La 1 octombrie 2020 va intra în vigoare Hotărârea Guvernului nr. 504, aprobată la 15 iulie curent. Aceasta prevede acordarea suportului financiar unic beneficiarilor de pensii și alocații sociale de stat în cuantum de 700 lei beneficiarilor de toate tipurile de pensii stabilite până la 1 octombrie 2020 ce nu depășesc 3000 de lei lunar, cu condiția că persoanele sunt domiciliate în Republica Moldova. Excepție sunt beneficiarii de alocații pentru îngrijire, însoțire și supraveghere stabilite până la 1 octombrie 2020 conform Legii nr. 499/1999 privind alocațiile sociale de stat pentru unele categorii de cetățeni.   Plata suportului financiar unic va fi efectuată de către Casa Națională de Asigurări Sociale prin intermediul prestatorilor de servicii de plată ce asigură achitarea pensiilor și altor alocații sociale de stat. Mijloacele financiare necesare vor fi transferate din bugetul de stat.

Guvernul Japoniei va oferi țării noastre un credit preferențial în valoare de peste $18,647 mil. prin intermediul Agenției Japoneze pentru Cooperare Internațională (JICA) pentru implementarea proiectului Modernizarea tehnicii și a echipamentului agricol. În Monitorul Oficial din 27 martie Executivul a publicat Hotărârea nr. 174 din 25 martie 2020 pentru iniţierea negocierilor şi aprobarea semnării Acordului, întocmit prin schimb de note, dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Japoniei privind acordarea unui împrumut, precum și Hotărârea nr. 175 din 25 martie 2020 cu privire la aprobarea semnării

Biroul Național de Statistică vine cu precizări asupra din unor prevederi incluse în Dispoziția nr. 3 din 23 martie 2020 a Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova ce țin de prezentarea de către entități a Situațiilor financiare pentru anul 2019, termenul limită de prezentare al cărora, până la declararea stării de urgență, fiind stabilită data de 30 aprilie. BNS amintește tuturor contribuabililor că acest termen a fost extins până la 29 mai 2020. Totodată, pentru anul 2019 NU sunt supuse auditului obligatoriu Situațiile financiare ale entităților mijlocii şi mari, precum și situațiile financiare consolidate ale grupurilor.

Administrațiile publice centrale și locale, instituțiile publice, în conformitate cu legislația în vigoare sunt în drept să transmită elementele patrimoniale publice (terenuri, mijloace fixe, inclusiv bunuri distincte, clădiri, edificii etc.) în gestiunea întreprinderilor de stat, municipale și altor entități similare, inclusiv entităților la autogestiune financiară și societăților comerciale cu capital public.

Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova a emis, pe 18 martie 2020, Dispoziția nr.1, prin care stabilește cerințele pentru activitatea instituțiilor de stat, agenților economici, prestatorilor de servicii, indică derogările de la Starea de Urgență stabilită în Republica Moldova, măsurile de profilaxie necesare pentru depășirea situației epidemiologice etc. Totodată, Dispoziția prevede că, pe durata stării de urgență, termenele de prescripție și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență, acestea fiind instituite prin Hotărârea Parlamentului nr. 55 din 17 martie 2020. Dispoziția nr.1.

În conturile deschise de Ministerul Finanțelor pentru donații destinate combaterii COVID-19, la situația din 07 aprilie 2020, au fost încasate mijloace bănești în sumă totală de 13 548 423,69 lei, dintre care: 13 546 717,80 lei și 85 euro. La moment, mijloacele financiare acumulate nu au fost utilizate, acestea urmând să fie repartizate conform dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova.

Gradul de acoperire a creditelor prin depozite la finele lunii iulie curent a fost la nivel de 156,8%. Aceasta indică faptul că există resurse pentru intensificarea creditării, iar băncile comerciale au lichiditatea necesară pentru finanțarea economiei, susțin autorii informației operative cu privire la evoluția social-economică a Republicii Moldova (conform datelor la 31.08.2020), făcută publică de Ministerul Economiei și Infrastructurii.   În analiză este menționat că, în scopul atenuării impactului efectelor generale de pandemia COVID-19 pentru perioada de urgență, Banca Națională a Moldovei a întreprins unele măsuri de relaxare a politicii monetare. Astfel, a fost diminuată rata de bază de la 4,5% până la 3,0%, precum și norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă până la 38,5%, și, ulterior, până la 34%.

Ziua de 27 aprilie 2020 se declară zi lucrătoare, iar ziua de 08 iunie 2020 se declară zi de odihnă, a dispus Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova pe data de 13 aprilie (pct.6 din Dispoziția nr. 17). Amintim că, până la declararea stării de urgență în Republica Moldova, ziua de luni, 27 aprilie, era stabilită drept zi liberă (Paștele Blajinilor). Odată cu prelungirea termenului limită de prezentare a Declarațiilor cu privire la impozitul pe venit de pe data de 25 martie 2020 pentru data de 25 aprilie 2020 în contextul situației epidemiologice din țară, dările de seamă respective urmau a fi prezentate pe data de 28 aprilie. Asta deoarece, ținând cont de prevederile Codului fiscal, dacă ultima zi de prezentare a dării de seamă este zi de odihnă (în anul curent data de 25 aprilie este sâmbătă), rapoartele pot fi prezentate în prima zi lucrătoare după ziua liberă.

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.  

Introducere   Contractul este mecanismul juridic prin care bunurile circulă și serviciile sunt prestate în cadrul unei economii. Fiecare contract este o piesă mică dintr-un puzzle mare, o strategie de afaceri a întreprinderii. Pe lângă funcția strict juridică, de a fi o sursă de obligații, care pot fi constrânse, la nevoie, prin recurgerea la instanța de judecată sau la arbitraj, contractul este, din punct de vedere psihologic și economic, un plan de activitate.  Întreprinderile au nevoie de certitudine că li se vor livra bunurile ori li se vor presta serviciile pe care le așteaptă, sau că ele vor fi plătite la timp pentru bunurile sau serviciile lor. Atunci când planifică, părțile contractante conștientizează riscurile și iau măsuri pentru a le diminua: fie se asigură că activitatea proprie este bine organizată pentru a asigura controlul calității; fie transferă riscul celeilalte părți contractante prin clauze contractuale; fie contractează o poliță de asigurare prin care o societate de asigurări preia riscul contra unei prime de asigurare.   

Cel de-al 300-lea rezident al ”Moldova IT Park” a primit certificatul de înregistrare. Compania «Deeplace» SRL a obținut statutul de rezident al parcului pentru tehnologia informației. Constat că numărul rezidenților este în continuă creștere. Acesta este un indicator pozitiv care contribuie la dezvoltarea industriei IT și la modernizarea economiei naționale prin digitizarea afacerilor în diverse sectoare. S-a muncit mult pentru eliminarea barierelor birocratice, la crearea facilităților și stimulentelor fiscale pentru rezidenți, iar impozitul unic în mărime de 7% motivează și mai mult companiile să se înregistreze în Moldova IT Park, a menționat ministrul Economiei și Infrastructurii Chiril Gaburici la înmânarea certificatului.

Începând cu data de 04 mai 2020, în perioada stării de urgență, unitățile bugetare vor aplica regimul special de lucru și de remunerare a muncii în conformitate cu punctul 6 din Dispoziția nr. 6 din 26 martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova. Prevederea este inclusă în Dispoziția nr. 24 a Comisiei pentru Situații Excepționale.

Republica Moldova se numără printre cele peste 100 de state care au răspuns apelului global de a participa la redresarea sectorului turismului post-pandemie. Astfel, 4 soluții inovatoare propuse de țara noastră vor completa lista celor peste 1000 de proiecte înscrise în campania „Healing Solutions Tourism Challenge” lansată de Organizația Mondială a Turismului (OMT). Inițiativa OMT constă într-un apel de a crea soluții care ar putea contribui la refacerea rapidă a industriei. Campania se desfășoară în contextul în care, la nivel global, sectorul turismului se confruntă cu cele mai mari pierderi cauzate de COVID-19. În Moldova campania este susținută de Agenția de Investiții și mediul asociativ, reprezentat de Proiectul TEKWILL.

Premierul Ion Chicu a avut o ședință de lucru cu grupul de experți ai Consiliului Economic, în cadrul căreia au fost prezentate  rezultatele Studiului de impact al pandemiei COVID 19 asupra sectoarelor economice.   Documentul a fost elaborat în baza consultărilor cu reprezentanții a peste 20 de sectoare economice în baza informației sistematizate de la Biroul Național de Statistică și alte instituții de stat. Matricea COVID-19 a scos în relief probleme specifice sectoarelor economiei naționale, dar vine și cu măsuri concrete de depășire a crizei.

Prin intermediul Programului guvernamental „Prima Casă” au fost procurate până în prezent 4701 locuințe. Alte 23 de cereri au fost acceptate și urmează a fi semnate contractele de garanție în acest sens, informează Ministerul Finanțelor.   Suma totală a creditelor acordate de către bănci este de 2,36 mld. lei, iar valoarea totală a garanțiilor active constituie 1,18 mld. lei.

Regulamentul privind gestionarea bateriilor și acumulatorilor și deșeurilor de baterii și acumulatori, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.586/2020 (Regulament), reglementează categoriile de deșeuri de baterii și acumulatori, în scopul prevenirii sau al reducerii impactului asupra mediului înconjurător și a sănătății populației, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă a societății și la punerea în aplicare a prevederilor art. 12 din Legea nr. 209/2016 privind deșeurile.   Acesta stabilește condițiile de protecție a sănătății tuturor celor implicați în ciclul de viață al bateriilor și acumulatorilor (BA), precum sunt producătorii, importatorii, distribuitorii, consumatorii și agenții economici direct implicați

Începînd cu perioada fiscală corespunzătoare anului 2020, în cazul bunurilor imobiliare existente şi/sau dobândite până la data de 25 septembrie inclusiv a anului fiscal în curs, impozitul pe bunurile imobiliare se achită de către subiectul impunerii la bugetele locale, conform amplasării obiectelor impunerii, nu mai târziu de data de 25 septembrie a anului curent (art. 282 alin. (1) din Codul fiscal).

Orice persoană, săvârşind o faptă socialmente periculoasă prevăzută de Codul penal (CP), cauzează prejudicii societăţii. Toate relaţiile ocrotite de legea penală şi care sunt încălcate ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni, în teoria şi practica dreptului penal constituie obiectul infracţiunii. Obiectul juridic generic al infracţiunilor prevăzute la Capitolul X din CP, în care se regăsește și art. 2441 – Evaziunea fiscală a persoanelor fizice, îl constituie relaţiile sociale cu privire la economia națională, bazate pe principiile de desfășurare a activității economice: libertatea activității, exercitarea acesteia în temeiuri legale, concurența loială a subiectelor, buna-credință a subiectelor, interzicerea formelor vădit infracționale ale conduitei subiectelor activității economice.

Articolul 33 din Codul fiscal reglementează dreptul la scutirea personală pentru fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă). Totodată, persoana fizică rezidentă aflată în relaţii de căsătorie are dreptul la o scutire suplimentară în mărimea și condițiile specificate de art. 34 din Codul fiscal.

Astăzi, 6 decembrie 2018, la Washington se desfășoară cea de-a treia reuniune a Comitetului mixt moldo-american de cooperare comercial-economică, comunică Ministerul Economiei și Infrastructurii. Delegația moldovenească este condusă de Vitalie Iurcu, secretar de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, iar în componența acesteia sunt incluși reprezentanți ai altor ministere și autorități de resort.