Denaturări semnificative în Raportul de venituri și cheltuieli în sumă de 175,2 mii lei — la venituri și de 4087,9 mii lei la partea de cheltuieli, precum și în sumă de 12 984,9 mii lei în Bilanțul contabil a constatat echipa Curții de Conturi, care a efectuat un audit asupra Raportului situațiilor financiare ale Azilului republican pentru invalizi și pensionari din municipiul Chișinău. Hotărârea Curții cu recomandările și concluziile de rigoare a fost publicată în Monitorul Oficial din 9 februarie curent. Echipa de audit notează că, pe parcursul desfășurării auditului, conducerea entității a refuzat conlucrarea și comunicarea cu auditorii, ceea ce a condiționat limitarea acestora în obținerea probelor suficiente pentru exprimarea opiniei de audit aferente situațiilor financiare.

Denaturări semnificative în Raportul de venituri și cheltuieli în sumă de 175,2 mii lei — la venituri și de 4087,9 mii lei la partea de cheltuieli, precum și în sumă de 12 984,9 mii lei în Bilanțul contabil a constatat echipa Curții de Conturi, care a efectuat un audit asupra Raportului situațiilor financiare ale Azilului republican pentru invalizi și pensionari din municipiul Chișinău. Hotărârea Curții cu recomandările și concluziile de rigoare a fost publicată în Monitorul Oficial din 9 februarie curent. Echipa de audit notează că, pe parcursul desfășurării auditului, conducerea entității a refuzat conlucrarea și comunicarea cu auditorii,

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) din România are atribuții de administrare și colectare pentru venituri bugetare în sumă totală de 208,5 mlrd. de lei în acest an, iar colectarea trebuie să se realizeze în condițiile aplicării legislației fiscale în vigoare pentru anul curent, care prevede reduceri ale unor cote de impunere, creșteri sau diminuări ale bazelor de impozitare și eliminări de taxe, precizează instituția.

Angajatului întreprinderii „X” i s-a acordat concediu de odihnă anual şi a beneficiat de indemnizaţia de concediu care a fost achitată, conform prevederilor art. 117 a Codului Muncii, cu 3 zile calendaristice înainte de plecarea salariatului în concediu. După expirarea perioadei de concediu, angajatul a depus cerere de eliberare, situaţie în care a fost obligat de către angajator să restituie suma indemnizaţiei pentru zilele de concediu neacoperite. În luna de eliberare în documentele de evidenţă contabilă este indicată suma cu semnul minus, deoarece fostul angajat nu a lucrat şi nu i s-a calculat salariu.

Veniturile acumulate de Serviciul Fiscal de Stat la Bugetul public național (BPN) în cele opt luni ale anului 2017 au crescut, comparativ cu perioada similară a anului 2016, cu 18,6 %. Astfel, în perioada de referință au fost înregistrate încasări în sumă de 20,8 mld. lei. În raport cu perioada similară a anului precedent, s-a înregistrat un spor de 3,2 mld. lei. Comparativ cu sarcina stabilită (19,5 mld. lei) se atestă o depășire cu 1,3 mld. lei sau cu 6,8%.

Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM) a acumulat, în primele opt luni ale anului curent, în fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (AOAM) venituri de 4,96 mld. lei, ceea ce constituie 102,3% faţă de suma planificată.

Din 1 ianuarie 2021, mărimea minimă a capitalului social pentru organizațiile de creditare nebancară (OCN) va constitui 1 mil. lei, ceea ce va contribui la consolidarea stabilităţii financiare a acestora (actualmente indicatorul este de 300 mii lei). Prevederea este inclusă în Legea nr. 1/2018 cu privire la organizațiile de creditare nebancară (Legea nr. 1/2018), modificările fiind publicate în „Monitorul oficial”. Cerințele au fost elaborate de Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) în scopul consolidării capacității în domeniul reglementării şi supravegherii activității OCN,

În conformitate cu art.6 din Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală

În Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 10 iunie 2019 a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 283 din 29 mai 2019 (HG nr. 283/2019) prin care au fost operate modificări în unele acte normative din domeniul asigurărilor sociale de stat inclusiv în Hotărârea Guvernului nr. 1245/2016 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiei paternale (HG nr. 1245/2016).

În baza materialelor acumulate asupra contribuabililor restanțieri și urmare a emiterii Hotărârii privind executarea silită a obligațiilor fiscale a contribuabilului, Direcția generală administrare fiscală /Direcția generală administrare contribuabili mari informează Direcția generală organizare deservire și gestionare arierate aferent necesității întocmirii unei solicitări de recuperare a creanțelor în baza solicitării de recuperare a restanțelor/creanțelor fiscale aferent Convenției privind asistența administrativă reciprocă în materie fiscală, formularul căreia este propus pentru consultări publice de către Serviciul Fiscal de Stat. Autoritatea a elaborat proiectul ordinului de modificare a Regulamentului privind punerea în aplicare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1275 din 26 decembrie 2018, anexă la Regulament fiind formularul solicitării indicate supra.

Codul fiscal al Republicii Moldova a fost implementat în 1998, fiind bazat pe prevederile Codului fiscal mondial1. Până în prezent, o serie impunătoare de modificări au fost aduse la legislația fiscală, structura și elementele de bază, însă, nu au fost modificate substanțial.   Necesitatea reconstrucției legislației fiscale moldovenești derivă dintr-un context mai larg – angajamentele asumate față de Uniunea Europeană (UE), reformele fiscale de amploare adoptate la nivel internațional, necesitatea de a asigura un mediu fiscal simplu și competitiv pentru investitori, concurența internațională și necesitatea adaptării la cele mai noi procese de business.

Chișinăul riscă să piardă pe termen lung afaceri care asigură locuri de muncă și venituri la buget. Capitala nu știe să-și exploateze avantajele competitive și să se specializeze în activități economice durabile și profitabile. Este concluzia experților Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) care au organizat audieri publice pe subiectul îmbunătățirii climatului de afaceri și taxele locale în mun. Chișinău.

Potrivit modificărilor care au fost operate în Legea nr. 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale (în continuare – Legea 289/2004), începând cu 1 iulie 2019, în modul de calcul a indemnizaţiilor de incapacitate temporară de muncă, precum şi modul de declarare în Darea de seamă IPC 18 a acestor perioade au fost introduse unele modificări, care se referă atât la angajatorii de la locul de muncă de bază, cât şi la angajatorii de la locul de muncă prin cumul.

1. (29.2.3.61) Este în drept persoana fizică – pensionar să beneficieze de scutire personală în cazul plăților primite în urma unui contract de prestării servicii? 2. (36.1.2.1) Urmează a fi calculate primele de asigurare obligatorie de asistență medicală din plățile achitate persoanei fizice pensionar în baza unui contract de prestării servicii?

1. (29.1.1.23) Se impozitează, oare, veniturile sub formă de dobînzi aferente depozitelor bancare primite de către agentul economic? 2. (29.1.5.12) Se consideră activ de capital proprietatea imobiliară pe care s-a calculat amortizarea?

Valoarea contractului de transmitere în posesie și/sau folosință (locațiune, arendă, uzufruct) a proprietății imobiliare constituie suma plății pentru perioada de referință (zi/lună/an), iar onorarea obligațiilor fiscale urmează a fi asigurată lunar, în termenul stabilit de art. 901 alin. (34) din Codul fiscal (CF). Această normă va completa Recomandările metodologice privind particularitățile administrării prevederilor art. 901 alin. (34) din CF, aprobate prin Ordinul Serviciul Fiscal de Stat nr. 622 din 13 noiembrie 2018, și se conține în Ordinul SFS nr. 566 din 9 decembrie 2019 publicat în „Monitorul oficial” din 13 decembrie.

Care este modalitatea de deducere a cheltuielilor pentru hrana organizată a angajaților, dacă agentul economic până în luna mai a aplicat regimul general de impozitare, iar începând cu luna iulie acesta s-a înregistrat ca rezident al parcurilor pentru tehnologia informaţiei? Urmează oare aceste plăți să fie constatate ca facilități acordate angajaților?

Multiplicatorul pentru venitul lunar minim garantat utilizat la stabilirea dreptului la ajutorul pentru perioada rece a anului poate fi majorat de la 1,95 la 2,2. În Parlament este înregistrat un proiect de lege privind modificarea art.151 din Legea cu privire la ajutorul social. Proiectul are drept scop sporirea gradului de protecție socială a persoanelor și familiilor defavorizate. Astfel, în cazul majorării multiplicatorului până la 2,2, vor putea pretinde la ajutor pentru perioada rece a anului familiile al căror venit global mediu lunar este de până la 2323 lei, ținând cont de venitul lunar minim garantat care, începând cu 1 aprilie curent, constituie 1056 lei (1056x2,2).

Regulamentul cu privire la condițiile de stabilire, modul de calcul și de plată a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă (Regulament) se completează cu prevederi noi pentru a fi adus în concordanță cu prevederile Legii nr. 311/2018 pentru modificarea Legii privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, termenul de intrare în vigoare a unor prevederi ale Legii fiind 1 ianuarie 2020. În Monitorul Oficial nr. 400-406 din 31 decembrie 2019 a fost publicată Hotărârea nr. 685 din 27 decembrie 2019 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului.  

Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect de hotărâre de Guvern ce are drept scop racordarea prevederilor Regulamentului privind evidența și calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscale la modificările efectuate la Codulul fiscal prin Legea nr.281 din 15.12.2017. Amintim că începând cu 1 ianuarie 2018, prin Legea menționată au fost efectuate modificări și completări Codul fiscal și la Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal, care prevăd introducerea unei noi metode de calculare a amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale, cu aplicarea unei perioade de tranziție pentru implementarea obligatorie a acesteia.