Deprecierea continuă a leului moldovenesc are efecte din ce în ce mai nefaste asupra capacității de plată a populației și asupra întregii economii naționale. În 2015 ne așteaptă o scădere a evoluției economiei în dinamică comparativ cu anul trecut, un deficit bugetar mai mare, credite mai scumpe. Mai mult ca atât, unii economiști sunt de părere că intrăm într-o criză financiară asemeni celei din ’98. Totodată, Banca Naţională continuă să urmărească situația pe piața valutară locală şi spune că va interveni la necesitate.

Bufniță sau ciocârlie? Până la jumătatea sec. XIX, un angajator i-ar fi râs în nas celui care l-ar fi întrebat așa ceva. Cel mai mare vis al muncitorilor de atunci, era să aibă cel puțin reglementate orele de lucru și să nu fie exploatați. Nimeni până recent nu se gândea la bioritmul angajaților. Programul de lucru cu ore fixe începea pentru toți dimineața. Un adevărat motiv pentru unele companii de a-și crește veniturile, cu ceasuri pe care trebuie să le prinzi prin casă, lumini care imită răsăritul soarelui, melodii cât mai plăcute. Pe de altă, parte pentru disciplinarea bufnițelor s-au inventat pedepsele — amenzile, turnichetele, registrele de intrare și ieșire și chiar concedierile pentru întârzieri repetate.

În 2013, amploarea iregularităților estimate de Curtea de Conturi (СС) a fost de 7.7 miliarde lei. În pofida acestei cifre, mai mult de 60% din recomandările CC, care au drept scop remedierea situației, nu se execută. Pînă în ziua de azi, nici Parlamentul, nici Guvernul nu au manifestat interes față de această situație, scrie in comunicatul de presa. Aceasta lipsă de interes și alte cauze cu un aspect negativ, au devenit premisele organizării unei mese rotunde publice, desfășurate la data de 24 septembrie de Centrul Analitic Independent Expert-Grup, avînd denumirea „Despre cum se pierd banii publici: Monitorizarea îndeplinirii recomandărilor Curții de Conturi pe anul 2013”. Studiu a fost realizat în cadrul proiectului “Procesul bugetar în Republica Moldova: monitorizarea transparenței și promovarea controlului public”, finanțat de fundația Soros-Moldova.

Germania va raporta, probabil, creştere economică mai slabă decât Spania la finalul celui de-al doilea trimestru, pentru prima oară în mai bine de cinci ani, pe fondul unei încetiniri a revenirii economiei, potrivit unei estimări a Bloomberg. Cea mai importantă economie a Europei a scăzut în perioada aprilie-iunie, potrivit unei anchete realizate de Bloomberg. Produsul Intern Brut (PIB) al Germaniei a avut un declin de 0,1%, aceasta fiind prima scădere din 2012 până în prezent.

Statul ne-a încredinţat nouă, finanţiştilor, exercitarea uneia dintre cele mai principale funcţii ale sale — asigurarea securităţii financiare. Stabilitatea financiară este primordială în ceea ce priveşte sistemul financiar şi economia țării per ansamblu. Or, sistemul finanțelor publice joacă un rol cheie în dezvoltarea și consolidarea economiei naționale, iar lucrătorilor din domeniul le revine misiunea de a continua reformele începute pentru creșterea bunăstării populației, a declarat Șeful SFS, Ion Prisăcaru, în cadrul unei ședințe solemne, dedicată sărbătorii de astăzi.

Autorităţile solicită plata taxei hoteliere nu doar pe noaptea de cazare, ci şi pe micul dejun inclus în oferte, ceea ce face ca impozitul să crească cu 20%, afectând profitabilitatea sectorului, susţine Radu Enache, preşedintele FIHR, dar Ministerul Finanţelor precizează că încă analizează situaţia. "În România anului 2014, la aproape şase ani de la începerea crizei economice mondiale, industria hoteliera subzistă cu mare greutate. O industrie care a fost atât de lovită de criză în 2009, pierzând aproape 25% din cifra de afaceri anuală, care nici până acum nu a fost recuperată, a fost lovită în plus de minunaţii noştri guvernanţi, în 2010, prin majorarea TVA-ului (in condiţiile în care în alte ţări din UE a fost instantaneu scăzută) la restaurante şi evenimente", a spus Radu Enache, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR).

Într-un editorial pentru Financial Times jurnalistul economic Wolfgang Münchau demontează ideea Bundesbank că prin majorări salariale s-ar revigora cererea internă a Germaniei şi s-ar rezolva astfel o parte din problemele celei mai mari economii europene şi ale zonei euro şi propune în schimb mai multă relaxare monetară şi suspendarea pactului fiscal, cel prin care statele europene s-au obligat să respecte o disciplină bugetară strictă.

Marile companii, printre care Apple, Google, Microsoft, au acumulat rezerve record de capital de apoape 7.000 de miliarde de dolari şi se pregătesc să se lanseze într-o frenezie a cheltuielilor, ceea ce ar putea energiza masiv revenirea economiei globale, scrie The Telegraph.

După şase ani de la marea recesiune mondială, reuniunea istorică de săptămâna trecută a Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale a acordat o atenţie deosebită problemelor care continuă să slăbească zona euro, ale cărei perspective sunt descrise în termeni deloc încurajatori precum „stagnare prelungită“ şi risc de recesiune. Remediile propuse la summit sunt presiuni mai mari pentru ca Germania să-şi cheltuiască surplusul bugetar pe eforturi de stimulare a economiei, investiţii în infrastructură şi, din partea şefului Eurogroup, un pact de creştere economică.

Companiile ar trebui să plătească taxe în ţările unde fac profit, apreciază Jean-Claude Juncker, fostul şef al Eurogroup şi probabil viitorul preşedinte al Comisiei Europene. El promovează introducerea unei baze unice de impozitare pentru companii şi a unui set unic de reguli etalon pentru companiile care activează în Uniunea Europeană pentru a-şi calcula profitul impozabil.

Factura electronică este implementată în multe ţări din Europa, fiind un standard, un instrument comod de interacţiune operativă între agenţii economici în activitatea lor pe piaţă. Totodată, privită din prisma administrării fiscale asigură transparenţă şi informare rapidă privind tranzacţiile facturate.

Ședința de ieri a Guvernului a adus o veste bună pentru toți angajații Serviciului Fiscal de Stat din Republica Moldova. În cele din urmă, Executivul a adoptat decizia de a oferi un sediu propriu pentru amplasarea direcțiilor aparatului IFPS și a Inspectoratului Fiscal Chișinău, a declarat, solicitat de presă, Șeful SFS, Ion Prisăcaru.

Rulajul pieţei valutare în numerar a urcat la 370 milioane de dolari SUA, în luna mai, după o creştere cu 10,5 la sută faţă de luna precedentă, informează MOLDPRES cu referire la date ale Băncii Naţionale a Moldovei (BNM). Este a treia lună consecutiv cînd tranzacţiile pe această piaţă cresc, după ce în luna ianuarie 2014 s-au redus considerabil, cu 21,4 la sută faţă de luna precedentă, iar în februarie s-au menţinut pe tendinţa de scădere, deşi mai puţin pronunţată.

După apelul Asociației Obștești ”Liga Bancherilor din Moldova”, este cunoscut faptul, că sectorul bancar din Republica Moldova a fost mereu un exemplu de eficiență a transformărilor structurale spre economia de piață, iar moneda națională, leul moldovenesc, a devenit un atribut indispensabil al independenței economice a țării. Anume acest sector a aplicat printre primele tehnologiile informaționale moderne, standardele internaționale de contabilitate și raportare financiară, gestionarea prudentă a riscurilor, principiile guvernării corporative.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) analizează schimbarea regulilor pentru acordarea de împrumuturi mari ţărilor cu probleme financiare şi eliminarea excepţiei care a permis creditarea Greciei în 2010 fără o restructurare în prealabil a datoriei statului elen, potrivit Bloomberg.

Una din principalele obiective a oricărei administrări fiscale este să asigure că volumul necesar de taxe va fi colectat la un preț de administrare (pentru administrarea fiscală) și conformare (pentru contribuabili) cît mai redus. În acest sens, educarea contribuabililor este un mecanism esențial pentru asigurarea conformării benevole a contribuabililor, care va duce la realizarea obiectivului primar în cel mai ieftin mod posibil.

Un aşa-numit sistem de educaţie duală, în care angajatorii lucrează cot la cot cu şcolile pentru a avea candidaţi cât mai bine pregătiţi pentru piaţa muncii la absolvire, funcţionează de mai bine de un deceniu în Germania, iar această colaborare a făcut ca în unele regiuni ale Germaniei rata şomajului să fie aproape neglijabilă. În România, reducerea drastică a numărului de elevi din şcolile profesionale şi lipsa de atractivitate în rândul tinerilor pentru învăţarea unei meserii au condus la un deficit de candidaţi pe piaţa muncii şi la o rată a şomajului mai ridicată.

Dacă noul guvern al Indiei, condus de Narendra Modi, va face reformele necesare în infra­structura deficitară a ţării, aceste investiţii ar putea fi motorul unui nou superciclu al materiilor prime la nivel global, potrivit unei analize a băncii britanice HSBC, citată de CNBC. Victoria zdrobitoare în alegerile generale a partidului lui Modi, succes pe care nu l-a mai avut niciun alt partid în India după anii ’80, permite noului guvern să facă reforme cu mai multă uşurinţă decât predecesorii săi.

Aproape 70% dintre germani vor să muncească până la 35 de ore pe săptămână, potrivit unui sondaj realizat de sindicatul IG Metall în rândul a 500.000 de persoane, membre sau nu ale organizaţiei. Potrivit sondajului, 45% dintre persoanele intervievate vor o săptămână de lucru de 35 de ore, 18,5% vor să muncească între 21 de ore şi 34 de ore, iar 4,8% mai puţin. În prezent, 17,9% dintre participanţii la cercetare muncesc 35 de ore, iar circa 9% mai puţin.

Asociația Auditorilor și Consultanților în domeniul Managementului din Republica Moldova, AO Ecofin Consult adresează echipei redacționale „Monitorul Fiscal FISC.md” cele mai sincere felicitări şi urări de bine cu prilejul împlinirii a 3 ani de la fondare.