China se confruntă cu un început de criză a creditării, ceea ce are un impact neaşteptat şi dramatic asupra preţului aurului, investitorii făcându-şi rezerve de metal preţios pentru a se proteja de corecţia majoră pe care ar putea-o suferi cea de-a doua mare economie a lumii, scrie The Telegraph. Anticiparea unor turbulenţe majore în China este principalul motiv pentru care preţul aurului a crescut cu mai mult de 10% de la începutul anului, depăşind 1.300 dolari pe uncie pentru prima dată din noiembrie, deşi majoritatea experţilor din sectorul de profil se aşteptau la o cerere mai slabă, a explicat Adrian Ash, şeful departamentului de cercetare al platformei de trading BullionVault.com.

Crizele financiare au o frecvenţă de apariţie de o dată la şapte ani, iar de la izbucnirea celei mai recente au trecut exact şapte ani, o perioadă în care s-au acumulat tensiuni şi riscuri care ar putea pune în pericol dacă nu economia globală, atunci economii regionale.

Politicienii americani puşi pe ceartă nu reuşesc să ajute o economie foarte bolnavă, a declarat marţi pentru CNBC Edmund Phelps, laureat al premiului Nobel pentru economie, în 2006.

Apartamentele din cele mai mari şapte oraşe din Germania sunt supraevaluate cu până la 20%, după creşteri puternice în ultimii ani, situaţie care ar putea fi motivată parţial de tranzacţiile speculative, avertizează banca centrală a Germaniei într-un raport publicat luni, preluat de Bloomberg. Apartamentele din anumite zone din oraşele Berlin, Hamburg, Munchen, Koln, Frankfurt, Stuttgart şi Dusseldorf au crescut în medie cu peste 25% începând din anul 2010, potrivit Bundesbank.

În miezul crizei financiare globale, guvernele ţărilor dezvoltate şi experţii financiari internaţionali şi-au pus întrebarea cum să reglementeze activitatea băncilor, care avântându-se în speculaţii financiare cu instrumente derivate au şi provocat cea mai mare criză globală de după recesiunea din 1929. Anul trecut, pe vremea asta, G20 a renunţat la ideea de a introduce un impozit global pentru bănci, lăsând fiecare guvern să decidă ce fel de taxă să introducă. Marea Britanie, Franța, Germania şi Suedia au făcut-o deja, iar din 2012 şi Republica Moldova a anunţat introducerea unui fel de impozit pe activitatea bancară.

La finele lunii septembrie, 187 de ţări s-au reunit la Washington pentru a discuta despre criza economică cu care se confruntă economia globală. Miniştri de finanţe, guvernatori ai băncilor centrale, oameni de afaceri, lideri ai societăţii civile, uniunilor sindicale s-au adunat la şedinţa anuală a Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale. Cuvintele de ordine ale acesteea au fost urgenţa şi nevoia de a acţiona, de a se implica pentru guvernele din întreaga lume, şi, în special, din ţările zonei Euro, pentru a restabili încrederea investitorilor, a pieţelor, atît în soarta monedei unice europene, cît şi în stabilitatea financiară a lumii, aşa cum o cunoaştem astăzi. „În lumea noastră, atît de interconectată, evenimentele din economiiile avansate afectează pe toată lumea – de la fermierul din Kenya sau designerul brazilian, la omul de afaceri chinez”, a declarat în cadrul reuniunii directorul executiv al FMI, Christine Lagarde.