Continuăm publicarea celor 34 de tipologii ale managerului nesuferit, descrise de angajați. Acestea au fost propuse de vizitatorii siteului www.traininguri.ro, unde a fost lansat un concurs în acest sens. 11. Managerul obsedat de monitorizare Managerul nesuferit este managerul care le știe pe toate și vrea să știe tot ce se întâmplă în mintea și în calculatorul tău, cel care te pune să îți cronometrezi activitățile – fiecare 2 minute pe care le-ai petrecut cautând un folder, cele 30 de secunde în care ai vorbit cu cine știe ce client la telefon.

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare propune spre consultare proiectul Ordinului Ministerului privind aprobarea metodologiei ce are drept scop elaborarea Registrului preţurilor de referință pentru maşini, utilaje și echipamente agricole şi principiile de înregistrare a acestora.

Schimbarea permanentă a portofoliului de afaceri modifică caracteristicile principale ale entităţii: poziţia financiară, rezultatele operaţiunilor și fluxurile de numerar, veniturile și cheltuielile. În acest articol, ne vom referi la unele aspecte privind recunoașterea activelor imobilizate deținute pentru vânzare. Cerinţele privind conţinutul informaţiei cu privire la activităţile întrerupte și activele imobilizate retrase din utilizare ce urmează a fi prezentate în situaţiile financiare sunt stabilite de Standardul Internațional de Raportare Financiară 5„Active imobilizate deținute în vederea vânzării și activităţi întrerupte” (IFRS 5). Acest standard are un volum redus de prescrieri.

Domeniul subvenționării este unul vital pentru agricultură în condițiile în care acoperă o parte din investițiile pe care le fac fermierii, dar este nevoie de îmbunătățirea mecanismelor de acordare a banilor, consideră directorul de programe IDIS Viitorul, Viorel Chivriga. Expertul atrage atenția că sunt vizibile schimbări pozitive în activitatea AIPA. Mai cu seamă pe partea asigurării transparenței, informării părților interesate și diseminării de practici pozitive. Totuși, persistă și o serie probleme.

Art.61 alin. 1 din Codul de executare1 al RM (în continuare – CE) prevede că, executorul judecătoresc poate refuza intentarea procedurii de executare și stabilește condițiile în care executorul utilizează acest drept. La Curtea Constituțională (CC) a fost depusă o sesizare, prin care a fost solicitată examinarea constituționalității acestei sintagme. Instanța, prin Hotărârea nr.22 din 08.10.2019, a declarat sesizarea admisibilă, având în vedere că termenul „poate" din art. 61 alin. (1) din CE se referă la o pretinsă putere discreționară a executorului judecătoresc de a refuza sau nu intentarea procedurii de executare și că instanța va aplica aceste dispoziții din CE, mai exact în situația în care va determina dacă executorul a intentat în mod corect procedura respectivă.

În Monitorul Oficial din 25 august curent a fost publicat Ordinul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului cu privire la aprobarea criteriilor de evaluare a dosarelor de subvenționare. Astfel, Comitetul de evaluare și autorizare va determina dosarele câștigătoare în baza a 10 criterii:

Producătorii agricoli vor primi doar 560 mil. lei din cei 900 mil. lei prevăzuţi în Fondul de subvenţionare a agriculturii Moldovei pentru anul 2017, deoarece 340 mil. lei vor merge spre achitarea datoriilor pentru anul 2016. Despre aceasta se menţionează în nota informativă a Regulamentului privind condițiile, ordinea și procedura de acordare a mijloacelor Fondului, care a fost aprobat de Guvern pentru o perioadă de cinci ani.

Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” continuă publicarea pe ultimele pagini a informației de cultură generală, de data aceasta vă propunem curiozități fiscale, pagini din istorie despre evoluția finanțelor publice, precum și un Quiz matriceal. Știați că... Pe lângă biserica Old-North din Boston, Massachusetts, SUA, s-a deschis un magazin ce comercializează o varietate destul de largă de produse? Unul dintre produsele comercializate, ceaiul, este scutit de taxe și acest fapt se datorează evenimentului denumit „Partida de ceai de la Boston” din 16 decembrie 1773, în cadrul căreia s-a pledat pentru diminuarea impozitelor excesive, de la care a pornit, de fapt, Revoluţia americană. Ulterior, această mișcare a dus la apariţia celui de-al treilea partid în SUA (pe lângă republicani și democraţi) denumit „The Tea Party”, principalul motto al căruia este diminuarea taxelor și impozitelor.

Particularitățile anului 2020 au condiționat un proces al politicii fiscale complex condiționând necesitatea identificării și promovării unor măsuri axate pe relansarea economică ca urmare a crizei pandemice, perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea unei previzibilități reglementărilor fiscale.   În acest sens, urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr.257/2020).

Una dintre măsurile destinate susținerii mediului de afaceri în condițiile situației epidemiologice COVID19 stabilite prin Dispoziția nr.16 din 10.04.2020 a Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a RM (CSE) vizează subvenționarea angajatorilor care au instituit şomaj tehnic şi/sau staţionare conform prevederilor art.80 şi 801 din Codul muncii al RM (CM). Întru executarea Dispoziției, Modul de acordare a subvenţiei este stabilit de Ministerul Finanţelor prin Ordinul nr. 58 din 29 aprilie 2020. Mărimea subvenției care se acordă variază în funcție de categoria subiecților beneficiari.

Legea nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015) transpune Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26.02.2014 privind achiziţiile publice. Astfel, obiectul prezentului studiu este „Instituția terțului susținător” prevăzut la art. 63 din Directiva menționată, potrivit căruia „În ceea ce privește criteriile referitoare la situația economică și financiară stabilite în conformitate cu art. 58 alin. (3) și criteriile privind capacitatea tehnică și profesională stabilite în conformitate cu art. 58 alin. (4), un operator economic poate, dacă este cazul și pentru un anumit contract, să recurgă la capacitățile altor entități, indiferent de natura juridică a legăturilor pe care le are cu acestea”.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) amintește persoanelor interesate de profesia de declarant vamal că acestea se pot înscrie, până la 13 mai, la cursul de instruire primară a declarantului vamal cu o durată de cinci săptămâni, organizat de CTIF în perioada 13 mai – 14 iunie 2019. După susținerea testelor, audienții vor primi certificate de absolvire, document necesar pentru angajare în companiile de brokeri vamali sau în calitate de declaranți vamali în nume propriu. Declarantul vamal activează în numele persoanei juridice care deține licență pentru activitatea de broker vamal și efectuează, în baza contractelor de prestări servicii, prin reprezentarea directă în vamă, operațiuni privind declararea mărfurilor și/sau mijloacelor de transport de către agenții economici la posturile vamale din Republica Moldova.

Agenția de Intervenție și Plăți în Agricultură nu va mai fi în subordinea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, dar va avea statut de instituție publică. Hotărărea a fost luată în cadrul ședinței Guvernului din 23 iunie curent. Acest lucru va oferi posibilitatea atragerii mai multor fonduri, inclusiv din partea donatorilor străini, direcționate spre întreținerea și dezvoltarea instituțională. Pin schimbarea statutului instituției vor fi create premise pentru o mai mare independență în activitate, inclusiv atragerea și menținerea resurselor financiare și umane, a specificat vice-ministrul MAIA, Iurie Ușurelu.

La 30 octombrie curent va intra în vigoare procedura declarării periodice a mărfurilor exportate de către agenții economici prin intermediul trimiterilor poștale internaționale, aprobată prin Ordinul Serviciului Vamal nr.408-O din 04.09.2019. Acest subiect, dar și multe altele legate de consolidarea parteneriatului dintre Serviciul Vamal și mediul de afaceri au fost discutate pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. În cadrul evenimentului, directorul interimar al Serviciului Vamal, Iurie Ceban, s-a referit la unele priorități ale organului vamal pentru următoarea perioadă, printre care se regăsesc extinderea declarației electronice pentru toate destinațiile, inclusiv pentru perfecționarea activă, modernizarea ASYCUDA, aprobarea noului Cod vamal, dezvoltarea e-Comerț, implementarea procedurilor vamale simplificate etc.

În anul 2018 Republica Moldova a exportat produse și servicii în valoare de 2,7 miliarde USD, înregistrând o creștere de 11,8% față de anul precedent. Tendințele la nivel mondial, așteptările, dar și viitoarele acțiuni ale autorităților legate de exporturi au fost discutate la Pro Export Forum 2019. Evenimentul anual, care constituie o platformă de discuții dintre autorități, agenți economici din toate sectoarele economiei, importatori, exportatori, finanțatori experți din țară, dar și de peste hotare, a fost organizat în premieră sub umbrela „Moldova Business Week”. Pe parcursul unei zile, invitații și participanții au pus accent pe instrumentele inovative care pot fi aplicate de producătorii noștri pentru a cuceri noi piețe, pentru a-și promova mai eficient propriile produse, dar și pentru a crește volumul exporturilor.

Una din măsurile fiscale negociate cu FMI, care au ca scop asigurarea stabilității financiare este, după cum a fost anunțat anterior, anularea cotei reduse de TVA în mărime de 10% pentru sectorul HoReCa și revenirea la cota-standard 20%. În acest context, businessul din acest sector a solicitat Ministerului Finanțelor discuții suplimentare, care au avut loc marți, 29 iulie.

În practică entitățile se confruntă cu multiple întrebări, precum: • Care este structura obligatorie a politicilor contabile, ce pot sa conțină politicile contabile, dar nu este obligatoriu, precum și: − trebuie să includem în politici contabile proceduri contabile interne, precum aspecte ale contabilității de gestiune, cu privire la organizare si administrarea documentelor primare în cadrul entității etc.; − normele de pierderi stabilite și adoptate;

Politica fiscală și vamală pentru anul viitor este axată pe 3 principii: asigurarea plasării echitabile a poverii fiscale între mediul de afaceri și persoanele fizice, pentru a evita derapările de la o categorie de contribuabili la alta simplificarea activității contribuabililor și evitarea dezechilibrului la nivel de venituri bugetare, a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective, unde a fost prezentat proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2020. După cum a menționat ministrul, în proiect sunt incluse măsuri care diminuează presiunile fiscale pe anumite compartimente, dar există alți factori care sporesc presiunea la contribuabilii cu venituri sporite, care vin să compenseze micșorarea veniturilor ce vor fi înregistrate de primele acțiuni.

Clienții întreprinderilor specializate, în unele cazuri, transferă către acestea elemente de imobilizări corporale în schimbul conectării la rețele și furnizării continue a apei, energiei electrice, energiei termice, gazelor naturale. În cele mai dese cazuri, imobilizările corporale sunt transmise gratuit în baza unor prevederi legale.  Situația ce ține de transferul de active de la clienți către întreprinderile specializate este actuală de zeci de ani.  

Mărimea marjei maxime pe care creditorii o pot aplica pe parcursul anului 2019 pentru creditele garantate de către stat în baza Programului de stat „Prima casă” va constitui 2%, fiind diminuată comparativ cu anul 2018, când aceasta era de 3%. În Monitorul Oficial din 3 mai a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 241 din 24 aprilie pentru modificarea Hotărârii nr.202/2018 cu privire la aprobarea Regulamentului de implementare a Programului de stat „Prima casă”. Hotărârea mai prevede că, pentru a deveni beneficiar al Programului, solicitantul va putea să deţină în proprietate exclusivă sau împreună cu alţi membri ai familiei o locuinţă cu o suprafaţă locuibilă ce nu depășește 9 m2