Unul din angajaţii  întreprinderii  a solicitat concediu de îngrijire a copilului până la vârsta de 3 ani, fiind bunelul copilului. Este în drept angajatorul să refuze acordarea concediului solicitat? În cazul în care acest concediu se acordă, angajatul poate reveni la serviciu cu păstrarea indemnizației stabilite?  Se cunoaşte că copilul este născut pe teritoriul unei ţări străine.   Potrivit art. 124 alin. (2) din Codul muncii, în baza unei cereri scrise, persoanelor asigurate indicate la alin. (1) (femeilor salariate şi ucenicelor, precum şi soţiilor aflate la întreţinerea salariaţilor) după expirarea concediului de maternitate li se acordă un concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, cu achitarea indemnizației din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Compania A are ca angajat pe cetățeanul X care beneficiază de un salariu lunar calculat de 31 000 lei, ținând cont de noile prevederi ale Codului fiscal (CF) referitoare la scutirea personală precum că fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mare de 360 000 lei nu are dreptul de a beneficia de scutirea personală, apar următoarele întrebări: 1. Este obligat angajatorul să rețină impozit pe venit, lunar, fără acordarea scutirii personale angajatului, sau în cazul constatării depășirii plăților salariale a sumei de 360 000 lei să recalculeze impozitul pe venit al angajatului fără acordarea scutirii?

Spațiile verzi, indiferent de apartenență și destinație, servesc la îmbunătățirea calității mediului și menținerea echilibrului ecologic, iar în contextul încălzirii globale indiscutabil prezintă o importanță majoră pentru orice țară. Statul prin

Excluderea monopolului în cazul prestării serviciului de dializă în ambulatoriu din contul fondurilor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a dezavantajului serviciului public față de cel al partenerului privat sunt scopurile urmărite de autorii care au propus proiectul hotărârii de Guvern ce vizează modificarea Hotărârii nr. 574/2013 cu privire la parteneriatul public–privat pentru serviciile de dializă. Acesta a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat din 19 septembrie curent. Astfel, Guvernul va putea iniția și alte proiecte de parteneriat public-privat în domeniul dat, inclusiv în perioada de valabilitate a contractului de parteneriat public-privat deja încheiat, iar termenul pentru realizarea proiectului va reveni la 12 ani.

Prin voucher înțelegem bonul, certificatul, chitanța, adeverința garantată de cineva, în anumite condiții (de exemplu, în anumite perioade de valabilitate), oferind posesorului o anumită sumă de bani pentru procurarea unui bun sau acces la un serviciu în anumite locuri și în limita valorii indicate.

Ministerul Finanțelor a asigurat gestionarea datoriei de stat, garanțiilor și recreditării de stat în conformitate cu cadrul legal de reglementare a domeniului, fiind respectate limitele aprobate atât prin Legea bugetară anuală, cât și cele stabilite în Programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020- 2022)”, potrivit Raportului Curții de Conturi privind auditul conformității domeniului în anul 2020, Hotărârea nr. 31 din 28 iunie curent cu privire la Raportul auditului fiind publicată în Monitorul Oficial din 9 iulie curent.   Misiunea de audit public extern a fost realizată conform Programului activității de audit a Curții de Conturi pe anul 2021, având drept scop

Casa Națională de Asigurări Sociale reiterează că, la 1 aprilie 2022, pensiile şi unele prestații sociale se indexează cu coeficientul 13,94% pentru partea pensiei care nu depășește 9900 lei. Procesul de indexare și majorare a pensiilor este efectuat de către CNAS din oficiu, fără depunerea cererilor de către beneficiari.   Indexarea este prevăzută pentru: pensiile pentru limită de vârstă, de dizabilitate, de urmaș; pensiile pentru vechime în muncă; pensiile funcţionarilor publici, colaboratorilor vamali, judecătorilor; plățile periodice/lunare capitalizate;

Angajatorul este obligat să informeze periodic, dar nu mai rar decât o dată în 2 ani (cel târziu în primul semestru al anului următor celui de gestiune), salariaţii şi/sau reprezentanţii salariaţilor cu privire la remuneraţia medie pe categorie de salariaţi sau de funcţii, defalcată în funcție de gen. Totodată, principiul plată egală se aplică fiecărei componente a salariului de bază, a salariului suplimentar şi alte plăti de stimulare şi compensare. Aceste prevederi ar putea suplini atât  Codul muncii, cât și Legea nr. 121/2012 cu privire la asigurarea egalității, dar și Legea nr. 5/2006 cu privire la asigurarea egalității de șanse între femei si bărbați.

Prin Legea nr. 214 din 31.07.2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală), publicată în Monitorul Oficial nr. 355-357 din 15.08.2024, în vigoare din 01.01.2025, cu unele excepții, au fost operate un șir de modificări în legislație, inclusiv în cea fiscală, care urmează

Persoana fizică cetățean, în baza unui contract de împrumut, a acordat un împrumut în valută străină pe termen de 2 ani unei persoane juridice în valoare de 10 000 EUR.

Întrebare: În ce cazuri notarii urmează a raporta informația în conformitate cu prevederile art. 226/11 din Codul fiscal (în continuare – CF) aferent contractelor autentificate cu privire de partajarea averii între succesori?

În conformitate cu art.23 alin.(2) din Legea cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecţiei Sociale, examinând indicatorii executării bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pe parcursul anului curent, dinamica contingentului de beneficiari, mărimea prestațiilor plătite acestora, dar și indicatorii macroeconomici și modificarea cadrului legislativ din anul curent, vine cu un proiect de lege privind modificarea și completarea Legii nr.300/2018 bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019, care este în concordanță cu proiectul modificărilor propuse în Legea bugetului de stat pe anul 2019, proiectul căruia, de asemenea, este propus pentru consultări publice. Astfel, suma cheltuielilor estimate pentru anul curent este cu circa 17014 mii lei mai mică decât cea precizată și reprezintă soldul mijloacelor financiare din anul precedent.

Proiectul a fost elaborat ca urmare a deciziei Prim-ministei, Natalia Gavrilița, privind reformarea cadrului normativ de reglementare a activității de întreprinzător, fiind format și un grup de lucru.

Conectarea primară la serviciile fiscale este cu titlu gratuit pentru toți contribuabilii obligați să utilizeze metodele automatizate, inclusiv pentru prezentarea informațiilor prin intermediul Sistemului Informațional Automatizat „Colectarea informațiilor din surse indirecte” (în continuare – SIA CISI), și NU DOAR pentru contribuabilii ce cad sub incidența art. 187 alin. 21 din Codul Fiscal.

În conformitate cu prevederile art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare angajator care plătește lucrătorului salariu (inclusiv primele și facilitățile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat și de deduceri, și să rețină din aceste plăți un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern.

Mecanismul de impozitare progresivă a veniturilor persoanelor fizice-cetățeni, care poate fi pus în aplicare din 1 ianuarie 2023, presupune impozitarea cu 12% a venitului anual impozabil ce nu depășește plafonul de 1 mil. lei și, respectiv, cu 18% în cazul venitului anual ce depășește 1 mil. lei. Totodată, persoanelor fizice rezidente care obțin un venit impozabil anual mai mic de 360 mii lei, li se va păstra dreptul de utilizare a scutirii personale, cuantumul căreia pentru anul viitor rămâne la nivelul anului 2022 (vezi prevederile art.33 din Codul fiscal).

În conformitate cu art. 277 alin. (1) din Codul fiscal, subiecți ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare/impozitul funciar sunt persoanele juridice şi fizice rezidenţi şi nerezidenţi ai Republicii Moldova:

Cu toate că percepția societății vizavi de activitatea unei autorități fiscale este că aceasta constă exclusiv în a încasa impozitele și taxele de la contribuabili și de a aplica sancțiuni pentru neonorarea obligațiilor fiscale, misiunea autorități fiscale este, în primul

Art. 6 al Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019 prevede că persoanele fizice, care nu se includ în categoriile de plătitori şi de asiguraţi specificaţi în anexa nr.1 la Legea privind sistemul public de asigurări sociale, pot să se asigure pe bază de contract individual încheiat cu Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS). Aceste persoane vor achita o taxă fixă anuală în sumă de 9456 lei, iar pentru persoanele fizice – proprietari sau arendaşi de terenuri agricole, care lucrează terenul în mod individual, taxa constituie 2412 lei. Contractul se încheie minim pentru o lună, iar sumele contribuţiilor lunare constituie, respectiv, 788 lei şi 201 lei.