În cadrul realizării unui contract de prelucrare sub regimul vamal de perfecţionare activă, entitatea A a atras, pentru realizarea în termen a comenzii plasate de partenerul internațional, întreprinderea B, rezident al RM, întocmind un contractat de prestări servicii, acesteia fiindu-i transmise o parte din materia primă plasată sub regimul vamal indicat. Care este regimul TVA pentru fiecare entitate antrenată în acest proces?  

În cadrul ședinței de astăzi, 11 octombrie anul curent, Cabinetul de miniștri a susținut propunerea Ministerului Economiei și Digitalizării cu privire la includerea produselor petroliere și gazului petrolier lichefiat

Mărfurile autohtone anterior exportate cu utilizarea serviciilor poștale și reintroduse, în termen de 3 luni de la data exportului, în aceeași stare, vor fi scutite de TVA fără drept de deducere. Dacă la realizarea exportului suma TVA pentru marfa respectivă a fost restituită

Produsele petroliere și gazul petrolier lichefiat (GPL) se propune a fi incluse în lista produselor admise pentru regimul de antrepozit vamal,

În conformitate cu art.11 alin.(2) din Legea nr.1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului, categoriile de mărfuri ce cauzează poluarea mediului în procesul utilizării sunt următoarele:

În scopul determinării valorii în vamă conform metodei de determinare a valorii în vamă bazată pe valoarea de tranzacție, reducerile se vor lua în considerare dacă vor fi atribuite mărfurilor de evaluat şi la momentul acceptării declaraţiei vamale vor fi indicate în actele comerciale aferente tranzacţiei.

La data de 18.07.2025, în Monitorul Oficial al RM a fost publicată Legea nr. 187/2025 pentru modificarea unor acte normative, prin care au fost operate ajustări la Codul fiscal, Codul vamal și a alte acte normative, în vederea asigurării unui cadru legal mai clar și eficient pentru aplicarea prevederilor legislației fiscale și vamale. În cele ce urmează se propune trecerea în revistă a celor mai importante măsuri ce se regăsesc în Legea nr. 187/2025.

Conform legislației în vigoare, atât la importul, cât și la exportul mărfurilor agentul economic are obligația de plată a drepturilor de import sau drepturilor de export, încasarea cărora este efectuată de către Serviciul Vamal (în continuare – SV).

Membrii Consiliului Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) s-au întrunit în ședința ordinară, în cadrul căreia au fost prezentate realizările CCI a RM în anul 2023 și aprobate prioritățile pentru anul viitor.

În Republica Moldova, procesul de selecție a culoarului vamal în cadrul declarării mărfurilor este un mecanism fundamental care asigură echilibrul între facilitarea comerțului și prevenirea riscurilor comerciale, economice și de securitate. Primul pas în acest proces este depunerea declarației vamale

Republica Moldova prin art. 201 din Acordul de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și RM, pe de altă parte, și-a asumat angajamentul armonizării legislației vamale la Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii.

 Titularul acordului de perfecționare activă va prezenta biroului vamal care are în evidență operațiunea, un decont de justificare, în care se vor indica date precum : numărul declarației, poziția tarifară, cantitatea materiei prime destinate perfecționării, valoarea statistică a mărfurilor, termenul în care produsele trebuie să fie exportate/importate etc.     Ministerul Finanțelor a elaborat și propune spre consultare proiectul  de hotărâre cu privire la modificarea Regulamentului de aplicare a destinațiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova.

Potrivit prevederilor art.103 alin.(1) pct.5) din Codul fiscal, mărfurile, serviciile instituțiilor de învățământ publice şi private, legate de desfășurarea nemijlocită a procesului de învățământ conform Codului educaţiei; serviciile de instruire a copiilor şi

Lista agenților economici-întreprinderi ale industriei ușoare care prestează servicii pe teritoriul Republicii Moldova solicitanților plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecționare activă scutite de TVA cu drept de deducere a fost completată cu încă 6 entități.   Ordinul  nr. 150 din 17 noiembrie 2021 al Ministerului Economiei privind aprobarea completărilor la Ordinul nr. 66/2010 prin care a fost aprobată Lista respectivă, a fost publicat în Monitorul Oficial din 19 noiembrie curent.  

Lista agenților economici – întreprinderi ale industriei ușoare care prestează servicii solicitanților plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecționare activă, scutite de TVA, a fost completată cu încă opt agenți economici. În Monitorul Oficial din 22 octombrie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Economiei nr. 142 din 18 octombrie 2021 cu privire la aprobarea completărilor ce se operează în anexa la Ordinul nr.66/2010.

În Monitorul Oficial din 15 august curent a fost publicată Legea nr.214 din 31 iulie 2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală 2025). În continuare oferim o sinteză a modificărilor respective.

Datele statistice privind comerțul internațional cu mărfuri demonstrează că deșeurile fac obiectul importului pe teritoriul vamal, cum ar fi:

Hotărârea Guvernului nr. 496/2025 cu privire la modificarea unor hotărîri ale Guvernului (ce vizează aspecte fiscale și vamale) are drept scop actualizarea și armonizarea cadrului normativ secundar în vigoare cu prevederile legislației primare, precum și adaptarea acestuia la realitățile administrative și fiscale actuale.

În contextul intensificării comerțului internațional, ca urmare a diversificării relațiilor comerciale dintre agenții economici din RM și partenerii externi, identificarea originii mărfurilor și certificarea acestora a devenit o procedură tot mai des întrebuințată în tranzacțiile comerciale. Astfel, pentru RM,

Importul temporar de mărfuri este una dintre cele mai comune proceduri în practica comerțului exterior fără aplicarea căruia ar fi imposibil de imaginat dezvoltarea legăturilor culturale și științifice între țări: organizarea târgurilor sau expozițiilor comerciale, evenimentelor sportive, efectuarea testelor, încercărilor, echipamentelor profesionale etc.