La 19 iulie 2018 Parlamentul a adoptat în lectură finală proiectul de lege privind modernizarea Codului civil (CC, Cod) și modificarea și completarea unor acte legislative. După promulgare și publicare oficială, legea ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 20191.

Oficiului Național al Viei și Vinului, instituția publică responsabilă de implementarea politicilor în industria vitivinicolă, are un nou director. În urma unui concurs, Comisia de evaluare l-a desemnat câștigător pe Gheorghe Arpentin.

Beciurile de la Cricova au fost incluse în turul vinicol „The Grape Escape” elaborat de compania britanică Laithwaites și portalul specializat Winerist, scrie metro.co.uk citat de Agora.

Republica Moldova a ocupat locul 51 din 108 țări în clasamentul „Indicele Mizeriei (sărăciei)” realizat de Cato Institute. Studiul ține cont de factori precum: rata șomajului, rata inflației, rata dobânzii la credite și rata creșterii economice, transmite Agora.

Argentina a intrat în default pentru a doua oară, după ce planurile de redresare a situaţiei economice din ţară au eşuat, guvernul neputând să plătească sumele datorate creditorilor, anunţă agenţia internaţională Standandard & Poor’s, potrivit Bloomberg. Una dintre problemele imediate care ar putea lovi şi mai puternic Argentina, deja afectată de criza din ţară, ar fi ca investitorii să ceară plata imediată a celor 29 miliarde de dolari din obligaţiuni.

România are cel mai redus nivel de împovărare fiscală din Europa şi unul dintre cele mai mici din lume, însă raportat la media ţărilor emergente cu venituri scăzute guvernul colectează printre cele mai mari taxe, potrivit unui studiu al firmei britanice de consultanţă UHY Hacker Young.

Reforma sistemului de achiziții publice este una iminentă, care nu mai trebuie lăsată așteptată. Tindem spre un sistem care să folosească eficient banii publici și prin aceasta să recîștigăm încrederea agenților economici, cetățenilor, donatorilor externi, a declarat astăzi ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, în cadrul conferinței de presă privind reforma sistemului de achiziții publice în Republica Moldova.

HSBC Holdings este investigată în SUA, Marea Britanie, Franţa şi alte ţări după ce a recunoscut că la divizia de private banking din Elveţia au avut loc nereguli care au permis ca unii dintre clienţi să eludeze fiscul. Procuratura din Statele Unite a intensificat eforturile pentru a stabili dacă HSBC, a doua mare bancă din lume, a ajutat clienţi americani să nu îşi plătească taxele, în urma informaţiilor din presă potrivit cărora banca a ajutat clienţi bogaţi să ascundă active de ordinul milioanelor de dolari.

România este mai riscantă pentru afaceri decât state precum Bulgaria, Ungaria, China, Chile şi Malaezia, ocupând locul 26 în rândul a 43 de ţări emergente clasificate de Bloomberg de la cea mai puţin sigură, Venezuela, la cea mai sigură, Taiwan. Cele mai riscante ţări pentru afaceri sunt Venezuela, Nigeria, Egipt, Pakistan şi Argentina.

Pentru a stopa prăbuşirea lirei, banca centrală turcă a promis că nu va ezita să majoreze dobânzile şi să înăsprească politica monetară, acţiune evitată până acum pentru a nu pune în pericol creşterea eco­nomică şi care reprezintă un semn al gravităţii efectelor pe care le poate avea furtuna valutară de pe pieţele emergente precum Turcia, India, Brazilia, Argentina şi Africa de Sud.

Guvernul portughez va oferi, începând din luna aprilie, 60 de automobile de lux pe an într-o loterie pentru cetăţenii corecţi, transformând bonurile fiscale în bilete de concurs, campanie prin care speră să reducă puternic evaziunea fiscală şi să pună piedică economiei subterane. Guvernul încurajează astfel cetăţenii consumatori să ceară peste tot, la cafenele, ateliere auto sau coafeze, bonuri fiscale inscripţionate cu numărul personal de identificare fiscală, sperând să obţină ajutorul populaţiei în lupta împotriva evaziunii fiscale şi economiei subterane, estimată la aproape 20% din PIB, potrivit Financial Times.

Elitele politice ale lumii, şefii celor mai puternice instituţii financiare, liderii celor mai mari companii şi economişti de prestigiu se vor reuni săptămâna aceasta, ca în fiecare an, în mica dar exclusivista staţiune montană elveţiană Davos, considerată leagănul spiritual al globalizării. După un an marcat de războaie monetare, protecţionism economic ascuns, scandaluri de spionaj între aliaţi şi de sângerosul conflict din Siria, tematica Forumului Economic Mondial de la Davos va fi „Remodelarea lumii: Consecinţe pentru societate, politică şi afaceri“.

Delegaţiile Reuniunii au discutat despre modalităţile în care administraţiile fiscale din întreaga lume sînt provocate să contribuie la ameliorarea finanţelor publice din multe ţări, precum şi să ajute la încurajarea creşterii economice, focusîndu-se pe o temă generală privind modul de consolidare a conformării fiscale printr-o cooperare mai strînsă. Subiectele specifice de discuţie au inclus combaterea abuzurilor fiscale offshore, intensificarea dialogului între administraţii fiscale şi contribuabili mari, precum şi reducerea oportunităţilor pentru non-conformarea fiscală în economia tenebră.

Uzura (amortizarea) bunurilor tangibile şi intangibile este un subiect ce nu a fost dezvoltat pe paginile revistelor de specialitate şi în articolele ştiinţifice, reieșind din complexitatea abordărilor sale, care crează dificultăţi în percepere atît agenţilor economici (aceştia apreciază uzura drept o deducere greoaie şi preferă să nu o utilizeze, pentru a evita costurile administrative exagerate legate de calcularea acesteia), cît şi cercetătorilor economici în domeniul fiscal (uzura se prezintă drept un subiect interesant unui contingent restrîns de utilizatori). În cele ce urmează, se prezintă practica internaţională de aplicare a uzurii în scopuri fiscale1.

În timp ce la noi în ţară se discută încă despre oportunitatea metodelor indirecte de estimare a veniturilor, despre secret bancar, notarial, despre atribuţiile organului fiscal, etc., diferite administraţii fiscale, din ce în ce mai mult, intensifică lupta cu non-conformarea fiscală din partea contribuabililor, care deţin activele ascunse în străinătate, în general, şi în zonele off-shore, în particular.