Rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt va fi diminuată cu 2 puncte procentuale și va constitui până la 5,5% anual. Anunțul a fost făcut de Guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu, în cadrul unui eveniment, fiind prezentate deciziile Comitetului executiv ale BNM din 11 decembrie. Această decizie vine ca urmare a Raportului asupra inflației din luna octombrie, unde noi deja am prevăzut că, în anul 2020, vom avea un mediu mai dezinflaționist, adică o inflație mică, spre deosebire de anul 2019, când am avut o inflație destul de înaltă, care la sfârșitul lunii noiembrie a constituit 7,1% și, probabil, va mai crește puțin în luna decembrie, a menționat Octavian Armașu.

În acest articol ne-am propus să dezvăluim metodele de contabilizare a activelor primite cu titlu gratuit (donație) prin prisma prevederilor actelor normative și, totodată, să înaintăm unele propuneri de soluționare a subiectului abordat, pe care poate să le aplice entitatea.   În partea ce ține de modul de contabilizare a tranzacțiilor economice aferente activelor primite cu titlu  gratuit de către entitățile din sectorul corporativ, ținem să menționăm că este necesar de dezvăluit următoarele aspecte: • reglementarea normativă a tranzacțiilor aferente activelor primite cu titlul gratuit sub formă de: donații, ajutoare umanitare etc.;

Întreprinderile din Republica Moldova implicate în operațiuni de comerț internațional ar putea suferi de la perturbări din lanțul lor de distribuție din cauza evenimentelor produse în China în legătură cu noul coronavirus (denumit „COVID-19” sau „2019-nCoV”). Această notă analizează implicațiile juridice ale perturbărilor atât (1) la nivelul contractului în care întreprinderea din Moldova este cumpărător având ca scop importul mărfurilor produse în China (contractul internațional), cât și (2) la nivelul contractului național, în care întreprinderea din Moldova își schimbă poziția, și devine vânzător pe piața locală a mărfii importate (contractul național). De asemenea, întreprinderile exportatoare din Moldova s-ar putea lovi de problema scăderii pe piața chineză a cererii la mărfurile produse în Moldova și, prin urmare, a scăderii comenzilor de la importatorii chinezi (3).

Tichetele de masă reprezintă un instrument de motivare a angajaților care promovează și un mod de viață sănătos a acestora. Este opinia președintelui Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, Oleg Budza. Oleg Budza, președinte CNSM: Suntem ferm convinși că Moldova și sindicatele din Moldova trebuie să promoveze tichetele de masă, pentru că este un instrument benefic pentru salariați și familiile lor. 800 de lei la un salariat -ce poate fi rău în asta? El va fi, în primul rând, sănătos, în al doilea rând — cu tichetele de masă nu este posibil să procuri băuturi alcoolice, tutun și alte lucruri care nu se permit.

La etapa actuală, practic nici o țară nu consumă doar bunurile și serviciile pe care le produce, din considerentul că fie anumite produse nu pot fi obținute pe teritoriul acesteia din cauza climatului, fie nu dispune de resursele necesare pentru a produce anumite bunuri. În acest sens, se recurge la importul de bunuri și servicii sau la exportul acestora.   În țările cu o economie mai puțin dezvoltată, cum ar fi și cazul RM, în vederea asigurării protecției suveranității și securității economice, dezvoltării economiei naționale prin intermediul stimulării activității economice externe a fost dispusă asigurarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacţiile de export, reexport, import, reimport, barter, cooperare, leasing și orice alte operaţiuni și tranzacţii externe (în continuare – repatrierea mijloacelor bănești și materiale).

În anul 2019, țara noastră a exportat mărfuri în sumă totală de $2,8 mld., cu 2,7% mai mult decât în anul 2018, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, exporturile de mărfuri autohtone au constituit $2,0 mld. sau 71,9% din total exporturilor, fiind în creștere cu 7,9% față de un an mai devreme. Totodată, reexporturile de mărfuri străine au însumat $781,5 mil., ceea ce reprezintă 28,1% din totalul livrărilor, fiind cu 8,5% mai mici comparativ cu anul 2018. Reexporturile de mărfuri după prelucrare (îmbrăcăminte, încălțăminte și părți de încălțăminte, cabluri coaxiale, părți de scaune, jucării etc.) au deținut 19,6% în totalul exporturilor, iar reexporturile clasice de mărfuri, care nu au suferit transformări esențiale (medicamente, țigarete care conțin tutun, distilate de vin, mobilier) – 8,5%.

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard care pot fi utile contabililor, în funcție de particularitățile activității entității. Conform modificărilor la SNC ”Diferențe de curs valutar și de sumă”, prin expunerea pct.3 în redacția nouă s-a stabilit domeniul de aplicare a Standardului. Astfel, acesta se aplică la contabilizarea diferenţelor de curs valutar şi de sumă, cu excepţia diferenţelor aferente conversiei indicatorilor situaţiilor financiare ale entităţilor din străinătate incluşi în situaţiile financiare consolidate ale entităţii-mamă.

În Monitorul Oficial de astăzi, 31 decembrie, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr. 153 din 27 decembrie 2021 cu privire la modul de achitare și evidență a plăților la bugetul public național prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor în anul 2022.  În continuare vă propunem să luați cunoștință de Ordinul publicat. Întru asigurarea achitării și evidenței plăților la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor în anul 2022,

În cadrul celei de-a III ediții a Conferinței Naționale a Filierei Vitivinicole „Anul Vitivinicol 2019” desfășurate la sfârșitul săptămânii trecute, Oficiul Național al Viei și Vinului a prezentat cele mai importante realizări ale sectorului. Astfel, viticultura contribuie cu 3% din PIB-ul țării, dar și reprezintă 7% din totalul de exporturi autohtone, fiind o carte de vizită a țării noastre, recunoscute pe plan internațional. Statul, prin politicile sale, contribuie la dezvoltarea echilibrată a tuturor componentelor sectorului, alocând anual din fondul de subvenționare circa 110 mil. lei pentru dezvoltarea acestuia.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului consideră că produsele horticole autohtone ar putea fi mai competitive pe plan internațional datorită mobilității producătorilor (companii mici, suprafețe mici, adaptabilitate relativ ușoară) și promovării anumitor produse pe diverse piețe noi, de nișă, dar și poziționării geografice a țării. Avantaje competitive ar trebui să fie și implementarea tehnologiilor noi în domeniul producerii, post-recoltării și marketingului agricol. Prevederile sunt incluse în Programul de dezvoltare a horticulturii pentru anii 2019-2025, propus de autoritate pentru consultări publice. Documentul reflectă politicile Guvernului cu privire la eforturile și intervenţiile în sectorul horticol, acestea fiind direcţionate spre dezvoltarea domeniului, care este extrem de important pentru economia națională, fiind inclus și în Strategia Națională de dezvoltare agricolă și rurală pentru anii 2018-2020.

Exporturile de mărfuri realizate în luna februarie a anului curent au constituit $245,4 mil., cu 11,8% mai mult față de luna ianuarie și cu 1,6% — comparativ cu luna februarie 2019. Totuși, de la începutul anului volum exportului este inferior celui realizat în perioada corespunzătoare din anul 2019 cu 2,3%, însumând $464,8 mil., comunică Biroul Național de Statistică. Din suma totală, livrările de mărfuri autohtone au constituit $358,2 mil. (77,1%), fiind în creștere cu 6,8% față de ianuarie-februarie 2019 și care a contribuit la majorarea totală a exporturilor cu 4,8%. Mijloacele de transport rutier au fost cel mai des utilizate pentru exporturile de mărfuri (82,8%), fiind urmate de transportul maritim (10,1%), feroviar (5,7%) și aerian (1,4%).

Ceremonia de semnare a Acordurilor de Finanțare între Republica Moldova și Asociația Internațională de Dezvoltare privind Proiectul de Dezvoltare a Sistemului Energetic și a Acordului de Grant între Republica Moldova, Î.S. Moldelectrica și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare privind Proiectul „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România, Faza I”, în valoare totală de 100 mil. euro, 60 mil. euro fiind sub formă de împrumut, iar 40 mil. euro – grant a avut loc ieri, 26 septembrie, la Ministerul Finanțelor. În cadrul evenimentului ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, a declarat că acest proiect va contribui la modernizarea sistemului energetic al Republicii Moldova prin construcția stației back-to-back la Vulcănești și construcția unei linii de interconectare între sudul țării și Chișinău.

Tendinţele demografice mondiale și naționale, de rând cu o serie de alți factori sociali și economici, generează presiuni din ce în ce mai evidente asupra sistemului public de pensii, scopul căruia este menținerea securității financiare după pensionare și gestionarea eficientă a efectelor sociale, economice și financiare ale îmbătrânirii populației.   În vederea asigurării veniturilor la bătrânețe, Banca mondială, încă din anul 1994 prin raportul său „Evitarea Crizei Vârstei Înaintate” recomandă un sistem de pensii de tip multi-pilon, cuprinzând:  

În I trimestru al anului curent, exportul băuturilor alcoolice moldovenești către țările UE a crescut cu 25,5%, până la $16,55 mil., comparativ cu aceeași perioadă a anului 2017. Potrivit Băncii Naționale a Moldovei, cota țărilor UE în volumul total al exporturilor de băuturi alcoolice moldovenești a scăzut de la 35,2% în ianuarie-martie 2017 la 33,9% în aceeași perioadă a anului 2018.

Întreprinderile și organizațiile înregistrate în Republica Moldova indiferent de forma de proprietate, precum și persoanele fizice care produc bunuri materiale sau prestează servicii pe teritoriul țării, sunt invitate să participe la concursul „Marca comercială a Anului”, organizat de Camera de Comerț și Industrie în parteneriat cu Agenția pentru Proprietatea Intelectuală. Acesta a fost lansat astăzi, 5 februarie, în cadrul unei conferințe de presă. Pretendenții urmează să depună dosarul de participare până la 1 aprilie 2020, la sediul CCI. Sergiu Harea, președintele Camerei de Comerț, a menționat că, în acest an, a fost simplificată procedura de prezentare a pachetului de documente, fiind stabilit un număr mai mic de acte.

În ultimii ani numărul moldovenilor care pleacă la muncă peste hotare pe o perioadă mai mare de trei ani a crescut cu 15 mii de persoane anual. În aceste condiții, autoritățile din Republica Moldova sunt nevoite să implementeze noi metode pentru diminuarea deficitului forței de muncă, iar o soluție în acest sens ar fi angajarea migranților. Facilitarea angajării străinilor în țara noastră a fost discutată în cadrul ședinței Grupului de lucru nr.3 (Accesul străinilor pe piața muncii) din cadrului Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru.

În legislația actuală nu se regăsesc norme ce ar stabili expres care va fi mărimea diurnei în cazul în care organizatorul suportă cheltuielile pentru asigurarea delegatului cu diurnă, burse etc. prin rambursarea mijloacelor financiare la conturile entității delegatare după finalizarea perioadei de delegare. În acest sens, a fost elaborat proiectul de hotărâre a Executivului pentru modificarea anexei nr.1 la Hotărârea nr. 10/2012 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la delegarea salariaților entităților din Republica Moldova.

Cum arată viitorul industriei fashion? De ce a venit timpul să spunem „STOP” consumerismului și cum trebuie să „jongleze” designerii cu trendurile anului 2020, ca să vorbească în limbajul universal al modei? Mai mulți experți străini din domeniu au abordat cele mai actuale preocupări ale sectorului la nivel global în cadrul celei de-a IV-a ediții a conferinței „Moldova in Fashion”, desfășurate la Chișinău. Rodica Verbeniuc, director general, Agenția de Investiții: „Moda este o parte indispensabilă a vieții noastre și în loc să dezbatem dacă alinierea la unele trenduri este ceva bun sau nu pentru cultura noastră, ar fi mult mai înțelept să analizăm cifrele și să vedem impactul sectorului asupra dezvoltării economice.

Deși companiile din sectorul tehnologiilor informaționale și comunicațiilor (TIC) au început să vândă în regim online produse și servicii cu mult înainte de pandemie, totuși magazinele online, sau așa-numitele internet magazine, prin intermediul cărora se comercializează produse și servicii TIC, au apărut și se dezvoltă vertiginos anume în ultima perioadă de timp. Astfel, companiile IT, pentru a putea încasa mijloacele bănești de la clienți, direct pe paginile web, au recurs la așa-numitele instrumente e-Commerce.   Un instrument e-Commerce reprezintă un serviciu de acceptare a cardurilor în mediul online, oferit de către băncile comerciale autohtone. Adică instrumentul e-Commerce este un serviciu care permite achitări cu cardul direct pe site-ul companiei IT, fiind astfel o modalitate sigură și rapidă de plată pentru produsele și serviciile TIC.

În primele zece luni ale anului curent, exporturile de mărfuri au constituit $2,3 mld., cu 3,4% mai mult decât în aceeași perioadă din 2018, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, exporturile de mărfuri autohtone au constituit $1,6 mld. și reprezintă 71,0% din total exporturi, fiind în creștere cu 8,7% față de ianuarie-octombrie 2018. În același timp, reexporturile de mărfuri străine au însumat $664,4 mil. sau 29,0% din total exporturi, cu 7,5% mai puțin comparativ cu ianuarie-octombrie 2018, reexporturile de mărfuri după prelucrare au reprezentat 20,6% în total exporturi, iar reexporturile clasice de mărfuri care nu au suferit transformări esențiale (medicamente, distilate de vin produse pentru înfrumusețare etc.) — 8,4%.