Ministerul Justiției în comun cu Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (SPCSB) au elaborat proiectul de lege privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor. Proiectul a fost discutat în cadrul ședinței secretarilor de stat din 12 septembrie curent și transpune prevederile directivelor europene în domeniu în legislația națională. Proiectul legii stabilește modul de constatare a încălcărilor legislației cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi a finanțării terorismului de către entitățile raportoare, precum și modul de aplicare a sancțiunilor. Prevederile acestuia se propun a fi aplicate faptelor (acţiuni sau inacţiuni) săvârşite pe teritoriul RM, ce au ca obiect sau pot avea ca efect încălcarea legislației în domeniu.

Oricare persoană fizică - utilizator al internetului la accesarea navigatorului web (browser) „a fost atacat” de anunțurile pop-up (publicitate care iti sare în fața ochilor) cu reclama diverselor jocuri de noroc online. Mulți dintre utilizatori nu ezită să-și încerce norocul, dar nu toți cunosc care sunt diferențele dintre un joc de noroc care este desfășurat cu respectarea reglementărilor legale și unul care nu respectă prevederile legislației în vigoare ale Republicii Moldova cu privire la organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc. În asemenea situații, nu toți cunosc cum pot aceste jocuri online să-i creeze probleme beneficiarului de câștig când se ajunge la impozitarea acestor venituri.   În astfel de situații apar intrebări cu privire la corectitudinea declarării și achitării impozitului pe veniturile obținute de către persoanele fizice beneficiari ai câștigurilor din jocurile de noroc online.

În conformitate cu Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr.845/1992, entitatea este obligată să păstreze mijloacele băneşti în instituţii financiare şi să-și  achite obligațiile față de bugetul public naţional, angajaţii, creditorii, precum şi să-și onoreze celelalte obligaţii de plată prin sistemul financiar-bancar, în modul stabilit de actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei. Întreprinderea este liberă să deschidă conturi bancare și să efectueze operațiuni cu acestea,  respectând normele impuse de legislația bancară.

Amenda pentru împiedicarea controlului fiscal prin neasigurarea accesului în încăperile de producţie, depozite, locurile de păstrare a bunurilor și în spaţiile comerciale prin neprezentarea de explicaţii, date, informaţii şi documente necesare Serviciului Fiscal de Stat, va fi modificată. Se propune ca încălcarea să fie sancționată cu amendă de la 4 mii la 6 mii lei, în prezent suma acesteia fiind de 5 mii lei. Propunerea se conține în pachetul legislativ ce prevede modificarea legislației fiscale.

Funcţionar fiscal – în conformitate cu prevederile art. 129 alin. (4) din CF, este funcţionar public, conform prevederilor Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, care este persoană cu funcţie de răspundere remunerată în organul fiscal. Noţiunea „funcţionar fiscal” este identică cu noţiunile „funcţionar public”, „persoană cu funcţie de răspundere a organului fiscal” şi „persoană cu funcţie de răspundere a Serviciului Fiscal de Stat”, prevăzute de prezentul cod şi de Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.

Compania noastră prestează servicii de transport internațional, care se califică drept livrări scutite de TVA cu drept de deducere. La momentul transportării mărfii din Moldova în străinătate, apar 2 date în factura fiscală – data livrării când s-a prestat serviciul (de exemplu, 29 martie) și data eliberării facturii, când ajunge șoferul acasă și prezintă documentele (10 aprilie). Menționăm că utilizam integral e-Factura. In procesul controlului inspectorul pretinde să ne amendeze pentru neeliberarea facturii în termen (art. 108 din CF).

La 9 decembrie 2018 vor intra în vigoare noi prevederi ale Codului contravențional. Acestea au fost operate prin Legea nr. 159 din 12 octombrie 2018 privind modificarea unor acte legislative (publicată în MO al RM 416-422/649 din 9 noiembrie 2018). Amintim că din 7 octombrie 2017 au fost puse în aplicare prevederile Legii nr.27 privind clasificarea carcaselor de bovine, porcine și ovine, care stabilește bazele juridice și economice ale Sistemului național de clasificare a carcaselor, precum și relațiile dintre instituțiile statului și agenții economici implicați în activitățile de creștere a animalelor și de sacrificare a acestora. Astfel, entităților le-a fost pus la dispoziție mai mult de un an calendaristic pentru a se conforma cerințelor impuse.

Comercializarea veselei de unică folosință din plastic ar putea fi interzisă de la 1 ianuarie 2021. Parlamentul a votat în prima lectură un proiect de lege ce prevede completarea art.201 din Legea cu privire la comerțul interior, prin care se interzice utilizarea și comercializarea farfurilor, paharelor, tacâmurilor și bețișoarelor de unică folosință din plastic, cu excepția celor biodegradabile. Autorii menționează că plasticul nereciclabil are multiple efecte negative — degradarea plasticului durează între 100 și 400 ani, emiterea de gaze toxice în timpul arderii, pericol pentru viața acvatică, blocarea sistemelor de canalizare etc.

Serviciul Fiscal de Stat a încheiat procesul de monitorizare a sălilor de ceremonii prin instalarea posturilor fiscale. Astfel, în perioada 26 august — 30 noiembrie curent, în localurile monitorizate s-a atestat o creștere a volumului de livrări cu circa 11 mil. lei sau cu 42,08% comparativ cu perioada similară a anului precedent.

Agentul economic a eliberat factura fiscală cu valoarea impozabilă a livrării impozabile ce depăşeşte suma de 100 000 lei la data de 30.05.2019. În iulie 2019, faptul neînregistrării facturii fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale a fost depistat de către Serviciul Fiscal de Stat (SFS). În motivare, agentul economic menționează că a fost în imposibilitate să înregistreze factura fiscală în Registru, din motiv că la data de 05.05.2019 de către persoane necunoscute a fost sustras calculatorul din biroul contabilității întreprinderii, pe acest fapt fiind inițiată o cauză penală la 19.05.2019. Este pasibilă aplicarea amenzii prevăzută la art.260 alin.(41) din Codul fiscal (CF) în cazul descris?

În cazul în care angajata iese în concediu de maternitate și, ulterior, de îngrijire a copilului cu al treilea copil consecutiv (deci, în total au trecut deja 6 ani, perioadă în care angajata este în concediu) și acum iarăși a ieșit în concediu de maternitate (cu 2 zile înainte de expirarea concediului de îngrijire a copilului până la 3 ani), este posibil să fie concediată? Din câte cunosc, angajatorul nu are dreptul sa o concedieze, dar mi s-a zis că, după 6 ani, apare acest drept. Răspunsul la această întrebare este reglementat de alin. (2) din art. 86 și art. 251 din Codul muncii (CM). Astfel, este stabilit că nu se admite concedierea salariatului în perioada aflării lui în concediu medical, în concediile de odihnă

În rezultatul controlului fiscal prin metoda de verificare operativă a fost stabilit că SRL „Y” nu a declarat 3 depozite comerciale situate pe trei adrese diferite. Cum va fi sancționat contribuabilul în cazul dat? Dar în cazul în care încălcarea pentru nedeclararea depozitelor a fost stabilită pentru fiecare depozit în parte în cadrul diferitor controale fiscale pentru care au fost întocmite trei acte de control fiscal separate? În conformitate cu obligația contribuabilului, prevăzută la art. 8 alin. (2) lit. b) din CF, acesta trebuie să se pună la evidență la organul fiscal în a cărui rază își are sediul stabilit în documentele de constituire (înregistrare).

În urma efectuării cumpărăturii de control la entitatea D SRL aceasta nu a eliberat bonul de casă al MCC. Motivul invocat de persoana cu funcție de răspundere a entității este descărcarea temporară a acumulatorului mașinii de casă și control (MCC). Urmează a fi sancționată entitatea ca urmare a controlului și cum ar trebui să activeze aceasta în astfel de cazuri?

Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect ce prevede indicarea expresă a bugetului în care urmează a fi virate toate încasările din amenzile aplicate pentru săvârșirea contravențiilor stipulate în Codul contravențional, marea majoritate urmând să fie virate în bugetul de stat.

În jurisprudență proprirea este definită ca o procedură indirectă care dă posibilitatea creditorului să urmărească sume de bani, titluri de valoare sau alte bunuri mobile incorporale ce pot fi urmărite, datorate debitorului de o terţă persoană sau pe care acesta le va datora în viitor în baza unor raporturi juridice, precum şi bunurile mobile asupra cărora a fost aplicat sechestrul în procedura urmăririi mobiliare, deţinute de către terț în numele debitorului. Totodată, art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2019 (în continuare – Legea nr.149) oferă noțiunea de poprire drept procedură prin care administratorul insolvabilității/lichidatorul urmărește bunurile sau sumele datorate debitorului de către a treia persoană, iar recent Curtea Supremă de Justiție s-a expus asupra unor aspecte privind aplicarea instituției popririi în cadrul procesului de insolvabilitate.

În primul trimestru al anului curent, au fost primite în audiență de către conducerea Serviciului Fiscal de Stat 166 de persoane, potrivit datelor informative privind funcţionarea sistemului de petiţionare. Comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent, numărul acestora a crescut cu 17, în primul trimestru din 2018 fiind primiți în audiență 149 de contribuabili. Totodată, în perioada lunilor ianuarie-martie 2019, în adresa Direcţiei securitate internă şi anticorupţie a SFS au parvenit 9 petiții, în scădere cu 50 comparativ cu primele trei luni ale anului 2018, în care au fost primite spre examinare 59 de petiții.

În cazul diminuării salariilor calculate angajaţilor — beneficiari de tichete de masă prevăzute în contractele individuale de muncă sau în cele colective, angajatorul se va sancționa cu amendă de la 100 la 250 UC, iar comercializarea contra unei sume de bani sau transmiterea, cu titlul gratuit, de către persoanele fizice-salariați altor persoane a tichetelor de masă pe suport de hârtie sau electronic va fi sancționată cu amendă de la 50 la 100 unități convenționale.

Se va aplica amenda pentru diminuarea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală în cazul în care cuantumul acestora nu depăşeşte 1 000 lei, iar diminuarea a avut loc până la 1 octombrie 2018? Prin Legea nr. 178 din 26.07.2018 cu privire la modificarea unor acte legislative (Legea nr. 178/2018), au fost operate modificări la Codul fiscal (CF) și Legea cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală nr. 1593 din 26.12.2002 (Legea nr. 1593/2002) în partea ce ține de regimul juridic al sancțiunilor care urmează a fi aplicate pentru diminuarea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală.

Neprezentarea în termen a datelor statistice sau comunicarea de date statistice eronate va fi sancționată cu o amendă mai mică. Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea Codului contravențional (CC). Conform relatării ministrului Finanțelor, Ion Chicu, proiectul are drept scop micșorarea sancțiunii prevăzute la art 330 din CC, care stabilește răspunderea pentru neexecutarea sau executare necorespunzătoare a obligațiilor prevăzute de lege privind prezentarea datelor statistice.

Guvernul a avizat pozitiv inițiativa legislativă propusă de un grup de deputați ce prevede completarea Codului penal și a Codului Contravențional cu prevederi referitoare la sancționarea în cazul încălcării legislației cu privire la tichetele de masă. Astfel, autorii propun completarea Codului Contravențional cu un nou articol — 2721 care se referă la încălcarea legislației cu privire la tichetele de masă pe suport de hârtie sau electronic.