gradului de asumare şi implicare a cetățenilor în procesul de dezvoltare a orașului, asigurarea transparenței, iniţierea și stimularea democrației participative.  

La data de 17 decembrie 2020, a avut loc Conferința internațională jubiliară „CFPI după un deceniu – privire în viitor”, destinată auditorilor interni din sectorul public din Republica Moldova, cu prilejul împlinirii a 10 ani de la adoptarea Legii nr.229/2010 privind controlul financiar public intern, document care a deschis porțile pentru dezvoltarea funcției de audit intern și a sistemului de control intern managerial. Conferința a fost organizată de comun cu experții internaționali din Olanda, Croația, România și Armenia, reprezentanții Instituției Publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” și reprezentanții Asociației auditorilor interni din Republica Moldova.

Contabilitatea de gestiune asigură utilizatorii interni cu informație veridică, relevantă și oportună despre costurile, cheltuielile, veniturile, procesele de normare, planificare, control și analiză a activității economice atât a entității în ansamblu, cât și a unităților structurale ale acesteia. În acest aspect, totalitatea elementelor contabile se delimitează prin unitățile structurale (subdiviziuni) potrivit cărora sunt localizate costurile, cheltuielile și veniturile. Prin reunirea elementelor contabile menționate se obține localizarea costurilor.

Protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi au la bază principiul egalității de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii de muncă pentru persoanele cu dizabilităţi. Statul garantează excluderea oricărei forme de discriminare pe criteriu de dizabilitate.

Sistemul achizițiilor publice din Republica Moldova se confruntă cu anumite provocări ce țin de lipsa personalului calificat, precum și de programe educaționale ce ar spori competențele angajaților din domeniu. În acest context, autoritățile au elaborat și propun pentru consultări publice proiectul ordinului Agenției Achiziții Publice (AAP) cu privire la aprobarea Regulamentului privind certificarea în domeniul achizițiilor publice. Elaborarea cadrului normativ de reglementare a procesului de certificare, stabilirea instituției de învățământ pentru desfășurarea procesului de instruire, a programului de instruire și aprobarea candidaților vor fi puse în sarcina AAP.  

În articolul respectiv voi prezenta regulile generale de înregistrare în contabilitate a bunurilor transmise de către autoritățile administrației publice centrale și locale, instituțiile bugetare și primite în gestiune economică de către entitățile cu proprietate publică (întreprinderile de stat, municipale, și alte entități similare, inclusiv instituțiile publice cu autonomie financiară).

Concursurile comerciale și investiționale reprezintă una dintre modalitățile de atragere a investițiilor private în societățile comerciale cu capital public sau public-privat. Astfel, prin concurs comercial sau investiţional pot fi privatizate pachete de acţiuni sau părţi sociale care constituie mai mult de 50% din capitalul social al societăţii comerciale cu capital public sau public-privat, precum și complexe de bunuri imobile.   Legea nr. 121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice (Legea nr. 121/2007) definește concursul comercial drept concurs a cărui condiţie de bază este preţul maxim propus pentru bunul expus la vânzare, iar concursul investițional - concursul la care cumpărătorul, pe lângă preţul maxim propus pentru bunul expus la vânzare, își asumă obligaţii investiţionale, în mare parte capitale.

Parteneriatul Strategic între Serviciul Vamal și Poșta Moldovei în domeniul facilitării comerțului și digitalizării economiei a fost încheiat în cadrul evenimentului desfășurat astăzi, 8 aprilie 2021. Obiectivele acestui parteneriat țin de impulsionarea digitalizării economiei naționale și include mai multe acțiuni, cum ar fi: simplificarea procedurilor vamale, îmbunătățirea securității corespondenței, sporirea schimbului de date electronice, aprobarea unor formulare poștale în calitate de declarații vamale, facilitarea prelucrării datelor în cadrul trimiterilor poștale, inclusiv  obținerea de către autoritatea poștală a statutului de AEO, care a devenit prima instituție de stat care a obținut statutul AEO.   Cu această ocazie,  Sergiu Burduja, directorul Serviciului Vamal, a menționat că instituțiile

Persoanele juridice de drept public sau privat, precum și persoanele fizice vor putea depune, în format electronic, rapoartele în adresa instituțiilor de stat, prin intermediul Ghișeului unic de raportare – raportare.gov.md.   Conform proiectului hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind modul de funcționare și utilizare a Ghișeului unic de raportare, elaborat de Ministerul Finanțelor, în calitate de posesor și deținător al acestuia va fi desemnat Serviciul Fiscal de Stat.  

Anul trecut, viețile noastre și modul în care desfășurăm afacerile a fost schimbat dramatic de pandemie, iar ca răspuns la blocarea globală, economiile mondiale au adoptat comerțul electronic ca instrument de redresare a industriilor. Sectorul comerțului electronic este în creștere și în curând va găsi o aplicare largă în diverse domenii. Se estimează ca până în anul 2040 circa 95% din toate achizițiile vor avea loc online, a menționat Brian K Wittnebel, directorul-adjunct al Departamentului Creștere Economică USAID Moldova în cadrul conferinței „Sunt online. De ce nu vând?”.  

Guvernul a realizat în anul precedent 66% din acțiunile planificate, 30% din acțiuni se află în curs de realizare, iar alte 4% nu au fost realizate, principala cauză fiind situația epidemiologică provocată de virusul SARS-Cov-2, comunică Cancelaria de Stat. Domeniile prioritare de acțiune au vizat protecția socială și ocrotirea sănătății cetățenilor, dezvoltarea unei economii durabile, îmbunătățirea sistemului sanitar și educațional, asigurarea ordinii publice, managementul eficient al finanțelor publice etc.

Reducerea barierelor tarifare pentru exportul de produse horticole, elaborarea planului multianual de promovare a produselor horticole pe piețe-țintă (Asia, Orientul mediu, Federația Rusă etc.) crearea conceptului de utilizare în sinergie a brandului de țară „Pomul Vieții” și brandului ,,Moldova – un gust deosebit” pentru toate activitățile de promovare a produselor horticole, aprobarea de către Guvern a Programului Național de dezvoltare a sectorului agriculturii ecologice, oferirea suportului producătorilor la efectuarea investițiilor în infrastructura fizică aferentă exploatațiilor agricole sunt doar câteva dintre cele 70 de măsuri incluse în Programului de dezvoltare a horticulturii pentru anii 2021-2025. Acesta este aprobat de Executiv, Hotărârea nr.840 din 18 noiembrie 2020 fiind publicată în MO.  

Lista proiectelor de asistență tehnică în derulare care cad sub incidența tratatelor internaționale, pentru aplicarea scutirilor la impozitul pe venit, accize, taxe vamale, taxe pentru efectuarea procedurilor vamale, taxe pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului, precum şi aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere pentru mărfurile şi serviciile destinate realizării proiectelor, a fost actualizată.   În Monitorul Oficial din 11 decembrie curent Executivul a publicat Hotărârea nr. 866 din 9 decembrie 2020 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 246/2010.  

(Continuare. Partea I – în nr. 4 (74), 2022) În sensul Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar (Legea nr.270/2018) salarizarea angajaților din sectorul bugetar în condiții speciale prevede:   Situația de exercitare temporară a unei funcții de conducere - când persoana exercită temporar o

Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a organizat audieri publice pe marginea pachetului de amendamente legislative pentru digitalizarea economiei. La eveniment au participat autorii documentului – Ministerul Economiei și Infrastructurii în comun cu reprezentanții Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM, autoritățile publice responsabile de domeniile de reglementare vizate în proiect, reprezentanți ai comunității de afaceri și deputați din Parlament.   În cadrul evenimentului au fost prezentate raționamentele necesității urgentării procesului de digitalizare a interacțiunilor dintre Guvern, Cetățean și Business, precum și soluții de ajustare corespunzătoare a cadrului legal existent. Astfel, autorii proiectului propun ajustări la 30 de legi, care să elimine o serie de restricții și impedimente.