O entitate trebuie să determine dacă este oportun să analizeze fiecare tratament fiscal incert în mod separat sau împreună cu unul sau mai multe tratamente fiscale incerte, în funcție de abordarea care prefigurează cel mai bine rezolvarea incertitudinii. Pentru a determina care dintre cele două abordări prefigurează cel mai bine rezolvarea incertitudinii, o entitate ar putea ține seama, de exemplu: a) de modul în care își întocmește declarațiile fiscale și susține tratamentele fiscale pe care le aplică; sau b) de modul în care entitatea se așteaptă ca autoritatea fiscală să efectueze controlul și să rezolve aspectele care ar putea apărea în urma acestui control.

Angajatul entității pe parcursul anului a beneficiat de scutire personală, ulterior i s-a stabilit grad de dizabilitate și, respectiv, este în drept să solicite scutire personală majoră. Care este corectitudinea calculării scutirilor respective (separat sau doar una din ele), este necesar ca entitatea să efectueze un recalcul?

Prin Legea nr. 311 din 30.11.2018 pentru modificarea Legii nr. 289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale au fost efectuate un șir de modificări ce vizează stabilirea, calcularea și plata indemnizațiilor din sistemul public de asigurări sociale. Printre cele mai importante modificări care vizează drepturile și interesele salariaților trebuie menționate următoarele: • Începând cu 1 iulie 2019, certificatul medical va fi eliberat pe suport de hârtie și în format electronic, transmis prin intermediul conexiunilor intersistemice securizate.

În primele trei luni ale anului curent Serviciul Vamal a colectat la bugetul de stat circa 4,6 mld. lei, depășind cu 208,7 mil. lei încasările pentru aceeași perioadă din anul precedent. Datele au fost prezentate în cadrul unei ședințe de bilanț al activității Departamentului venituri și control vamal, convocată de directorul Serviciului Vamal, Vitalie Vrabie. Conform datelor prezentate, în structura veniturilor ponderea cea mai mare o dețin plățile provenite din administrarea TVA, care constituie 70,7%, urmate de accize cu 21% și taxele vamale, care au o contribuție de 5,2%. Cifrele sunt în creștere și în cazul exporturilor, valoarea cărora a crescut, în primul trimestru, cu 516,8 mil. lei, însumând peste 10,5 mld. lei.

”Creez site-uri de la zero”, ”Traduceri”, ”Muncă la distanță pentru cei ce doresc un job suplimetar”… În ultima perioadă tot mai frecvent găsim în rețelele de socializare atât cereri, cât și oferte de la/pentru persoane fizice, care, fie în timpul liber, fie drept activitate de bază, propun prestarea diferitor servicii fără înregistrarea unei forme organizatorico-juridice a activității sale. Aceste persoane sunt considerate freelanceri, fiind pentru țara noastră mai noi ca noțiune, nu și ca fenomen.

SC „X” SRL prezenta şi difuza prin internet informaţie publicitară despre activitatea de proiectare pentru toate categoriile de construcţii, pentru urbanism, instalaţii şi reţele tehnico-edilitare, reconstrucţii, restaurări, construcţii de clădiri sau construcţii inginereşti, instalaţii şi reţele tehnico-edilitare etc., inclusiv plasarea şi difuzarea informaţiei publicitare de proiectare a tuturor sistemelor. Cu toate acestea, la accesarea paginii www.licenţiere.gov.md, compartimentul „verifică licenţa” şi indicarea datelor SC „X” SRL s-a constatat lipsa deţinerii licenţei, prin ce se încălca prevederile art.8 alin.(1), (3), (9), (11) lit.c) și art.10 alin.(1) lit.g) a Legii nr.1227 din 27.06.1997 cu privire la publicitate.

Curtea de Conturi (CC) a prezentat în ședință publică rezultatele auditului rapoartelor financiare ale Autorității Naționale de Integritate (ANI) pentru anul 2018. Ca urmare a audierii rapoartelor financiare ale ANI, Curtea de Conturi a concluzionat: sub toate aspectele semnificative, acestea oferă o imagine corectă și fidelă, în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil. În ceea ce privește micile neconcordanțe sau deficiențe depistate, președintele Autorității Naționale de Integritate, Rodica Antoci, i-a asigurat pe membrii Curții că acestea au fost luate în calcul chiar pe parcursul efectuării auditului. „Angajații Autorității au fost receptivi la constatările și recomandările echipei de audit, astfel încât a fost posibilă remedierea imediată a unor carențe depistate, iar pentru celelalte au fost deja identificate soluții.

În conformitate cu art. 31 alin. (1) lit. c) din Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007, activitatea întreprinzătorului individual încetează în cazul decesului confirmat prin hotărîre judecătorească sau prin certificat de deces eliberat de organul de stare civilă competent.

În luna martie 2019, producția industrială, seria brută, s-a majorat cu 0,9% comparativ cu aceiași perioadă din anul precedent ca urmare a creșterii volumului producției în industria extractivă de 2,6 ori și în industria prelucrătoare – cu 4,1%, anunță Biroul Național de Statistică. Totodată, în primele trei luni ale anului curent, producția industrială serie brută a fost mai mare cu 1,5% comparativ cu aceiași perioadă din 2018, care de asemenea este condiționată de sporul în industria extractivă cu 80,2% și a celei prelucrătoare – cu 1,7%. La producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat s-a înregistrat o descreștere cu 2,1%.

Pentru angajații din cadrul Fondului special pentru manuale, instituție din subordinea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, vor fi aplicate prevederile Hotărârii Guvernului cu privire la salarizarea angajaților din unitățile cu autonomie financiară. În Monitorul Oficial de vineri, 1 martie, a fost publicată Hotărârea pentru modificarea anexei nr. 8 la Hotărârea Guvernului nr. 743/2002 cu privire la salarizarea angajaților din unitățile cu autonomie financiară.

Obligațiile fiscale calculate la bugetul public național (BPN) de către întreprinderile incluse în lista contribuabililor cu riscuri de neconformare fiscală în trimestrul I al anului curent au crescut cu 10,14% comparativ cu perioada similară a anului precedent sau cu circa 45 mii lei și constituie 489, 3 mil lei. Datele sunt incluse în Raportul privind rezultatele monitorizării contribuabililor prin prisma Programului de conformare voluntară pentru primele trei luni ale anului 2019. Reamintim că, pentru anii 2018-2019, au fost stabilite ca segmente ale economiei naționale prioritare pentru monitorizare construcția, agricultura, restaurante și alte activități de servicii de alimentație, transportul, precum și persoanele fizice posibili subiecți ai aplicării metodelor și surselor indirecte de estimare a veniturilor.

Întreprinderea desfășoară activitate în domeniul agriculturii. În luna iulie începe recoltarea fructelor de piersici și a legumelor. Pentru a reuși recoltarea în termini optimi, vom încadra personal suplimentar pentru aceste lucrări — zilieri. Începând cu luna aprilie curent, faptul despre angajarea/eliberarea personalului întreprinderii se declară în termen de 10 zile prin formularul IRM19. Cum urmează să procedăm în cazul declarării acestor persoana, dacă: – nu avem un contract de muncă încheiat; – unele persoane lucrează de la o zi până la câteva zile sau ocazional, în decursul lunii?

Mulţi şefi cred că şi-au făcut datoria dacă asigură angajaţilor un salariu lunar. Însă acest lucru nu este de-ajuns pentru ca oamenii să fie productivi şi implicaţi. Brigette Hyacinth, autoarea cărţii „The Future of Leadership: Rise of Automation, Robotics and Artificial Intelligence”, spune că secretul unei echipe devotate este simplu: arată-ţi aprecierea faţă de munca depusă de cei din echipa ta. În loc să te grăbeşti și să-i critici, mai degrabă evidenţiază lucrurile bune pe care le fac angajaţii tăi. Acest lucru este, în cele mai multe cazuri, mai eficient decât acordarea unor bonusuri de performanţă, de exemplu.

Investițiile sunt acea verigă a ciclului de viață a unei societăți, fără de care succesul în activitate nu poate fi atins. Indiferent de mărimea entității comerciale, genul de activitate, investițiile sunt cele ce fac ca o entitate sau alta să aibă un mod de activitate eficient, pot să genereze o impulsionare prin creșterea producției sau a volumului de servicii prestate, să îmbunătățească calitatea acestora, să condiționeze extinderea entității și diversificarea activității desfășurate.

La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a art. 50 alin. (2) lit. c) din Legea insolvabilității nr.149. Obiectul excepţiei îl constituie textul ,,creanţelor persoanelor fizice, născute din contracte de investire în construcţia de locuinţe” din art. 50 alin. (2) lit. c) din Legea nr.149, ridicată de către autorul sesizării în dosarul pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru. Pe data de 18 octombrie 2012, între agentul economic ,,X” și agentul economic ,,Z” a fost încheiat un contract cu privire la investirea capitalului în construcție. Potrivit contractului, agentul economic ,,Z” a executat în beneficiul agentului economic ,,X” lucrări de finisare a fațadei blocului locativ.

Consiliul Concurenței a făcut publică Decizia Plenului consiliului nr. ASER-13 din 7 martie 2019, prin care constată că măsura de sprijin acordată sub formă de reducere a venitului impozabil cu o sumă calculată prin înmulţirea salariului mediu lunar pe ţară din anul precedent anului fiscal de gestiune la creşterea numărului mediu al salariaţilor în anul fiscal de gestiune faţă de anul precedent, dar nu mai mare de venitul impozabil prevăzută la art. 24 alin. (16) din Legea nr. 1164 din 24.04.1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului Fiscal al Republicii Moldova, nu constituie ajutor de stat în sensul art. 3 al Legii nr. 139 din 15.06.2012 cu privire la ajutorul de stat și urmează a fi exclusă din lista schemelor de ajutor de stat existente, care se prezintă anual Consiliului Concurenței de către Serviciul Fiscal de Stat.

Suntem o societate cu răspundere limitată cu genul de activitate comerț cu amănuntul. Nu am desfășurat activitate de întreprinzător o perioadă îndelungată, motiv din care, potrivit deciziei Serviciului Fiscal de Stat, am fost excluși, în luna martie 2019, din categoria subiecților plătitori ai TVA, fapt care l-am aflat recent. Până în prezent prezentam lunar dările de seamă forma TVA12, forma IPC18, trimestrial forma TL13 și, anual, forma IALS14/18 și formaVEN12. Care dări de seamă urmează să prezentăm acum, dacă nu mai suntem înregistrați în calitate de plătitori TVA, și care sunt amenzile care vor fi aplicate către entitatea pentru neprezentarea dărilor de seamă ?

În perioada de gestionare a procesului de recepţionare a declaraţiilor de către CNAS, au fost atestate cazuri în care angajatorii declarau sume cu privire la fondul de salariu (venitul asigurat) pentru un angajat într-un cuantum majorat pentru a i se stabili o pensie sau indemnizaţie majorată, iar după stabilirea dreptului social, suma declarată iniţial se încerca a fi corectată prin diminuare, diferenţa de sumă fiind declarată pentru o altă persoană, care urmează în timpul apropiat să stabilească o prestaţie. În scopul de a nu admite dezafectarea de mijloace ale BASS, art. 56 al Legii 489/1999 prevede responsabilitatea angajatorului de a restitui sumele plătite necuvenit sub formă de pensii și indemnizaţii ca urmare a prezentării declarațiilor corectate.

Prin prisma art. 74 din Codul familiei nr. 1316 din 26.10.2000 (Cod) părinții sunt obligați să-și întrețină copiii minori și copiii majori inapți de muncă care necesită sprijin material. Plata pensiei de întreținere se determină prin două moduri: • în baza unui contract încheiat între părinți sau între părinți și copilul major inapt de muncă; • în caz că lipsește acest contract menționat mai sus pensia de întreținere se încasează pe cale judecătorească, la cererea unuia dintre părinți, a tutorelui copilului sau a autorității tutelare teritoriale.

(Continuare. Partea I — nr. 4 (52)) În continuare vom examina modul de contabilizare a contractelor de parteneriat public-privat (PPP) sub formă de concesiune. Aspecte generale Scopul concesiunii este atragerea sectorului privat la dezvoltarea, finanţarea, exploatarea și întreţinerea obiectelor de infrastructură care aparţin statului sau a unităților administrativ- teritoriale (UAT) cu condiția ca acestea să fie necesare pentru executarea lucrărilor și/sau prestarea serviciilor.